2,366 matches
-
concepție despre moarte și viațăcare își are izvorul în credința poporului nostru, potrivit căreia omul nu moare, ci sufletul său migrează după moarte, trece într-o altă lume a veșniciei, opusă efemerului omenesc și terestru. De aceea ciobanul privește cu seninătate și detașare moartea deoarece prin integrarea în natură, în cosmos, "a reușit să găsească un sens nefericirii lui asumând-o nu ca pe un eveniment istoric personal, ci ca pe un mister sacramental. El a impus deci un sens absurdului
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
consimțită la legile firii deoarece știe că moartea este un fenomen natural, firesc și inevitabil care acționează mai devreme sau mai târziu asupra a tot ce presupune viață, ce este perisabil, trecător. De aceea el o acceptă cu demnitate și seninătate, mai ales că nutrește convingerea integrării prin moarte în circuitul universal etern. Găsind aceste explicații atitudinii ciobanului moldovean în fața morții, reacția lui ni se. pare firească, nu mai este surprinzătoare, ci constituie doar "o soluție viguroasă și originală dată brutalității
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
F. Hegel afirmă că istoria umanității nu este așezată pe terenul fericirii. Pentru A. Schopenhauer „existența este culpabilitate și, prin aceasta, suferință”. După M. Scheler „sentimentul suferinței crește odată cu dezvoltarea civilizației, negăsindu-și compensația decât În iubire, ca sentiment al seninătății”. M. Scheler crede că pentru a diminua și suprima orice suferință există două metode: aă lupta activă Împotriva cauzelor obiective, naturale sau sociale ale durerii și suferinței, rezistența absolută contra răului; bă Încercarea de a reduce În interiorul nostru suferința produsă
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
din acest motiv, „este o nebunie să ne temem de ea”, dar trebuie să fim pregătiți pentru a o primi. Pentru aceasta, ai nevoi de curajul, pe care ți-l dă forța morală, de a Înfrunta și primi moartea cu seninătate. Bossuet susține că putem suporta și chiar Învinge moartea numai dacă vedem și Înțelegem slăbiciunile vieții. Nu trebuie să ne lăsăm amăgiți de plăcerile vieții, Întrucât „mărirea este un vis, bucuria o eroare, tinerețea o floare care se scutură, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
poate, boala cea mai potrivită pentru un scriitor. Nu carnea suferă, ci ființa, condamnată la agitație perpetuă și la așteptări fără sens, la înălțări și surpări, la pendulări între fascinații și temeri. Angoasa nu se împacă deloc cu echilibrul și seninătatea. Descoperă în toate agonia, faza finală a luptei dintre viață și moarte. Angoasa sporește acuitatea simțurilor, dar, în același timp, induce obsesii și-l istovește pe cel asaltat de ea. Obligatorie pentru ce-l ce rîvnește la sfințenie, solitudinea e
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
care o subliniază Iorga în „La dezvelirea monumentului lui Alecsandri” din Iași (O luptă literară, 1, p. 241-243), e valabilă și pentru diferența dintre Alecsandri și Bacovia: „Ori cu cît simț istoric ne-am înarma, oricît am prețui liniștea și seninătatea, oricît am dori să nu jignim păreri respectabile, nu putem da lui Alecsandri, a cărui faptă o înțelegem și o prețuim, inima noastră, pe care Eminescu o stăpînește”. (...) „Și, iarăși, exteriorii prudenți, cumpătații, măsurații, pieptănații, gătiții, solemnii și pompoșii nu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de asigurare a unei dezvoltări echilibrate a vieții afective în cadrul relațiilor interfamiliale și a celor școlare. Trebuie creat și menținut un climat afectiv echilibrat, constant și antrenant, nu numai în familie, dar și în școală. Destinderea afectivă, calmul, armonia și seninătatea atmosferei generale a familiei, sau a colectivului de elevi al clasei, sporesc eficiența muncii de învățare și măresc disponibilitatea elevilor spre a realiza colaborări de ordin intelectual. Este cunoscută, de altfel, funcția dinamogenă a „afectivității”, un tonus emoțional însoțind orice
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Alecsandri" din Mircești (din 1997). Debutează cu versuri în "Convorbiri literare" (1986) și editorial cu Poeme (1995). Colaborează cu poezie și proză la "Convorbiri literare", "Poezia", "Dacia literară", "Poesis", "Luceafărul", "Hyperion" ș.a. Volume de poezie: Poeme, Editura Cronica, Iași, 1995; Seninătatea lemnului (cu o întâmpinare de Adrian Dinu Rachieru), Editura Cronica, Iași, 1997; Serile la Mircești, Editura Timpul, Iași, 1999; Marele Albastru (cu o prefață de Emil Iordache), Editura Timpul, Iași, 2001; Sălbaticul anotimp, Editura Axa, Botoșani, 2005. Membră a Uniunii
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ale spleen-ului sau ale îndoielii de sine, stări tratate adesea în maniera modelului (recunoscuți direct, prin citare, sunt maeștrii Bacovia, Arghezi și Baudelaire). În puține cazuri, ambianța în care autoarea se retrage îi conferă serenitatea de care are nevoie Seninătatea lemnului dă chiar titlul celui de-al doilea op apărut la editura ieșeană Cronica, în 1997. Spațiul de reculegere preferat este reprezentat, într-o secțiune a creației, de muzeul din Mircești, în tihna căruia fertilitatea lirică pare inepuizabilă: "Cea de-
