19,447 matches
-
român, danezul va trăi viața caracteristică a neoiobagului nostru sub regimul în vigoare”. Lenea sau îndărătnicia în a lucra pe moșia boierului reprezintă așadar răspunsuri individuale raționale la un cadru instituțional care nu stimula munca și nu încuraja formarea unui simț al proprietății. Gherea argumentează pe larg că, pentru a se asigura totuși cultivarea pământului, soluțiile oferite au făcut apel la coerciția statului. Țăranul era obligat să muncească pe moșiile boierilor și era pedepsit dacă nu făcea acest lucru. El era
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
greșită a stereotipului dinamic. ARUNCĂRI ȘI PRINDERI Deprinderile naturale de apucare, aruncare și prindere sunt componente de bază a ceea ce numim în mod obișnuit „abilitate manuală”. Ele dezvoltă forța brațelor și întăresc articulațiile membrelor superioare, îmbunătățesc coordonarea, precizia și îndemânarea, simțul de apreciere a distanței, viteza de reacție. Formele de aruncare sunt variate: azvârliri, împingeri, lansări, rostogoliri, loviri - împingeri; cu una și cu ambele mâini; din diferite poziții, de pe loc, din deplasare; la distanță sau la țintă. Prinderea se face cu
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
caracter atractiv și are o eficiență crescută. 3. Realizarea unui echilibru rațional între efortul intelectual, pretins de activitatea școlară și nevoia de mișcare și recreere constituie un deziderat important la această vârstă. Sănătatea, rezistența și robustețea organismului, precizia și acuitatea simțurilor, activitatea normală a întregului organism, indicii sporiți de îndemânare, rezistență, viteză și forță constituie premise importante pentru formarea personalității elevului, pentru organizarea cu mai multă eficiență a procesului instructiv educativ în școală. 4. Dezvoltarea calităților motrice și a deprinderilor motrice
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
Realizarea obiectivelor impune urmărirea sistematică a unor finalități concrete în legătură cu formarea sistemului de cunoștințe, priceperi și deprinderi motrice prevăzute în programă. Concomitent se urmărește și obținerea unor modificări favorabile în dezvoltarea calităților motrice (V, R, F, Î), acuitatea și precizia simțurilor (echilibru, ritm, orientare în spațiu), influențând pozitiv dezvoltarea armonioasă și creșterea capacității de muncă a organismului elevilor. 6. Jocurile de mișcare și ștafetele asigură în mare măsură îndeplinirea obiectivelor disciplinei „Educație fizică”, favorizând dezvoltarea simultană a deprinderilor motrice de bază
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
29 mai 1453. A fost și ctitor al mai multor instituții de învățământ și chiar de rang academic, așa cum este Sahn-i Seman, tradus în limba romană, titulatura ar fi „8 avuții”. Mehmed al II-lea a avut și un dezvoltat simț arhitectonic, deși nu era de specialitate. În Istanbul a ridicat numeroase monumente, care se vor adăuga celor creștine și vor înmulți zestrea arhitectonică a capitalei otomane. Toleranța sa față de ortodoxism este ilustrată prin menținerea în orașul cucerit, devenit capitală a
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
Khayam, autorul faimoaselor „El Robayat” („Catrene”). Frumusețea și inteligența le-a moștenit de la mama sa, sultana Hafsa Hatun, iar îndârjirea și calitățile militare de la tatăl său. Despre domnia acestui mare sultan ne vorbește istoricul otoman Hakki Uzun-carșili, care avea mult simț critic. Soliman, supranumit Magnificul, pentru faptele sale, a fost contemporan cu mari conducători creștini. Este vorba de Francisc I, regele Franței, Carol Quintul, împăratul Germaniei și creatorul acelui imperiu universal, ce conținea în sine și teritoriile din America, cucerite de
