2,389 matches
-
evreii au fost acuzați de omoruri rituale, fiind declarați nevinovați. În 1890, populația evreiască era de 1.307 de locuitori care reprezentau 4% din întreaga populație a orașului. Rabinul ortodox Ármin Horowitz (1869-1934) a fost rabinul comunității începând din 1890. Sinagoga Mare din Sibiu a fost edificată între anii 1898-1899. Odată obținute sumele de bani necesare pentru construirea unui edificiu propriu, președintele comunității evreilor din Sibiu, Josef Schwartz, l-a însărcinat pe arhitectul ungur Ferenc Szalay să construiască sinagoga, dându-i
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
din 1890. Sinagoga Mare din Sibiu a fost edificată între anii 1898-1899. Odată obținute sumele de bani necesare pentru construirea unui edificiu propriu, președintele comunității evreilor din Sibiu, Josef Schwartz, l-a însărcinat pe arhitectul ungur Ferenc Szalay să construiască sinagoga, dându-i ca termen de recepție începutul Sărbătorilor Mari de "Tishri" din 1899. În perioada interbelică numărul evreilor din Sibiu a rămas relativ constant: Ca și majoritatea locuitorilor orașului, evreii din Sibiu erau în principal germanofoni și puțini cunoșteau limba
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
urmare a emigrărilor în Israel. Comunitatea evreiască din Sibiu număra 762 membri în 1956, pentru ca zece ani mai târziu (în 1966) să fie doar 211 evrei în oraș. În timpul dictaturii lui Nicolae Ceaușescu a existat un proiect de demolare a sinagogii din Sibiu, salvarea acestui edificiu datorându-se arhitectului transilvănean Otto Czekelius. După Revoluția din decembrie 1989, clădirea a continuat să se deterioreze, din lipsa banilor pentru reparații. Principalele obiecte de cult din aur și argint au fost furate. Pentru a
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
salvarea acestui edificiu datorându-se arhitectului transilvănean Otto Czekelius. După Revoluția din decembrie 1989, clădirea a continuat să se deterioreze, din lipsa banilor pentru reparații. Principalele obiecte de cult din aur și argint au fost furate. Pentru a proteja clădirea sinagogii, începând din anii '90 ai secolului al XX-lea, evreii sibieni au început să-și țină slujbele religioase într-o casă mică aflată în curtea sinagogii. De atunci, comunitatea evreilor din Sibiu nu mai are rabin. Sinagoga și-a încetat
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
obiecte de cult din aur și argint au fost furate. Pentru a proteja clădirea sinagogii, începând din anii '90 ai secolului al XX-lea, evreii sibieni au început să-și țină slujbele religioase într-o casă mică aflată în curtea sinagogii. De atunci, comunitatea evreilor din Sibiu nu mai are rabin. Sinagoga și-a încetat activitatea în 1999. Aflată la Sibiu în perioada Festivalului Internațional de Teatru din iunie 2005, Rodica Gordon Radian, ambasadorul Israelului în România, anunța că Sinagoga din
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
a proteja clădirea sinagogii, începând din anii '90 ai secolului al XX-lea, evreii sibieni au început să-și țină slujbele religioase într-o casă mică aflată în curtea sinagogii. De atunci, comunitatea evreilor din Sibiu nu mai are rabin. Sinagoga și-a încetat activitatea în 1999. Aflată la Sibiu în perioada Festivalului Internațional de Teatru din iunie 2005, Rodica Gordon Radian, ambasadorul Israelului în România, anunța că Sinagoga din Sibiu, unul dintre puținele lăcașuri de cult ale comunității evreiești din
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
curtea sinagogii. De atunci, comunitatea evreilor din Sibiu nu mai are rabin. Sinagoga și-a încetat activitatea în 1999. Aflată la Sibiu în perioada Festivalului Internațional de Teatru din iunie 2005, Rodica Gordon Radian, ambasadorul Israelului în România, anunța că Sinagoga din Sibiu, unul dintre puținele lăcașuri de cult ale comunității evreiești din Transilvania, va fi reparată cu fonduri alocate de guvernul statului Israel, ea urmând a fi inclusă în circuitul turistic și cultural în cadrul programului "Sibiu - Capitală culturală europeană în
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
în vârstă de 82 ani era singurul care știa să citească Tora, dar nu putea să traducă pasajele religioase în limba română. Ceilalți evrei ascultau ce citea el, dar se rugau fiecare în limba pe care o știau mai bine. Sinagoga avea ușa închisă cu lacăt, iar interiorul era năpădit de pânze de păianjen. În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea ""Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM - JOINT"", editată
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