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
la Mircești), neliniște rău prevestitoare sau chiar dezgust de sine, ultimul transcris în pastă bacoviană: "În oglinda hoitului mea/ mă contemplu/ bolnavă de tine//...// Curând voi muri/ în ochii tăi/ blând voi deschide/ alcovul/ și voi păși" (În curând, din Seninătatea lemnului). Interiorizarea acestui gen de material (în cazul de față, mai degrabă livresc decât autentic, ontologic) este o operație cât se poate de riscantă: oricât de lăudabilă ar fi intenția purificării propriilor melancolii prin filtrul canonic dovedită cu asupra de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
față de icoanele "strămoșilor" și căutîndu-și idolii de regulă afară, în modele "acreditate" de modernitate, în ambele cazuri însă, fondul emoțional rămîne cel al unei trăiri angoasante a schimbării... ea are de regulă ceva din furia adolescentului mai mult decît din seninătatea maturului"). Am dat aceste lungi citate din dorința de a nu simplifica prea mult o interpretare plină de nuanțe a îndelungii polemici între "albii" și "roșii" din trecut, protocroniștii și sincroniștii din perioada comunistă, naționaliști și antinaționaliști. Miturile ar fi
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Universității. Acum, ca și în cărțile ulterioare - Manevrele de toamnă (1996), Insomniile bătrânului (2000), Vizita maestrului de vânătoare (2002) -, S. urmărește o fuziune între alegoria morală și pamfletul vitriolant. Suavitatea caligrafică face loc formelor rugoase, microarmonia devine reportaj postapocaliptic, iar seninătatea se lasă inundată de fluide biloase: „Manevrele de toamnă vor arăta / cât de supli suntem în rezolvarea problemelor vitale / vor arăta că știm să extragem esențe subtile din haosul splinei moarte / vom arăta că știm să aducem simetrie în franjurii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
O reproducere după „Primăvara” de Sandro Boticelli poate provoca la noi corelări interdisciplinare: pictorul a personificat primăvara, așa cum au făcut și poeții amintiți la ora de limba română , creând un personaj fantastic cu anumite atribute: frumusețe , delicatețe a culorilor, grație, seninătate. Aceste atribute sunt inspirate de realitățile mediului înconjurător. Se identifică elementele naturii care posedă calitățile respective: frumusețe, delicatețe a culorilor florile, fluturii; gingășie - puii de animale; seninătate, puritate - cerul, soarele. Ora de abilități practice va oferi elevilor posibilitatea de a
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
română , creând un personaj fantastic cu anumite atribute: frumusețe , delicatețe a culorilor, grație, seninătate. Aceste atribute sunt inspirate de realitățile mediului înconjurător. Se identifică elementele naturii care posedă calitățile respective: frumusețe, delicatețe a culorilor florile, fluturii; gingășie - puii de animale; seninătate, puritate - cerul, soarele. Ora de abilități practice va oferi elevilor posibilitatea de a realiza mai multe complementare: „Insecte: fluturi și gândaci” ; „Zâna Primăverii” și „ Trăsurica Zânei Primăverii”. Aceste lucrări se încadrează în tema „Prelucrarea materialelor flexibile”, subtema „Lucrări din material
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
o acțiune temerară a lui Gheorghidiu, care este rănit. Ultimul capitol evidențiază o schimbare radicală în ierarhia de valori a protagonistului. Cel care credea altădată că are drept de viață și de moarte asupra celei preaiubite îi cere acum, cu seninătate, divorțul. Finalul revelează o nouă ipostază a lui Ștefan, care găsește în sine puterea de a se desprinde din mreaja incertitudinilor iubirii, lăsând în urmă tot trecutul. Item 3: evidențierea relațiilor dintre două personaje reprezentative pentru romanul psihologic studiat Personajele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
pastelul, idila și meditația. Cadrul silvestru nocturn și idila celor doi îndrăgostiți sunt contemplate cu tulburare de către Hyperion, care șia reluat locul lui menit din cer. Monologul lui Cătălin exprimă nostalgia omului devorat de trăiri dionisiace, care însetează acum după seninătatea apolinică a ființei supe rioare: Revarsă liniște de veci / Pe noaptea mea de patemi. Și deasupra mea rămâi / Durerea de mio curmă, / Căci ești iubirea mea dentâi / Și visul meu din urmă. Cea dea treia invocație a fetei de împărat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
