5,177 matches
-
arhiepiscopul Kievului”, așezate în chiliile mănăstirii - în 1643 - a ieșit „Cazania” sau „Carte românească de învățătură”, prima tipăritură în limba română. Aș mai adăuga și „Sinodul interortodox de la Iași”, care s-a ținut în sala Gotică în anul 1642. Acest Sinod a fost prezidat de Vasile Lupu voievod și de Mitropolitul Varlaam. - De prin zapisele acelor vremuri am aflat, mărite Spirit, că la 13 oct. 1668 (7177) Iliaș Alexandru voievod este nevoit să intervină în gâlceava dintre egumenii mănăstirilor Trei Sfetite
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
veche și nouă; Euclid despre principii (cele geometrice), cele dintâi șase cărți; Descrieri retorice; Ovidiu; Virgiliu; Alexandru cel Mare; Descrierea Europei; Faptele lui Iuliu Cezar; Politicele lui Aristotel; Manuscris pentru aritmetică. Cărțile italienești erau mai puține. Printre ele găsim: Istoria Sinoadelor ecumenice, tom unu și al doilea; Dialogurile lui David. - Dacă luăm în seamă doar aceste cărți, mărite Spirit, putem spune că nu ședeau rău deloc cuvioșiile lor. Întrebarea firească care se pune este, însă: citeau preaplecatele slugi ale Celui de
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
din localitate: „bărbații, oameni serioși, aveau alte griji: în fiecare seară se strângeau la Mihăiță Dimcea, comandantul companiei și își făceau stasișorul obișnuit, care ținea până la ziuă; Mitu Giurgea, subprefectul, Costache Stoica, vechilul lui Spano, Adlef spițerul, știau, erau stâlpii „sinodului” - ei de multe ori lucrau ca tovarăși când le dădea în palmă câte o gâscă de jumulit; toată noaptea era masa întinsă și băutură la discreție, aici își aduceau recolta boiernașii de pe Racova și de multe ori își lăsau caii
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
datele prevăzute în vechiul calendar. Hotărârea acestor oameni avea dezavantajul că la sărbătorile religioase, mai puțin duminica, nu aveau posibilitatea să meargă la biserică. De asemenea, biserica începuse să facă unele șicane celor care nu consimțeau să respecte hotărârea marelui sinod, așa cum ar fi botezul, cununiile religioase, sfințirea meselor la parastase, fântânilor, locuințelor, spovedania și împărtășania oamenilor și altele de acest gen. Aceste măsuri au provocat nelămuriri în rândul enoriașilor care nu au vrut să renunțe la convingerea lor. Parte dintre
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
comunicat acest lucru Comandamentului General al Galiției 90, la 5 iulie 1783 a fost dată și patenta imperială în acest sens91. Prin aceasta, episcopul Dosoftei devenea sufragan al Carlovițului, fiind invitat să participe ca membru la lucrările și la deliberările sinodului ortodox de acolo 92. Episcopia Bucovinei era supusă mitropoliei din Carloviț, doar în cele dogmatice și curat spirituale (in dogmaticis et mere spiritualibus), specificându-se că mitropolitul de acolo nu avea pentru Bucovina valoarea de șef suprem al națiunii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
din mediul rural, urmau să se înființeze din veniturile Fondului religios, pe măsură ce mijloacele permiteau, în fiecare comună cu parohie. Manualele necesare, precum Catehisul mic sau scurtă pravoslavnică mărturisire a legii grecești neunite pentru treaba pruncilor celor neuniți rumănești, redactat de sinodul greco-neunit de la Karlowitz în anul 1774 și apărută la Kurzböck în 1785, Cartea de citire (apărută la Viena în 1777), Ducerea de mână către aritmetică (Viena, 1785), ca și Cartea trebuincioasă pentru dascăli (Viena, 1785-1786), editate în limba română și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de mediile ortodoxe și Irineu Mihălcescu, viitor mitropolit al Moldovei. Garanția morală oferită de Biserica ortodoxă este invocată de ministrul cultelor și artelor În primul guvern Miron Cristea (10 februarie - 29 martie 1938). Într-un discurs rostit În ședința Sf. Sinod din 22 februarie 1938, ministrul V. Iamandi afirma: „Biserica a fost chemată, prin prezența I. P. S. Patriarh În fruntea guvernului, să dea sprijinul moral noii alcătuiri a țării. Sunt Încredințat că solidaritatea PPSS Voastre [mitropoliți, episcopi, arhierei, membri ai Sinodului