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
confundată cu lașitatea. Nechibzuință Nechibzuința te poate împinge la acțiuni dramatice. Îndrăzneală Îndrăzneala excesivă este generată fie de imprudență, fie de inconștiență fie de carențele din educație. Politicieni Politicienii nu poartă centură de castitate. Nici robă de justițiar. Strălucire Bunul simț, buna creștere în general, educația aleasă dau strălucire personalității. Luptă Timiditatea excesivă și umilința sunt frâne în lupta dură cu problemele vieții. Îndrăzneală Numai curajul rațional poate fi un atu în afaceri. Perfecțiune Perfecțiunea umană este un țel ce încă
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
loc, orizont lăuntric propriu, fără a-l incita la instinctul supracivilizat de a-și dobândi loc prin consum, devorând în jurul său. Omul nu este o utopie, ființă fără de rezonant loc în sine, fără de orizont propriu. Aforismul paidetic, de ales bun simț, instituie însuși, de-a fi el însuși. Suntem la banchetul, simposionul vieții să degustăm, să pregustăm acel „dincolo” al înțelegerii, armoniei, al unității și unicității, poate singura șansă de a ne cunoaște pe noi înșine, de a dobândi conștiința de
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
edificare. Mesajul este o replică pentru faptul că subiectul actorul nu-l preia ca pe un act juridic, automat coercitiv. Propoziții de felul „doi plus doi fac patru” sau „respectă-ți părinții” se transmit pe filieră epistemic-morală, naturală (precum bunul simț) omului. El este participant în această piesă de teatru, în acest joc; cunoștințele devin reguli de relaționare normal-competitivă între semeni, lucrând binele, cum fiecare s-ar întrece pe el, fără dihonia exacerbată a noului, zeu fără duhul unimii. Înțelepții antici
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
declară, cu noul său produs, stăpân peste lume. Mass media dă anvergura „supramondială” chestiunii. Autorul acestor aforisme identifică practica terorismului „civilizat”. Destrucția, explozia se vor constructiv-edificatoare. „Absolut-noii”, cu pretenție de formatori ai omului, nu cuvântează (ca orice înainte-mergător cu bun simț) în pustiu, nu fac cercetare științifică fundamentală, nu fac (în sensul bun al termenului) artă pentru artă, nu fac omul pentru om, ci ei pun explozibilul noului, nemăsurat, între semenii fără de discernământ spre a fi, aceștia, mereu fără de replicăadică „gură-cască
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
evident abrupte, la care apelează aforismul tocmai pentru a ajunge la propria lui tensiune, la concentrarea maximă de mesaj-replică, o închidere ce se deschide prin interpretare și asumare. Printre dihotomii: cultură și civilizație, teorie și practică, imaginație și realitate, bun simț și filosofie, părinți/cetățeni obișnuiți și copii/politicieni. Tocmai, libertatea consistentă (ca valoare) a spiritului se manifestă cu subtilă dar și cu scandaloasă putere în chiar momentul când transformă răul în bine. La mântuire, viață veșnică sunt chemați păcătoșii, bolnavii
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
au fost doar o simplă reacție (critică) în fața faptelor artistice sau de viață cu care Petre Rado era contemporan (filme, expoziții, aniversări etc.) capătă acum un nou sens și pot fi citite printr-o nouă grilă, aceea a unui discret simț patriotic. După ce decenii de comunism au transformat patriotismul într-o vorbă goală, pentru ca tranziția incertă și globalizarea accentuată să trimită conceptul definitiv pe un raft lăturalnic al gândirii cetățeanului de rând, textele lui Petre Rado apar ca o ciudățenie minunată
Decadentism la bani mărunți by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/9421_a_10746]
-
