2,533 matches
-
sunt prea mici. Ai dori să-l simți molecular. Inima lui să bată în inima ta. Da, copacii trăiesc cu apă, dar se hrănesc cu dragoste: a luminii, a Pământului, a păsărilor, a nopții, a gândurilor care le susură prin sevă din adâncurile enciclopedice ale lumii. Mulțimile de Mioare adunau în ordinea liniară a cuvintelor, a propozițiilor indecise, uneori neterminate sau nelegate prin conjuncții, extrăgeau din dadaism și baroc frumusețea logică a poveștii fiecăruia, cu suspansurile terminațiilor în coadă de pește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
două generații înaintea tehnologiei de care dispune acum Guvernul. Sunt cipuri organice. Eu n-am mai auzit de așa ceva, dar Ministrul îi explica tatălui meu că se va hrăni cu substanțele din corpul nostru și hrana lui va fi însăși seva ce este eliberată când gândești. Și oricât te-ai strădui, nu poți fi o legumă. Te înșeli și asupra răzvrătirii, am spus eu. Marius, mai ai hărțile școlilor de care am făcut rost pentru planul original? Mă interesează mai ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
tot ce-am visat, am și scris despre asta: am trădat ca valul, întorcând capul, niciodată nu-mi amintesc perfect versurile alea ale mele: Sunt un poem cu o mie de degete,/ transcris și ajuns înăuntru, /doar eu știu din seva cărui Orfeu am supt. /nu se mai poate face nimic./ o întreagă poveste se naște din mine... Parcă așa sunau, era despre trădare... — Ce-ai visat și-ai trădat?, tu, iubirea mea, nu trădezi, tu ești Maestrul meu, eu de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
liceu, ce ziceam?, am trădat totul, ca valul care întoarce capul, apoi altceva, nu mai știu bine, continuam altfel, ceva de genul, sunt un poem cu o mie de degete, cad în mine, transcris și ajuns înăuntru, nu știu din seva cărui Orfeu am supt. Nu se mai poate face nimic. O întreagă poveste se naște din mine... mama, ce ar fi zis maică-mea în situația asta?, mama ar fi zis că Teatru, eu pentru Teatru te-am pregătit!, tata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
atâtea tâmpenii pe acest mirc, fata asta necunoscută era una din întâlnirile plăcute. Ce-ar zice dacă află că sunt însurat? Probabil va dispărea că toate celelalte... Mă apropii de Țușca și îi pun mâna pe umăr. Simt cum trag seva din ea, cum mă împlinesc. Da, ea este jumătatea mea! Și, inconștient, ca rană începe să se cicatrizeze, să facă o crustă insensibila... Mă aplec și o strâng în brațe. - Ce-ți veni? Stai că-mi împrăștii hârtiile! - Mai ai
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
Ciunga umilă ceruse odat' Marelui stejar de stat, Ce-adunase atâta ,,osânză'', Umbră pentru ultima-i...frunză, Încheind: ne dați sau nu ne dați? Sau doriți să uitați, Că...la rădăcină, (Fără să am merit sau vină) Suntem fraăți De sevă! Adevărați! -Nu te cunosc și n-am treabă cu tine, E bine?! Eu protejez... stejarii... bine cotați, Bine crescuți și...înalți! Stejarul cel mare în stat, Extinzându-se ... exagerat, Ce trebuia să se-nâmple odat' S-a-ntâmplat! Furios, un vânt
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
stafie ce aleargă neobosită, iar firul vieții, prin noduri meșteșugite în anotimpuri îl împarte. primăvară în aer hohotește o mirare, din nordul înghețat ne ajunge o lingoare, în verdele nenăscut, plozi fără număr se-ntind a născare, o herghelie de seve abia se țin să răbufnească sub soarele ce și-a băut laptele colastră, când echinocțiul lăhuz îl hrănește ca pe un pui venit pe lume cu aur și tămâie în creastă. frig azi noapte în vis, din capul meu ieșea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
vânt își trimit evantaiul lor colorat. tăcerea din noi stă zid împotrivă, le întoarce ecoul ca pe-o beregată tăiată. chircit ca o frânghie udă plânsul lăstărește în noi mlădițe de tristețe, cu cât avânt le decojim, ca să le stoarcem seva peste rana zâmbetului ce-l scoatem la comandă, găunos explodând, salvatoare, expirată petardă. ne-am închis în pietroase tabieturi ce ne cioplesc în forme geometrice perfecte, doar fixitatea mai sună în noi, monotonă toacă obosită. muzici sacadate răbufnesc uneori, mâini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