unitate și trimis să lupte în linia întâi. Ultimul capitol reia, contrapunctic, situația dramatică de la Câmpulung. Aflat în permisie la București, Ștefan nu dă curs scrisorii anonime, pentru ai surprinde și pedepsi pe cei doi, ci îi propune Elei, cu seninătate, divorțul. Finalul evidențiază astfel o schimbare radicală în ierarhia de valori a protagonistului, care găsește în sine puterea de a lăsa în urmă tot trecutul. Item 3: ilustrarea a patru elemente de structură și de compoziție ale romanului psihologic studiat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Epitetele din sintagmele cântece senine și uitarea sfântă semnifică faptul că doar prin cântecul de iubire pot fi alungate/exorcizate întunecatele mistere, pot fi uitate profețiile sumbre. Se reliefează astfel forța purificatoare (catharctică) a poeziei, a cântecului ce are atributul seninătății apolinice. 8. O caracteristică a genului liric este transmiterea în mod nemijlocit a unor idei, reprezentări, sentimente. Astfel, prin poezia Moartea visurilor - XIV, poetul comunică idei și reprezentări despre puterea iubirii de a alunga demonii unei lumi damnate și sentimente
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
următorul text: Pentru Zenobia nimic nu e mărunt sau obișnuit; în privința aceasta ea seamănă cu o lupă în care lumea se redimensionează, firesc și de la sine, în tipare lente și nu se chinuie să fie; prin ea, eclipsele dispar întro seninătate care absoarbe totul, pentru ca mai apoi o simplă vorbă dea ei legată de cine știe ce banală grijă casnică să le readucă acolo unde nici nai bănui că sunt posibile. În toate acestea, ea rămâne o fetiță cuminte și naivă; câteodată însă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
din text: Pentru Zenobia nimic nu e mărunt sau obișnuit; în privința aceasta ea seamănă cu o lupă în care lumea se redimensionează, firesc și de la sine, în tipare lente și nu se chinuie să fie; prin ea, eclipsele dispar întro seninătate care absoarbe totul, pentru ca mai apoi o simplă vorbă dea ei legată de cine știe ce banală grijă casnică să le readucă acolo unde nici nai bănui că sunt posibile. În toate acestea, ea rămâne o fetiță cuminte și naivă; câteodată însă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de aceea trecem adesea sub tă cere adevăruri care near putea aduce prejudicii. În concluzie, adevărul îndeplinește funcții multiple în viața fiecăruia dintre noi, precum și în viața colectivității și, tocmai de aceea, trebuie să prețuim libertatea, pre stanța socială și seninătatea interioară pe care acesta neo conferă. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Particularități de construcție a unui personaj dintrun text narativ studiat, aparținând lui Ion Creangă Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb (particularități de construcție a protagonistului) INTRODUCERE: Personajele basmului cult
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
personaje: Zenobia susține că tot ce fac e foarte important și se necăjește de câte ori îmi pierd încrederea în mine. În textul dat, evenimentele sunt o proiecție mentală, ima ginară, fără efect de denotare a realului: prin ea, eclipsele dispar întro seninătate care absoarbe totul, pentru ca mai apoi o simplă vorbă dea ei legată de cine știe ce banală grijă casnică să le readucă acolo unde nici nai bănui că sunt posibile. Este o scriere de ficțiune, narațiune de evenimente fictive care transfigurează realul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
o caracte rizare directă, eroina este individualizată printrun sistem de semne stilistice, cu funcții simbolice. Mai întâi, se accentuează raportul neobișnuit al Zenobiei cu realitatea, pe care o redimensionează, purificândo de întuneric, capabilă săi anuleze eclipsele. Trăsătura ei definitorie este seninătatea, așadar, esența apolinică, orizontul interior ce remodelează lumea. Contrastiv, enunțul următor o integrează unei serii convenționale (ea rămâne o fetiță cuminte și naivă), imediat contrazisă prin enunțul final. Încăpățânarea nemaipomenită vizează ființa revoltată, eul care se afirmă, în ruptură cu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
un intermediar între lumea „adâncurilor” și cea reală. Tărâmul spre care se îndreaptă energia imaginară e presupus a fi unul paradiziac. Revenirea din exilul poeziei și-o dorește Labiș în momentele de reverie și de pace deplină ale naturii, prelungind seninătatea extazului: „Din când în când Mă urc în lumea voastră, În nopți grozav de liniștite și senine Și-atunci aprind mari focuri Și zămislesc comori, Uimindu-vă pe cei ce mă-nțelegeți.” „Marile focuri” semnifică dezlănțuirea unei forțe primenitoare pe
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
impresive; rămase întocmai ca la începuturi, izvoare, dihănii și celelalte sunt repere familiare, niște constante afective într-o geografie a satului arhetipal. Nostalgia alpestră este cel mai adesea în legătură cu sentimentul pierderii meleagului originar al copilăriei și reluarea imaginilor în care seninătatea ascensională ficționează cu tentă edenică, transformă spațiul poetic în priveliște mitică: „În munții noștri astăzi zăpezile torc leneș Izvoarele îngheață în clinchete subțiri Și caprele de munte nervoase prin poene-și Urmează-n taină calea iernaticei iubiri.” (Scrisoare mamei) Ambianța montană
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]