Simona Vasilache Nu sînt puțini cei care-ar citi mai bucuroși corespondența altora decît scrisorile deschise. În fond, ceea ce li se adresează tuturor nu poate fi interesant pentru unul singur, iar trezirea simțului civic, vorba lui Maiorescu, nu e-n chestie. E un risc, al subțierii publicului, pe care și l-au asumat și scriitorii de satire, cum și-l asumă semnatarii circularelor literare, cărora le fac suportabilă directețea ștergînd destinatarul. Că el
Andrisant ubicuu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9436_a_10761]
-
este o lume incomprehensibilă, bolnavă, pe fundalul ei sunt proiectate măști ale suferinței. Nu este simplu moartea, ci imediatul ei comprimat la sute de atmosfere. Nicio abilitate specială nu reclamă succesul, întrecerea presupune mai mult decît hazardul, un al șaselea simț, un anumit fler. Timpul se dilată în filmul lui Babluani, în ciuda unui spațiu compact, claustral, cîteva camere dintr-un imobil lipsit de definiție locuibilă. Regizorul detașează grosplanuri fotografice ca la Nadar, unde jocul fizionomiilor atinge o intensitate aproape mistică, jucătorii
Și oamenii se împușcă, nu-i așa? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9433_a_10758]
-
Poeziile sale sunt pauze de respirație într-o activitate proteică, căi de întoarcere spre propriul sine și spre micile bucurii ale existenței. Volumul uimire/étonnement este relevant pentru exercițiile lirice ale autoarei. Viziunea estetică este impecabilă, totul emană delicatețe, inteligență, simț al proporțiilor, discreție, bun gust. Fiecare poem este o rugăciune șoptită, o celebrare in sotto voce a vieții, o permanentă revelație a minunilor care ne înconjoară și pe care cel mai adesea le ignorăm. Viața este o binecuvântare, o creație
Scrisul ca rugăciune by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9442_a_10767]
-
pe buze, fără frustrări și fără resentimente. După căderea regimului Ceaușescu, când rezistenții și luptătorii anticomuniști au apărut ca ciupercile după ploaie, atribuindu-și acte eroice despre care nu a știut nimeni vreodată, adevărații disidenți au șocat prin bunul lor simț nevindicativ, prin asumarea trecutului cu un zâmbet trist și prin privirea luminoasă ațintită spre viitor. Nu un martir al temnițelor comuniste precum Corneliu Coposu, ci un zelos susținător al regimului abia lichidat, Silviu Brucan, a avut ideea mascaradei judiciare de la
Dumnezeu și lumea de azi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9465_a_10790]
-
aflate la limita dintre observația socială și morala religioasă, de a privi și de a înțelege lumea. El poate deveni o cale spre lucrurile cu adevărat importante ale vieții. Volumul Teophil Magus - Confesiuni (2004-2006), de Leonard Oprea, este revanșa bunului simț asupra ticăloșiei, vulgarității și brutalității care caracterizează lumea contemporană.
Dumnezeu și lumea de azi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9465_a_10790]
-
mascate. Altminteri ar sări în ochi și ar fi cenzurate (așa cum se întâmplă adesea, de altfel). Și așa mascate, alambicate, strivite sub nume străine și alegorii continentale - faptele și ideile gazetăriei românești nu mai sunt așa de accesibile publicului. Noul simț al alegoriei va deveni în curând un adevărat limbaj. Cititorii vor putea citi "simbolic" tot așa de curent cum citeau până acum câteva luni românește. Ceea ce înseamnă că cenzura nu este atât de infamă pe cât se spune".2 Chiar dacă întoarcerea
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]
-
au publicat însă sute de necrologuri și elogii. Dispozițiile iacobinilor cenzori bucureșteni își pierdeau valabilitatea dincolo de granițele țării. 1 Mircea Eliade cenzurat în 1928, în Jurnalul literar, an IV, nr. 23-26 iulie, 1993, p. 1. 2 Se creează un nou simț, în Credința, 2 februarie 1934. 3 Cenzura cărților, în Vremea, an IX, nr. 461, 1 noiembrie 1936. 4 C. C. Giurescu, Jurnal de călătorie, Ed. Sport-Turism, 1977, p. 143. 5 Gazeta literară, nr. 3, 20 ianuarie 1955, p. 1. 6 Nichifor
