2,506 matches
-
sale, realul prezentându-se ca un fenomen extrem, satelizat, pentru care seducția nu mai reprezintă decât fascinația perfecțiunii tehnice. Informația și mass-media nu creează o scenă, ci doar un ecran lipsit de profunzime și de iluzie, situație care transformă complet seducția în fascinație. În interviurile lui Philipe Petit, Baudrillard remarcă imposibilitatea supraviețuirii stadiului oglinzii în contemporaneitate, stadiu înlocuit cu etapa "video" și cu omniprezența ecranului. Acum seducția completă este aceea a imaginii și a tehnologiilor avansate care ne creează halucinația realității
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ci doar un ecran lipsit de profunzime și de iluzie, situație care transformă complet seducția în fascinație. În interviurile lui Philipe Petit, Baudrillard remarcă imposibilitatea supraviețuirii stadiului oglinzii în contemporaneitate, stadiu înlocuit cu etapa "video" și cu omniprezența ecranului. Acum seducția completă este aceea a imaginii și a tehnologiilor avansate care ne creează halucinația realității. În același sens, Pascal Bruckner constată: "înarmat cu bip, telefon portabil, walkman, căști, și, în curând cu microcipuri în creier, cu ecrane în ochi, noul om
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
context, subiectul devine o parte a unei rețele sau un simplu nex de informare, un alt ecran "conservat" într-o multitudine de terminale media. Astfel, distincția public privat pare a fi abolită, ambele fiind înlocuite și absorbite de către spațiul media. Seducția, dacă mai există, este doar operațională, transformată în fascinația perpetuă a modei, a publicității sau a televiziunii. Concepția lui Baudrillard privitoare la acest stadiu este foarte apropiată de aceea teoretizată de Gilles Lipovetsky în special în L'ère du vide
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
este doar operațională, transformată în fascinația perpetuă a modei, a publicității sau a televiziunii. Concepția lui Baudrillard privitoare la acest stadiu este foarte apropiată de aceea teoretizată de Gilles Lipovetsky în special în L'ère du vide, unde constată că seducția postmodernă este "hi-fi" și "a devenit un proces general care tinde să regleze consumul, organizațiile, informația, educația, obiceiurile. Întrega viață a societăților contemporane este pe viitor comandată de către o nouă strategie care detronează primatul raporturilor de producție în profitul unei
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a devenit un proces general care tinde să regleze consumul, organizațiile, informația, educația, obiceiurile. Întrega viață a societăților contemporane este pe viitor comandată de către o nouă strategie care detronează primatul raporturilor de producție în profitul unei apoteoze a raporturilor de seducție"524. 6.2.4. Apoteoza lipsei de seducție: transpoliticul Întreaga etapă politică a condus la excrescențe, obezitate și metastaze în toate domeniile și a permis trecerea la o fază transpolitică ce marchează un punct de inerție, locul favorit al crizei
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
regleze consumul, organizațiile, informația, educația, obiceiurile. Întrega viață a societăților contemporane este pe viitor comandată de către o nouă strategie care detronează primatul raporturilor de producție în profitul unei apoteoze a raporturilor de seducție"524. 6.2.4. Apoteoza lipsei de seducție: transpoliticul Întreaga etapă politică a condus la excrescențe, obezitate și metastaze în toate domeniile și a permis trecerea la o fază transpolitică ce marchează un punct de inerție, locul favorit al crizei, dar și al evenimentelor fără consecințe. Acest nou
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
multiplelor acuzații care i-au fost aduse tocmai prin fondul supozițiilor pe care își consolidează teoriile. Concentrându-se asupra transpoliticului, Baudrillard edifică această etapă prin trei figuri principale: obezul, ostaticul și obscenul, ce neagă orice formă de transcendență, ignorând complet seducția. Dacă situația omului este descrisă în termeni de hiperrealitate, înseamnă că "realitatea se fărâmițează încet și ne pregătește pentru a intra în lumea simulacrelor"527, lume în care seducția este moale, echivalând cu un fond sonor continuu și obișnuit. Acest
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ostaticul și obscenul, ce neagă orice formă de transcendență, ignorând complet seducția. Dacă situația omului este descrisă în termeni de hiperrealitate, înseamnă că "realitatea se fărâmițează încet și ne pregătește pentru a intra în lumea simulacrelor"527, lume în care seducția este moale, echivalând cu un fond sonor continuu și obișnuit. Acest tip de seducție pare a corespunde stării de orgie, termen care desemnează acea mișcare explozivă a diverselor forme de eliberare: politică, informațională, tehnologică, sexuală etc., ce creează haos. Întrebarea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