de spaimă reținut, înțepenit între fălcile strânse. mulțimea de vorbe ruginite-n tăcere, se sting ca tăciunii în apă. vieți calde, aruncate în sus, mingi pocnitoare, lovindu-se de pământ, într-un ritm îndrăcit, opriți-vă! doar pentru un minut, seva secundei vi se oferă dulce, doar s-o dibuiți, în măduvi să vă priviți, când doar pe sine, prin cel'lalt, uimiți, vă regăsiți. iubind vena subțire ce i se zbătea lui pe tâmplă, îmi ține mie loc de respirare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
dar seninul lor părea umbrit de o anumită tristețe, o anumită nostalgie după iarna care era pe ducă. Nimic din vigoarea și parfumul unui Început de primăvară. Copacii desfrunziți, tăcuți și foarte atenți la orice adiere, așteptau momentul În care seva vieții lor se va trezi. Poate tocmai această tăcere grea, această așteptare plină Încărca atmosfera cu un aer nefiresc și tulburător. Arisa și Vicent , cei doi nepoți, plecau dimineața la școală și se Întorceau puțin după ora prânzului ( În funcție de orele
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
un clopoțel, un sân de fată ce-ntotdeauna ne arată sfântul iubirii elixir; e forma inimii ce bate în pieptul celor ce se-nchină, e pulsul dragostei ce poate să umple viața de lumină. Un ghiocel crescut în doi cu seva unor stări anume ne face să ne știm în lume că nu suntem doar numai noi. Prietenia, cum am spus, ne poartă-n vene și-n artere toată a dragostei putere, adusă-n lume de Iisus. Rămân uimit de ce a
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
-n zori e. Umblă vertical, culege fructe-n Paradis și-l vom surprinde sub acel pom care e oprit de lege. Este-adam, lângă el, Eva, goi ca la-nceput de lume, Biblia nu spune cum e mărul ce le-ntinde seva pe care o beau și nu mai știu ce e și nu oprit șarpele i-a ispitit și-au fost izgoniți din Rai. Au căzut din inocență triști ca niște-ai nimănui, totuși, Sfânta Providență le-a lăsat la scară
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
vară, și iată-mă cu o vioară păscând a dorurilor turmă. 1973 Dăruire Sfârșit de August... Caldă noapte! Atâtea becuri se aprind pe ramurile ce întind la oameni fructele lor coapte. Orice întârziat pe cale poate mânca, lua cu el arome, seve din acel pom, potrivit nevoii sale. Sunt ramuri pline de mister care-n sfârșitu oricărei veri se bucură scăpând de-averi ca de poveri, și urcă-n cer unde se umplu de nectar ca-n primăvara viitoare să fie toate
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
Iar când soarele răsare știi c-ai mai urcat o treaptă înspre-o lume și mai aptă cu ce-i drept să se măsoare. Viața este minunată când auzi iarba crescând... la Sânziene niciodată n-ai să vezi albine stând. Seva este un izvor când hrănește pomu-n rod... Nu putem fără de pod să intrăm în viitor. Toți gândim la veșnicie și n-am vrea ca să murim... bine-ar fi și noi să fim cum dorim alții să fie. Fă-ți o
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
de măștile ce umplu scena pe care astăzi cabotinii spânzură lumea cu antena. S-a-nstrăinat omul de sine, iluziile-i fură timpul... pe unde o mai fi Olimpul?... Balanța-ncepe să se-ncline... Rostogolirile pe pantă întotdeauna-s în cascadă; de seva nu mai suie-n plantă, închide ochii să nu vadă intrarea în neant și cum se-ntinde peste ea uitarea căci s-a îndepărtat de drum și nu mai știe nici cărarea. 2013 Misterul scos mai la vedere De-atâtea
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
intrarea în neant și cum se-ntinde peste ea uitarea căci s-a îndepărtat de drum și nu mai știe nici cărarea. 2013 Misterul scos mai la vedere De-atâtea ori cu ochii-nchiși dăm iernile pe primăveri, simțim cum seva suie-n meri și înflorește în caiși. Iubirea traversează mări de căutări și se cuprinde de-o flacără care aprinde sensul atâtor întrebări... Izvorul din care tot scot acest întăritor rachiu cu care scriu și-ncerc să fiu cheia intrării
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
viteji. Aceste vânturi și furtuni vor trece, va veni dezghețul, și viața își va găsi prețul de altădată, ca-n străbuni. Penitenciarul Pitești, 1950 Iubirea e mereu virgină Dăm iernile pe primăveri de-atâtea ori cu ochii nchiși simțim cum seva suie-n meri și înfloreste în caiși. Când n-avem poftă de mâncare nici somnul nu nu mai cuprinde; iubirea-i flacăra ce-aprinde atâtea semne de mirare. Misterul ce deschide cale spre-o altă lume și mai dragă de
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