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costel COAJĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93097]
-
Sinod din 22 februarie 1938, ministrul V. Iamandi afirma: „Biserica a fost chemată, prin prezența I. P. S. Patriarh În fruntea guvernului, să dea sprijinul moral noii alcătuiri a țării. Sunt Încredințat că solidaritatea PPSS Voastre [mitropoliți, episcopi, arhierei, membri ai Sinodului ortodox, n. n.] În jurul primului ministru care este Patriarhul țării, va dovedi că Biserica știe să dea sprijin Statului atunci când el se găsește În greu impas”. În același discurs, V. Iamandi preciza de ce natură ar trebui să fie sprijinul acordat de
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costel COAJĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93097]
-
fiecăreia dintre bisericile noastre. Cea mai dulce datorie a noastră este să cinstim și să adorăm în Ostie binecuvântată pe care o văd ochii noștri, pe Cuvântul Întrupat, pe care ei nu-L pot vedea". Trebuie observat că, începând cu sinoadele de la Ameria din Umbria (1595) și Majorca (1639), odată cu folosirea "purificatorului", o bucată de pânză albă care servește la ștergerea potirului după comuniune, vinul liturgic va fi exclusiv alb, pentru ca țesătura să-și păstreze mereu culoarea imaculată. Răspândirea creștinismului pornind
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
persecuțiilor din Roma păgână, și-a pierdut vocația sa esențială. Mai mult, agapa creștină cunoaște o degenerare comparabilă cu cea a banchetelor greco-romane. Mesele care urmau săvârșirii cultului creștin duceau într-adevăr la abuzuri precum cele pe care le interzicea sinodul de la Cartagina din 397. E adevărat că în cauză nu era doar beția propriu-zisă, ci mai degrabă semnificația acesteia. Acționând împotriva cultelor păgâne care o valorizau recunoscând în ea puterea zeului vinului, catolicismul roman condamna starea de beție identificând-o
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
iar în 1334 câștigă încă o mai răsunătoare victorie în controversa cu doi emisari papali (dovadă a cunoașterii gândirii latine, dar și a diferenței pe care o avea umanismul bizantin față de aceasta). Așa cum dovedesc documentele care înfățișează evoluția dezbaterilor ultimului sinod pe tema hesychasmului, din iulie 1351, care opun pe Gregoras lui Palama, în cele din urmă obiecțiile taberei antipalamite s-au concentrat pe maniera în care Palama folosea cuvântul „dumnezeire”. Se dovedește că ceea ce constituia cauza tensiunilor ce marcau cultura
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
una care privea putința și maniera exprimării experienței spirituale. În fond, era vorba de o problemă extrem de actuală, și care străbate de atunci încoace toate dificultățile care au marcat dimensiunea spirituală a culturii europene. Semnificativ este că Palama afirmă în Sinod că nu insistă pe formulările sale, că acestea pot fi modificate, ceea ce aduce satisfacție adver¬sarilor, și în felul acesta conflictul se încheie. Runciman consideră că dificultățile de înțelegere a experienței hesychaste de către Gregoras ar veni dintr-o insuficientă cunoaștere
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