traducă pasajele religioase în limba română. Ceilalți evrei ascultau ce citea el, dar se rugau fiecare în limba pe care o știau mai bine. Sinagoga avea ușa închisă cu lacăt, iar interiorul era năpădit de pânze de păianjen. În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea ""Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM - JOINT"", editată de Federația Comunităților Evreiești din România în anul 2008, se preciza că Sinagoga Mare din Sibiu
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
păianjen. În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea ""Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM - JOINT"", editată de Federația Comunităților Evreiești din România în anul 2008, se preciza că Sinagoga Mare din Sibiu nu mai era în funcțiune. Sinagoga Mare din Sibiu este o clădire distinctivă a orașului, construită în stil eclectic. Ea este formată dintr-un corp dreptunghiular cu două nivele. Fațada principală este placată cu cărămidă de culoare
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM - JOINT"", editată de Federația Comunităților Evreiești din România în anul 2008, se preciza că Sinagoga Mare din Sibiu nu mai era în funcțiune. Sinagoga Mare din Sibiu este o clădire distinctivă a orașului, construită în stil eclectic. Ea este formată dintr-un corp dreptunghiular cu două nivele. Fațada principală este placată cu cărămidă de culoare roșie, având cinci travee (două laterale și trei în
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
superior al acestora este decorat cu steaua lui David. Toate ferestrele au la partea superioară un ancadrament de piatră de culoare albă, terminat în arc frânt. Fereastra de la primul etaj al traveei centrale este dublă ca volum, având două canaturi Sinagoga are trei intrări: una centrală (pe fațada principală) și două pe fiecare fațadă laterală. Accesul la toate cele trei intrări se face de pe o platformă cu patru trepte. Intrarea principală se face de pe fațada principală unde este o ușă de
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
se află două felinare din fier forjat. Fațadele laterale sunt identice, organizate în șase travee. Prima travee dinspre fațada principală este acoperită cu același model de cărămizi. Celelalte travee sunt identice, având modele similare, dar pe un perete de beton. Sinagoga este înconjurată de un gard mic, cu porți simple din fier forjat. Poarta cu grilaj are două uși batante și este surmontată de o stea a lui David. Interiorul sinagogii are un plan bazilical cu trei nave încălecate de tribune
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
identice, având modele similare, dar pe un perete de beton. Sinagoga este înconjurată de un gard mic, cu porți simple din fier forjat. Poarta cu grilaj are două uși batante și este surmontată de o stea a lui David. Interiorul sinagogii are un plan bazilical cu trei nave încălecate de tribune cu arcade în forma de triforii, unde se află galeriile pentru femei. Sala mare este zugrăvită în gri, cu foarte numeroase ornamente sculptate, cu arcade semicirculare decorate cu motive maure
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
Legământului) se află în partea de jos a unei nișe semicirculare de pe peretele de est al sălii. Deasupra chivotului, peretele este viu decorat în albastru, cu o lucarnă cu sticlă colorată. Chivotul Sfânt din lemn sculptat are forma frontonului fațadei sinagogii. Este acoperit în întregime de o draperie ivorie brodată cu fire de aur, fiind separat de un "parochet" (cortină) greu de culoare roșu carmin, brodat și el. "Bima" (podiumul de pe care se citește Tora) este situată în fața Chivotului, înconjurat de
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
este o sinagogă a Comunității Evreilor din București, fiind cel mai mare lăcaș de cult mozaic din oraș. Edificiul a fost construit între anii 1864-1866, fiind renovat în 1932 și 1945. Este situat pe Strada Sfânta Vineri nr. 9 din sectorul 3. a
Templul Coral din București () [Corola-website/Science/316396_a_317725]
-
monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 1983, . Construirea templului s-a făcut la inițiativa lui Isaac Leib Weinberg, un evreu polonez din București, unul dintre liderii organizației "Comunitatea Cultului Israelit Modern" din București. El a propus construirea unei sinagogi mari și impresionante cum aveau marile capitale ale Europei - Viena, Dresda sau Paris. Templul Coral este o replică a Sinagogii Tempelgasse din Viena, cunoscută și ca Templul din cartierul Leopoldstadt, construită în perioada 1855-1858 după planurile arhitectului austriac Ludwig Förster
Templul Coral din București () [Corola-website/Science/316396_a_317725]
-
