KorAP: Find »[drukola/base=sili & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...88 89 90 ...539 >

13,467 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920

în mod cât de elementar ce va să zică limba, cine știe că ea acopere pe deplin spiritul și că dezvoltarea limbei e chiar dezvoltarea inteligenței, iar această din urmă e laboratorul întregei activități musculare și cerebrale, acela va înțelege că a sili pe un popor să învețe altă limbă înseamnă a-l tâmpi, a-l face intelectual inept, deci și economic și politic inept. Arareori se va găsi un stat care să urmărească cu mai multă stăruință politica degenerescenții decât statul maghiar

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
poate lecui o asemenea stare de lucruri este, ierte-ni-se, o credință ușoară. Orice principii am pretexta că avem și unii și alții, mizeria și lipsa de cultură vor fi umbra pseudocivilizației noastre. Numai o organizare strictă care ar sili pe poporul de mijlocitori la muncă și la producțiune, o organizare care ar îngreuia parvenirea la funcții publice, dar care le-ar deschide, prin alt regim economic, o piață în care să-și deprindă și să-și ofere brațele la

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
încearcă a tăgădui orice complicitate morală a guvernului din San Petersburg cu agitațiunile de înaltă trădare propagate între rutenii din Galiția și descoperite cu ocazia procesului din Liov, e îndoit de interesant a urmări căile ascunse cu care s-a silit Rusia să combată, nu fără succes, influența 130 {EminescuOpXIII 131} austriacă la Dunărea de Jos. Fiindcă în Petersburg exista convingerea că, după esperiențele asupra gratitudinii rusești pe cari le-a făcut România imediat după războiul oriental, ea va trata c-

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
Brătianu. Făcând în mai multe rânduri drumul dintre București și S. Petersburg, lui Obolensky i-a trebuit un an și jumătate pentru afacerea, desigur nu grea, a despăgubirilor și-n același timp a aplanat calea pe care Brătianu să fie silit, prin marii proprietari din partidul său propriu, ca sau să-și părăsească poziția sau să intre 'n apele rusofililor din Moldova (? ). Aceasta s-ar fi întîmplat deja cu ocazia revizuirii reformei agrare, daca, în această cestiune, Brătianu n-ar fi

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
asupreau poporul, dar nu-l corupeau. Cu această misiune s-a însărcinat abia copiii și nepoții lor, actualii roșii. Dar care-a fost roadele culese de guvern din sacrificiul de sânge al omului din popor? Au câștigat independența. Cum? Au silit pe turc s-o recunoască? Nici n-a fost primiți măcar la tratativele de pace și alții au dictat condițiile oneroase ale acestei independențe. Le-am da un sfat roșiilor, dar știm că nu-l vor urma, pentru că nu-i

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
la noi o seamă de ierburi; fără sila climei el nu are necesitatea și nu-și ia osteneala de-a produce spice și de a-și granula fructul. În clima de mijloc, unde iarna-i nimicește rădăcinile, el produce semințe silit de climă. Tot astfel, când tot ce-i trebuie țăranului se introduce din străinătate, fie chiar de o calitate proastă, dar ieftenă, el nu-și ia osteneala de-a mai semăna in și cânepă, de-a le supune variilor operațiuni

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
nțeleagă că binele nu se dobândește printr-un om, printr-un guvern, printr-un dictator, ci prin unirea tuturor. Ținta d-lui C. A. Rosetti va fi omul; Fiindcă d-sa e pentru luminarea omului și a națiunii, se va sili a smulge din mintea oamenilor închinarea la stăpân, sub toate formele și orișice fel de stăpân. Astfel vorbește d-sa, în această epocă în care națiunea este în toate atât de sus urcată încît căderea ei ar fi zdrobitoare. Trebuie

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
singur om se deprinde a nu mai cugeta, a nu mai lucra ea însăși. Ea cade sub jugul despotismului. În fine d. C. A. Rosetti își încheie scrisoarea zicând că, până ce nu ne vom face singuri afacerile, până ce n-om sili pe deputați să-și dea seama de actele lor, până nu vom preface legea electorală etc., nu vom merge bine. Acestea le zice d-sa în momentele cele mai zdrobitoare ale vieții și pe la sfârșitul ei. Curios e în adevăr