de Tesalonic și care era foarte bine instruit în filosofia clasică greacă, cu deosebire în doctrina aristoteliciană. Așa numita dispută hesychastă, care a avut în tabăra oponenților lui Palama și alți protagoniști după condam¬narea lui Valaam într-un prim sinod — este vorba de Achindin și Nichephoros Gregoras —, a avut implicații multiple pentru precizarea profilului cultural al Bizanțului veacului XIV. Două aspecte sunt de interes pentru subiec¬tul nostru: modalitatea de concepere a apofatismului și modalitatea sub care era concepută posibilitatea
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
interpretativă sau alta, însă o atentă cercetare a textelor produse în acea perioadă ne dovedește ceva mai mult decât atât. Apelul la Tradiție se face acum odată cu o conștientizare atentă a instrumentelor minții care sunt implicate în tentativele interpretative. La Sinodul iconoclast din 754 a fost expusă cea mai bine elaborată expresie a respingerii noțiunii de icoană. Textul adoptat la Sinod are ca autor pe Constantin V Copronimul, și dovedește că efortul de a aduce argumente ce să împlinească rigorile discursului
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Apelul la Tradiție se face acum odată cu o conștientizare atentă a instrumentelor minții care sunt implicate în tentativele interpretative. La Sinodul iconoclast din 754 a fost expusă cea mai bine elaborată expresie a respingerii noțiunii de icoană. Textul adoptat la Sinod are ca autor pe Constantin V Copronimul, și dovedește că efortul de a aduce argumente ce să împlinească rigorile discursului rațional devine foarte important. În tratatul său, Constantin susține că o icoană în realul sens al cuvântului ar trebui să
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
femeia însă era destul de inferioară față de bărbat. Acesta era numit parte familiaris cu putere de viață și moarte asupra ei. Sfinții Apostoli s-au ocupat în rezolvarea diferitelor cazuri aplicând canoane specifice pentru fiecare situație. Toate canoanele Sfinților Părinți, ale Sinoadelor Ecumenice, ale Sfinților Apostoli, sunt adunate în Pidalion, numit și Cârma Bisericii. Prin canon, în cazul nostru înțelegându-se ca o lege. Referindu-ne la situația femeii care, cum am văzut, era la dispoziția soțului Sfinții părinți au aplicat (au
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
afectiv. Mulți dintre ei ajung să facă probleme societății. Biserica condamnă mamele care își părăsesc copiii. Ele sunt la fel de identice cu cele care și-au avortat copiii. Oricât de greu ar fi, copilul nu trebuie părăsit. Conform canonului 15 de la Sinodul de la Gangra (an 340) „Dacă cineva și-ar părăsi fii și nu-i hrănește, nici nu-i crește în cuviincioasă cinstire de Dumnezeu ci motivează nepurtarea lor de grijă, să fie anatema.” Un alt canon, și anume canonul 42 al
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
de la Gangra (an 340) „Dacă cineva și-ar părăsi fii și nu-i hrănește, nici nu-i crește în cuviincioasă cinstire de Dumnezeu ci motivează nepurtarea lor de grijă, să fie anatema.” Un alt canon, și anume canonul 42 al Sinodului de la Cartagina (an 419) spunea: „Episcopii și clericii să nu-și lase fiii lor în libertate și acțiune, până nu se vor convinge de moravurile și vârsta lor, deoarece din această cauză se întind patimile la dânșii.” Dacă animalele, fără
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
1949 , votată de Adunarea Națională Bisericească în ședința din 5 decembrie 1982, potrivit anexei la prezentul decret-lege. Articolul 2 Două exemplare din textele modificate, vizate de Ministerul Cultelor, unul în păstrarea Ministerului Cultelor, iar al doilea în păstrarea Cancelariei Sfîntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, constituie exemplarele autentice ale modificărilor aduse statutului. PREȘEDINTELE CONSILIULUI PROVIZORIU DE UNIUNE NAȚIONALĂ ION ILIESCU Anexă 1 Modificarea articolului 5 din Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române Articolul 5 va avea următorul cuprins: "Art.