un evreu polonez din București, unul dintre liderii organizației "Comunitatea Cultului Israelit Modern" din București. El a propus construirea unei sinagogi mari și impresionante cum aveau marile capitale ale Europei - Viena, Dresda sau Paris. Templul Coral este o replică a Sinagogii Tempelgasse din Viena, cunoscută și ca Templul din cartierul Leopoldstadt, construită în perioada 1855-1858 după planurile arhitectului austriac Ludwig Förster și distrus de naziști în 1938. Comunitate Evreilor a cumpărat la 27 aprilie 1857 un teren în Mahalaua Stelei, de la
Templul Coral din București () [Corola-website/Science/316396_a_317725]
-
de beton armat contravântuite, consolidarea masivelor de zidărie portantă prin refaceri, reteseri și injectare, consolidarea șarpantei și refacerea învelitorii, restaurarea pardoselilor și a tâmplăriilor, restaurarea zugrăvelilor policrome, a vitraliilor și feroneriei, restaurarea mobilierului original și restaurarea elementelor decorative. În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea "Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM - JOINT", editată de Federația Comunităților Evreiești din România în anul 2008, se preciza că Templul Coral din București
Templul Coral din București () [Corola-website/Science/316396_a_317725]
-
Romania. Forty years of partnership FEDROM - JOINT", editată de Federația Comunităților Evreiești din România în anul 2008, se preciza că Templul Coral din București era în funcțiune. Templul Coral încă mai găzduiește servicii religioase, fiind una dintre cele mai frecventate sinagogi din oraș și din România. În fața templului a fost amplasat un monument în forma unei menore în memoria victimelor Holocaustului. În decursul timpului, această sinagogă a fost vizitată de către Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Justinian Marina, și de mulți lideri ai
Templul Coral din București () [Corola-website/Science/316396_a_317725]
-
în funcțiune. Templul Coral încă mai găzduiește servicii religioase, fiind una dintre cele mai frecventate sinagogi din oraș și din România. În fața templului a fost amplasat un monument în forma unei menore în memoria victimelor Holocaustului. În decursul timpului, această sinagogă a fost vizitată de către Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Justinian Marina, și de mulți lideri ai evreilor de pe mapamond, cum ar fi Moses Montefiore, Menachem Ussishkin, Zeev Jabotinski, Golda Meir, Menahem Begin, Itzhak Shamir, Shimon Peres, Itzhak Rabin, rabinii Shlomo Goren
Templul Coral din București () [Corola-website/Science/316396_a_317725]
-
ultima dintre ele construită de comunitatea armenească locală. În prima jumătate a secolului al XIX-lea credincioșii romano-catolici din oraș au ridicat Biserica Sfântul Ioan Nepomuk, aflată în prezent vizavi de Palatul Administrativ. Există și un lăcaș de cult mozaic, Sinagoga Gah, construită în 1870. Parcul central a fost amenajat pe locul unor foste grădini, reduse în a doua jumătate a secolului al XIX-lea ca urmare a dezvoltării orașului. Începând cu data de 12 noiembrie 2009, se numește Parcul Profesor
Centru, Suceava () [Corola-website/Science/328915_a_330244]
-
Kursk, Kaluga, Tula și Riazan. Către anexarea din 1812, în Basarabia locuia o comunitate evreiască constantă ca număr, care număra în jurul a 20.000 de oameni. Erau 16 școli evreiești în număr de 2.100 de elevi și 70 de sinagogi. Regiunea a devenit un oarecare centru al literaturii ebraice și idiș. Către anul 1836, populația evreiască a crescut până la 94.045 de oameni, iar în anul 1897, comunitatea număra deja 228.620 de evrei (11.8% din populația guberniei). Către
Colonizarea Basarabiei () [Corola-website/Science/328966_a_330295]
-
educarea membrilor comunității din care făcea parte, astfel încât în 1813 înființează și devine directorul unei școli în Tarnopolul natal (“Deutsch-Israelitische Hauptschule”), în care alături de tradiționala educație religioasă erau predate tinerilor și materiile generale. Va dărui atât clădirile instituției cât și sinagoga alăturată comunității, după moarte lăsând școlii jumătate din avere, plus biblioteca personală de 8000 de cărți. Mișcarea iluministă inițiată de Moise Mendelssohn în Occident s-a lovit în Est nu numai de tradiționalismul rabinic, pe care l-a combătut cu
Joseph Perl () [Corola-website/Science/327417_a_328746]
-
Sinagoga din Strada Luceafărul din Vatra Dornei este un lăcaș de cult evreiesc din municipiul Vatra Dornei, localizat pe strada Luceafărul nr. 16, pe malul râului Dorna. Ea a fost construită la începutul secolului al XX-lea. Unele documente din secolele
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]