-o la pachet cu toate celelalte, cu supele cremă, piureurile, pastele, tartele, cheesecake-urile, salatele și sendvișurile pe care i le-am făcut. Așa cum propriul meu scris, amestecându-se cu toate ingredientele din lista aceea nesfârșită de mai sus, a primit sevă proaspătă, a fost hrănit cu o hrană vie, concentrată, a cărei existență nici nu o bănuia înainte. 4. Prin urmare, cine scrie aici ? Femeia care tocmai a născut ? Femeia care citește tot felul de cărți ca să înțeleagă ce trebuie să
Poveşti cu scriitoare şi copii by Svetlana Cârstean () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1767]
-
nu fie adevărat. Lumina dimineții începea să alunge umbrele nopții. Drumul era o rană în trupul muntelui, lamele buldozerelor mușcaseră adânc din sol. Bolovani și pietre mai mărunte ieșeau din pământul roșu de pe margini. Picături de apă, ori poate de sevă, se scurgeau din cioturile rupte ale rădăcinilor copacilor. Stâlpi de lemn, pe care era agățat un cablu gros, se înșiruiau pe margine, paralel cu drumul. Locurile prin care trecea îi erau complet străine, peisajul suferise schimbări majore, ce îl făceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
poftă de plăcintă cu mere Chiar dacă viața pe care o trăiesc este așa de trepidantă, uneori amețitoare de atâtea probleme, mă opresc din acest tumult cotidian și ascult glasul pământului natal care mă cheamă spre rădăcinile lui, să-i simt seva, mirosul, să-i adulmec și să-i admir frumusețile.Vizitele mele sunt de la un timp mai rare, doar În cele două anotimpuri extreme: anotimpul meu preferat, În care m-am născut- primăvara- când aud mugurii plesnind și iarba crescând, când
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
la o înălțime mai mare de statura lui a observat ceva și repede s-a ridicat în picioare așa cum i-a spus fagul. Și ce să vadă, scoarța copacului era dislocată de la locul ei încât se vedea partea lemnoasă iar seva copacului curgea lăsând o dâră umedă spre pământ, făcând ca fagul să-și piardă continuu din putere. -Fagule, te rog să mă înțelegi, că eu nu am avut parte de părinți care să-mi spună ce e bine și ce
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
câteva luni mai devreme, frigul o prefăcuse fără milă. Iarba fragedă creștea vioaie și, în multe locuri, deja erau răsărite și încântătoarele flori primăvăratice. Mestecenii și plopii își desfăceau frunzulițele cleioase și înmiresmate, pe ramurile teilor plesneau mugurii plini de sevă. Rândunelele, vrăbiile și porumbeii își clădeau voios cuiburile, gâzele mărunte pretutindeni bâzâiau necontenit, iar priveliștea lor îmbătătoare își revărsa tot farmecul în sufletul omului. Pentru cel aflat în permanente și în chinuitoare tulburări interioare, în totală tristețe și în deznădejde
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
dacă știi cum să îi potrivești corect cheia în broască, ea tot ți se va deschide dinainte și te va lăsa să intri. Prin urmare, în minte cu această idee, care dă curaj, tânărului i se strânseseră la loc toate sevele puterilor sale, din care izvora voința sa de neclintit, cu care se simțea în stare să lase totul în urmă, numai și numai pentru împlinirea țelului său dinainte stabilit. În spatele unei voințe de oțel, stă întotdeauna un motiv de oțel
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
rosti greoi, mult prea înfundat, într-un fel de nedescris, aproape sufocându-se de mânie. Practic, ea devenise o pradă sigură a unei crize de nervi nemaiîncercate de dânsa până atunci. Aceste rare manifestări stoarseră acum din ea aproape toată seva vitală, toată energia existentă, totul... Oricine ar fi privit-o pentru prima dată atunci, ar fi putut jura numaidecât că Victoria pare că abia mai reușește să se țină pe picioare de istovire. De altfel, foarte des ea începuse a
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
cu patru perechi de aripi. îți aștepți iubitul cu masa pusă și un pahar de vin din vița sfințită a pietrei-muntelui-vânăt-de-la apus. șase deasupra: la portița grădinii tale suspendate, seara bat trei magi. le deschizi portița verde, recent vopsită cu sevă de baobab-bătrân capricios, ei pășesc în grădina dragostei tale, tu îi poftești la masă. ursul panda roșu se bucură la vederea mesei tale de chihlimbar, masa cristalizată din lacrimile urșilor clanului abenaki, și te gratulează. zeița chuang-mu nu se poate
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]