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
meseriaș mai nu se va găsi în România; funcționari și speculanți cât păr [î]n cap. Când vede cineva suma imensă de pierde-vară care populează orașele, sutele de mii de oameni cari se ocupă cu treburi fără de nici o utilitate, e silit a admite că întreținerea acestor oameni cată să se traducă undeva, într-un punct al țării, în muncă veritabilă, căci numai munca produce bunuri. Când vedem dar că se vând țăranii cu ziua și cu luna, lucru care se 'ntîmplă

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
negustori din câteșipatru colțurile lumii, cari, introducîndu-ne până și făina din străinătate, paralizează în germene orice activitate proprie. Fără cultură, fără bani, fără aptitudini, negoțul ne-a prefăcut - copii economici - în concurenți ai națiunilor celor mai înaintate. Meseriașul nostru este silit de negoțul ce-i introduce similarele străine să concureze cu acestea sau să lucreze cu pagubă. Ș-așa în toate cele. Până azi liberalii nu văd că interesele negoțului internațional pe de-o parte, și acele ale educației noastre industriale

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
au constatat deja geografii și istoriografii Peninsulei și probează că, de la venirea turcilor în Europa, elementul latin, odinioară cel mai numeros al Peninsulei, au fost absorbit în cea mai mare parte de cătră popoarele conlocuitoare și că grecii moderni se silesc acum a asimila până și resturile, încă destul de însemnate, câte și-au păstrat limba națională. Ni se pare că mijlocul cel mai eficace pentru a emancipa această populație latină de influența bizantină ar fi despărțirea ei bisericească de greci, ceea

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
națională; ea nu numai admite, comandă chiar ca serviciul în biserică să se facă în limba grăită de popor. E, o constatăm cu durere, o rușine ca în suta a nouăsprezecea membrii unui popor de douăsprezece milioane aproape să fie siliți, sub un guvern negrecesc, de-a întrebuința în școală și biserică limba unui stat străin și lor și poporului dominant al osmanilor, și să fie prada unor agitații îndreptate în contra existenței Imperiului otoman și a înșiși existenței lor. Iată și

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
folosul lui individual și o sporire a libertății sale individuale ca cu banii săi să-și procure suma cea mai mare de bunuri, pe cari nu le poate afla cu prețul cel mai redus decât în piața universului. A-l sili, prin măsuri de intervențiune din partea statului, ca să producă singur ceea ce-i trebuie, însemnează a-i cauza o pagubă de timp și de bani, a-l lipsi de-o sumă de bunuri pe cari ar fi fost în stare a și

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
colectivitatea. El se va deprinde a face ceea ce nu mai 182 {EminescuOpXIII 183} {EminescuOpXIII 184} făcuse; dar e evident că n-a ajuns la această putere pe cale[a] liberei determinațiuni de sine însuși, ci prin măsuri restrictive cari l-au silit la aceasta. Libertatea, precum o cere liberalismul "Romînului", e absolută; rămâne ca fiecine să se folosească de ea în marginile putinței sale. E elementar însă că o industrie nu se poate crea decât cu paguba timporară a comerțului internațional și

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
pur îndrăznește a crea favori și privilegii în folosul unei serii de oameni și în defavorul matematic calculabil al negoțului și al imensei majorități a consumatorilor? Scopul e educația industrială, da. Dar cine dă dreptul oamenilor bătrâni de la "Romînul" să silească pe cetățeni asemenea bătrâni să-și cheltuiască altundeva banii decum voiesc ei? Cine le dă dreptul de-a considera ca copii economici niște oameni cărora nu li se tăgăduiește bărbăția politică, o afirmare zilnică atât de folositoare partidului roșu și

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
garante cerând sfat și ajutor, că au protestat în contra intrării rușilor; că s-au văzut siliți a încheia o convenție cu Rusia pentru a nu fi tratați ca inamici de armia ei supraputernică și că, la urma - urmelor, românii fură siliți să dea ajutor Rusiei, pe de-o parte pentru a opri pe turci de-a intra pustiind în România în urma unei oștiri rusești bătute și a preface țara în teatrul războiului, pe de altă parte pentru ca, în caz de victorie

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
României i-a costat mult mai scump pe ruși decum se admite în genere. E drept că alianța cu România n-a oprit pe Imperiul țarilor să-i ia aliatului, cu toate protestele, ținuturile din Basarabia; dar Imperiul a fost silit a ținea seamă de activitatea proprie a națiunii române și de atitudinea bărbătească, eroică chiar, a armatei ei; au trebuit să-i lase acesteia deplina neatârnare și prin aceasta Rusia a pierdut roadele victoriilor sale. Scopul războiului întreprins nu era