omului este descrisă în termeni de hiperrealitate, înseamnă că "realitatea se fărâmițează încet și ne pregătește pentru a intra în lumea simulacrelor"527, lume în care seducția este moale, echivalând cu un fond sonor continuu și obișnuit. Acest tip de seducție pare a corespunde stării de orgie, termen care desemnează acea mișcare explozivă a diverselor forme de eliberare: politică, informațională, tehnologică, sexuală etc., ce creează haos. Întrebarea care decurge logic din observarea acestei situații devenind: "ce ne facem după orgie?"528
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
creează haos. Întrebarea care decurge logic din observarea acestei situații devenind: "ce ne facem după orgie?"528; Baudrillard consideră că răspunsul la această interogație și soluția la starea actuală în care el crede că ne aflăm se află în reinventarea seducției tari în toate domeniile vieții noastre. Deși postmodernismul se caracterizează prin lipsa principiilor care să explice toate fenomenele, Baudrillard tinde să realizeze din seducție un mod de explicare cvasi-universal. Dacă metanarațiunile păreau a fi de mult depășite, se observă că
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și soluția la starea actuală în care el crede că ne aflăm se află în reinventarea seducției tari în toate domeniile vieții noastre. Deși postmodernismul se caracterizează prin lipsa principiilor care să explice toate fenomenele, Baudrillard tinde să realizeze din seducție un mod de explicare cvasi-universal. Dacă metanarațiunile păreau a fi de mult depășite, se observă că unele umbre ale ei mai persistă încă. Cu toate că în opera sa pare a realiza un necrolog al seducției, Baudrillard afirmă optimist că seducția este
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
fenomenele, Baudrillard tinde să realizeze din seducție un mod de explicare cvasi-universal. Dacă metanarațiunile păreau a fi de mult depășite, se observă că unele umbre ale ei mai persistă încă. Cu toate că în opera sa pare a realiza un necrolog al seducției, Baudrillard afirmă optimist că seducția este destinul sau "ceea ce rămâne din destin, din miză, din farmec, din predestinare și vertij și, de asemenea, din eficacitatea tăcută într-o lume a eficacității vizibile"529. Dacă seducția este peste tot în mod
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
din seducție un mod de explicare cvasi-universal. Dacă metanarațiunile păreau a fi de mult depășite, se observă că unele umbre ale ei mai persistă încă. Cu toate că în opera sa pare a realiza un necrolog al seducției, Baudrillard afirmă optimist că seducția este destinul sau "ceea ce rămâne din destin, din miză, din farmec, din predestinare și vertij și, de asemenea, din eficacitatea tăcută într-o lume a eficacității vizibile"529. Dacă seducția este peste tot în mod ascuns sau vizibil, atunci ea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a realiza un necrolog al seducției, Baudrillard afirmă optimist că seducția este destinul sau "ceea ce rămâne din destin, din miză, din farmec, din predestinare și vertij și, de asemenea, din eficacitatea tăcută într-o lume a eficacității vizibile"529. Dacă seducția este peste tot în mod ascuns sau vizibil, atunci ea este asemeni unei prezențe holiste care se clădește pe ruinele vechii filosofii, expunându-se riscului de a deveni ea însăși un concept tare posibilitatea de a se transforma dintr-un
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
clădește pe ruinele vechii filosofii, expunându-se riscului de a deveni ea însăși un concept tare posibilitatea de a se transforma dintr-un mijloc de deconstrucție într-un termen supus el însuși criticii și deconstrucției fiind una majoră. 6.3. Seducție și retorică Întrebarea care ne preocupă în acest moment este: poate reprezenta seducția un procedeu retoric, alături de cele recunoscute în mod general? Pentru a găsi răspunsul la această interogație, am investigat o serie de teoretizări pe care un număr important
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
un concept tare posibilitatea de a se transforma dintr-un mijloc de deconstrucție într-un termen supus el însuși criticii și deconstrucției fiind una majoră. 6.3. Seducție și retorică Întrebarea care ne preocupă în acest moment este: poate reprezenta seducția un procedeu retoric, alături de cele recunoscute în mod general? Pentru a găsi răspunsul la această interogație, am investigat o serie de teoretizări pe care un număr important de autori le-au realizat în acest sens. În general, analiza termenului de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
un procedeu retoric, alături de cele recunoscute în mod general? Pentru a găsi răspunsul la această interogație, am investigat o serie de teoretizări pe care un număr important de autori le-au realizat în acest sens. În general, analiza termenului de seducție s-a dovedit mereu pusă în relaționări complexe cu alte concepte de maximă generalitate și importanță, precum argumentare, persuadare, convingere, minciună, stratagemă comunicațională, retorică etc. În această situație, o minimă privire de ansamblu asupra unui posibil sistem de noțiuni și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