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]
-
Stănescu după ce a aflat că eseistul Gabriel Liiceanu și jurnalistul Dan Tapalagă vor acționa cotidianul Ziua în instanță: "Acești pseudo intelectuali pot să dea ziarul Ziua în judecată ori de cîte ori doresc.Vor pierde de fiecare dată". Un minim simț al ridicolului ar fi trebuit să-l împiedice pe directorul cotidianului citat să-l numească "pseudo intelectual" pe Gabriel Liiceanu. Chiar dacă Ziua l-a atacat pe Liiceanu în serial, acuzîndu-l de plagiat, falsă disidență etc, într-o încercare fără precedent
Fabrica de atestate S.R.S. by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9483_a_10808]
-
cel care îl conduce, Nichi, este chemat de tovarășa Emilia, nimeni alta decât soția colonelului-băbuță, să dea socoteală de ceea ce se citește acolo. Alteori firul e rupt de observații care te fac să tresari: fiecare dintre noi are organul de simț pentru Dumnezeu, spune la un moment dat scriitorul, dar la unii este mai ascuțit, la alții mai atrofiat. Privit de sus, romanul generează unde concentrice: universul, în centrul lui Pământul, în centrul lui Bucureștiul, în centrul lui blocul, în centrul
Zborul cărților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9463_a_10788]
-
în forma pe care o știm, a trebuit să treacă. Cuvinte precum psihic, element, suflet, somatic, număr, virtute, energie, enantiomerie, agonie, cosmos, oniric, matematică, poezie ș.a.m.d sunt toate creații grecești zămislite de niște minți care, împotriva oricărui bun simț și în ciuda oricărui calcul pragmatic, s-au apucat să facă ceea ce nici un om normal nu ar fi făcut: să filozofeze. Ca să înțelegi scandalul sublim pe care această îndeletnicire inutilă l-a iscat în mintea oamenilor și ca să intuiești necuviința cu
Scleroza limbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9452_a_10777]
-
alt schimb de scrisori, era doar o părere, Costică fiind un ticălos interesat care, în așteptarea plății, n-a făcut de fapt nimic pentru propășirea așa-zisului talent. S-a pierdut un amic, un foarte bun amic... Sigur, neavînd tocmai simțul ridicolului în limbaj cu care se desfăta Caragiale, Mușatescu pare că forțează cînd amestecă latinisme precum sine qua non cu faulturi la gramatică. Doar dacă scrisorile nu sînt scrise de veleitari inspirați de caietul cu expresii frumoase, cum se mai
Poetic și prozaic by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9482_a_10807]
-
strecurați printre versuri Angela Marinescu, Gheorghe Iova, Marius Ianuș, Paul Vinicius și - mai ales, pe chestiune de generație și de valoare - Cristian Popescu. Adică în primul rând - poeți, în al doilea - radicali, iar deasupra acestor nuanțe - având cu toții un neobosit simț al istoriei. Literare sau nu. Implicarea pasională în discurs și în realitate, în timpul lor și în spațiul altora le e deopotrivă specifică. Merită urmărit pe text: "într-o zi vei fi un nume de stradă, popescu,/ și nu cred c-
Pop Art by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9489_a_10814]
-
ctitor valah, într-o predică franciscană adresată păsărilor ori în imaginarea "părerilor de rău" ale asinului ce l-a purtat pe Hristos, a "cîntării" Pămîntului sau a "glasului" Crucii pe care a fost răstignit Mîntuitorul. Alături stă pietatea împletită cu simț gospodăresc a omului de rînd (sursa de inspirație fiind probabil "diata" lui Anton Pann), pentru ca, apoi, să vină la rînd sfîșierea modernă, alternînd îndoielile, negațiile, "demistificările", anxietățile și freneticele elanuri 26. Inegal în plan estetic, mizînd prea mult pe efectul
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]