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
mormântului său? Oare nu există nici o solidaritate istorică între cel ce poartă azi coroana Țării Românești și cel ce a purtat-o acum cinci sute de ani? Iată panteonul care se pregătește eroilor și regilor poporului românesc - pușcăria. Nu suntem siliți să-l sfătuim pe primul nostru ministru să treacă granița la Putna, să vază cum străinii respectă mormântul lui Ștefan cel Mare, cum și azi, ca acum o sută și două sute de ani, o candelă pururea aprinsă luminează la capul

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
să li-o spună de două ori. Cine să execute însă? Poporul e mai iritat decât oricând și în adânca sa ignoranță identifică pe perceptor cu neîngăduitorul creditor, cu statul. Firește. Cel ce ia grâul de pe ogorul țăranului și-l silește a-și vinde marfa câteva săptămâni după secere, când e naturalmente mai ieftenă pentru a plăti dări cu banii; cine-l face pe țăranul viier să-și piarză recolta în același chip; cine-i ia pălmașului vaca, care-i hrănește

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
era turc, dar a intrat în apele războiului omul numaidecât. Răscumpărarea drumului de fier vi se impunea? Ați trăgănat-o ani întregi doar ați scăpa de ea. O! el a făcut altfel. În Senat a mărturisit în adevăr că e silit din afară, în gazete însă o numea cestiunea cea mai populară. A făcut-o, a dat ocazie amicilor să devie milionari de unde n-aveau de pe ce bea apă, încît aceleași rele pe cari împrejurările v-ar fi condamnat poate să

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
cari iar votează direct. Astfel s-au creat o lege anume pentru Ardeal, care pune alegerile în mâna neromînilor, încît numărul de reprezentanți pe cari l-ar putea obține poporul în asemenea condițiuni e cu totul ridicol. Totodată guvernul se silește prin legi agrare a aduce pe român la sapă de lemn. Deși țăranii au fost împroprietăriți, deși despăgubirea pentru pământurile ce s-au conferit e strălucită, totuși, prin așa numita comasare, i se iau locurile lui roditoare și i se

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
unei Camere care, ajungând acum la sfârșitul carierei sale, nu mai are timpul și poate nici putința de-a se mai ocupa de legile ce demult le-a propus d-sa (reforma electorală, electivitatea magistraturii) și pe cari acum este silit a le supune dezbaterilor viitoarelor colegii electorale. Nu putem tăgădui că această scrisoare are proprietatea a pune multe enigme opiniei publice. Amicul cel mai călduros al d-lui Brătianu și cu toate acestea exilat de buna sa voie în Luteția

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
reușită a bătăliei de la Adrianopole, de la 15 aprilie 1205, despre prinderea lui Balduin și închiderea lui în temnița lui Johannicius, domnul vlahilor, care l-au atacat pe acesta c-o mulțime nenumărată de vlahi și cumani. Innocențiu III se văzu silit de a interveni pentru pace între bulgaro - vlahi și latini; dar nu-i succese nici de-a obține măcar eliberarea lui Balduin, a cărui închisoare deveni poate ceva mai suportabilă - la început fusese 'ncărcat cu lanțuri până în gât -, dar totuși

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
acest reglement nu se poate înțelege decât Anteproiectul, fie în forma lui primitivă, fie cu modificațiunile propunerii Barrere. Aceleași sorginți cari ne dau amănuntele de mai sus asupra viitoarei conferențe cred a putea afirma că acordul general dintre puteri va sili și pe România să desiste de la opunerea ei de pîn' acum în contra stipulațiunilor acelora ale reglementului menționat cari au format obiectul protestărilor ei. [23 noiembrie 1882] 227 {EminescuOpXIII 228} ["RAPORTORUL ÎNSĂRCINAT A APĂRA... Raportorul însărcinat a apăra răspunsul la discursul

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
sa la putere prin toate mijloacele putincioase, morale și imorale. Aceasta explică pentru ce, de șase ani, asistăm la repețirea uneia și aceleiași drame, care se numește decadența fizică și intelectuală a României. Grija prefectului roșu nu este de a sili pe sătean să-și trimită copiii la școală arătîndu-i foloasele instrucțiunii; nu este de a-l ajuta și de a-l ocroti în vremuri de nevoie, de a-l învăța principie de igienă casnică, de a-l îndemna să nu

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]