au fost discutate fie prin comparație cu alte instanțe discursive, fie prin procedeul includerii lor într-un gen proxim. După cum bine remarca Philippe Breton 530, se întâlnesc extrem de rar pure situații de argumentare sau pure situații de demonstrare sau de seducție, iar această realitate, dincolo de a crea un posibil amalgam teoretic, impune o tratare mai amplă a lor. Trebuie amintit că pentru antici retorica este disciplina care are drept obiect de studiu elocvența, arta de a vorbi bine, dar și eficient
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care filonul etic al indivizilor este predominant; dacă importanța este acordată pathosului, se obține retorica-manipulare, iar dacă se accentuează logosul se va obține un tip de retorică în care va prima viziunea logică și argumentativă. Asumând ideea conform căreia manipularea, seducția, informarea sunt posibilități înscrise în însăși natura discursivității, precum și că vor exista permanent două tipuri de uzaj retoric, unul critic, lucid în raport cu discursul și procedeele sale (retorica albă) și unul care va urmări manipularea auditoriului, impunerea unor idei prin ocultarea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
mecanismele de ordinul raționalității prin intermediul cărora se poate obține performanță discursivă. Deschiderea oferită de ideile celor doi autori va prilejui atât o trecere în revistă a principalelor tipuri de instanțe performative, cât și discutarea posibilității de a considera manipularea și seducția drept performanțe sau limite discursive, aparținând unui anumit nivel. Perspectiva rațională schițată va permite astfel o comparație cu structuri și strategii discursive care aparțin altor domenii, în special afective (a se vedea seducția). Distincția dintre persuadare (instanță extrem de importantă pentru
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
discutarea posibilității de a considera manipularea și seducția drept performanțe sau limite discursive, aparținând unui anumit nivel. Perspectiva rațională schițată va permite astfel o comparație cu structuri și strategii discursive care aparțin altor domenii, în special afective (a se vedea seducția). Distincția dintre persuadare (instanță extrem de importantă pentru oratorul preocupat de rezultat) și convingere (prima fază care conduce la acțiune, fiind semnificativă pentru emitentul interesat în primul rând de caracterul rațional al adeziunii) prilejuiește o apropiere teoretică de concepțiile kantiene exprimate
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
acționare − la nivelul rațiunii și la cel al afectelor. "Pătratul resurselor persuasive"543 realizează o posibilă încadrare a instanțelor discursive, cu următoarele categorii: "a vorbi frumos și corect", care conține probe, argumentarea, raționarea; "mecanisme de influențare", în care figurează abilitățile, seducția, viclenia, manipularea; "acte de limbaj și interacțiuni", ce cuprinde cuvintele, gesturile, schimburile, ritualurile și "ascendent personal", care include credibilitatea, notorietatea oratorului. 6.3.1. Legitimitatea seducției Seducția a fost considerată, în general, ca o metodă mai "blândă" de convingere, aparținând
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și corect", care conține probe, argumentarea, raționarea; "mecanisme de influențare", în care figurează abilitățile, seducția, viclenia, manipularea; "acte de limbaj și interacțiuni", ce cuprinde cuvintele, gesturile, schimburile, ritualurile și "ascendent personal", care include credibilitatea, notorietatea oratorului. 6.3.1. Legitimitatea seducției Seducția a fost considerată, în general, ca o metodă mai "blândă" de convingere, aparținând mijloacelor de mobilizare a pasiunilor și a întregii afectivități, fiind despărțită, teoretic, de exercițiul rațional al argumentării. Trimiterile etimologice sugerează caracterul ascuns, disimulat al seducției, precum și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
corect", care conține probe, argumentarea, raționarea; "mecanisme de influențare", în care figurează abilitățile, seducția, viclenia, manipularea; "acte de limbaj și interacțiuni", ce cuprinde cuvintele, gesturile, schimburile, ritualurile și "ascendent personal", care include credibilitatea, notorietatea oratorului. 6.3.1. Legitimitatea seducției Seducția a fost considerată, în general, ca o metodă mai "blândă" de convingere, aparținând mijloacelor de mobilizare a pasiunilor și a întregii afectivități, fiind despărțită, teoretic, de exercițiul rațional al argumentării. Trimiterile etimologice sugerează caracterul ascuns, disimulat al seducției, precum și necesitatea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Legitimitatea seducției Seducția a fost considerată, în general, ca o metodă mai "blândă" de convingere, aparținând mijloacelor de mobilizare a pasiunilor și a întregii afectivități, fiind despărțită, teoretic, de exercițiul rațional al argumentării. Trimiterile etimologice sugerează caracterul ascuns, disimulat al seducției, precum și necesitatea unei pregătiri aparte sau a unor caracteristici naturale ale oratorului-seducător. După cum mărturiseau Joule și Beauvois în Tratat de manipulare, "strategiile argumentației sau ale seducției necesită anumite competențe sau atribute cât se poate de specifice. Să argumentezi ține de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]