DECRET-LEGE nr. 86 din 21 februarie 1990 privind aprobarea modificării articolului 5 al Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106936_a_108265]
-
că pentru ea important era să aibă un acatist-obiect, diferențele spirituale și de subiect fiind nerelevante. „Uitați, este un sfânt nou, un dar de la măicuțele de la Mănăstirea Petru Vodă.” Mulțumesc mult, iar în sinea mea mă întreb cum va rezolva Sinodul de la București această complicată problemă a presiunii populare asupra recunoașterii oficiale a martiriului din perioada comunistă, cu atât mai mult cu cât în joc sunt două memorii dureroase, concurente : cea a Mișcării Legionare și cea a comunismului, cazul Valeriu Gafencu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
se apropia de credință, de un sacru palpabil, limbaj de „Cântarea României” și revistă glossy, totul modelat de abordarea senzaționalistă a televiziunilor comerciale atunci când vine vorba de „credința românului”. Mai apucă să spună că ea bănuiește existența „unei conspirații a Sinodului, în frunte cu Patriarhul, care frânează acest adevărat fenomen creat de Părintele. Nu l-au iubit nici înainte de moarte, nici după, le-a stat ca un spin în cale”. Dau din cap gânditor și mă opresc pentru a-i privi
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
rândurilor de așteptare, indiferent dacă-i noapte sau zi, frig sau caniculă, cu un teanc de ziare în brațe, strigând cu o voce egală, destul de înaltă „Ziaaar despre Sfânta Cuvioasă Parascheva, Sfântul Dumitru și Părintele nostru Arsenie Boca ! Cu binecuvântarea Sinodului Bisericii Ortodoxe Române. Vă rog numai să vă uitaaați, chiar dacă nu cumpăraaați !”. Publicația ocazională se numește „Iisus Biruitorul” și este editată în așa fel încât conținutul său să acopere marile pelerinaje din perioada de toamnă : Iași, București, Prislop. Cum este
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ansamblul sunt extrem de numeroase și diverse, de la cele violent anticlericale și antirelicve, de extracție neopro testantă, la cele care arată existența unui „stigmat ortodox”, construit și prin practica pelerinajului și a închinării la moaște. La final, se ridică întrebarea : de ce Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a simțit nevoia înfăptuirii unui astfel de „inventar”, asumând implicit și riscurile deformării prin media a ideii de bază, adică certificarea canonică pe criterii bine stabilite a veridicității relicvelor? Pe undeva, ar fi vorba de o întoarcere
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Capela Buna Vestire; 20. Biserica Doamna Oltea. Biserici translatate între 1977-1989: 1. Biserica Mihai Vodă; 2. Sfântul Ilie (Rahova); 3. Schitul Maicilor; 4. Biserica Olari; 5. Sfântul Ioan Mare; 6. Biserica Cuibul cu Berze; 7. Sfântul Gheorghe (Capra); 8. Sfântul Sinod de la Mănăstirea Antim. Dacă vrei să le știi și pe cele 14 biserici dărâmate de Carol I, trebuie să-l întrebi pe Stelian Tănase, că el umblă prin măruntaiele Bucureștiului, când nu stă de vorbă cu Dinescu. Faptul că, după
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Veronica și vechile călugărițe fecioare, că au căzut în erezie acceptând învățături despre reîncarnare și spiritism. E o conspirație împotriva adevăratelor mirese ale lui Hristos, pentru ca să nu mai aibă loc pelerinaje și rugăciuni ale sufletului românesc acolo. Biserica, Patriarhia, Sfântul Sinod, episcopii nu știau oare nimic despre aceasta? Pe noi ne doare orice act de jignire adus Bisericii lui Hristos și slujitorilor Lui. Ora et labora Vara anului 1945 am petrecut-o în semilibertate interioară, între ateliere și celule. Domnul Trifan
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]