2,620 matches
-
ne, să ne deprindem În a deosebi binele de rău ; 2. ca, prin osteneala dobândită În luptă, fapta bună să fie mai statornică și mai neclintită ; 3. ca, sporind În virtute, să nu ne Înălțăm, ci să ne Întărim În smerenie ; 4. ca, pentru răbdarea și osteneala În luptă, să ne Învrednicim de mai mare răsplată ; 5. ca, după ce am ajuns la nepătimire, să nu uităm de neputința noastră și de puterea care ne‑a ajutat”15. Mulți văd suferința ca
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
păcatului (Ioan 9, 3), ci ea poate fi o tainică pedagogie divină, o frână preventivă pentru cel care dorește să guste din cupa amară a păcatului, o certare Îndreptătoare, un imbold spre desăvârșire, o chemare insistentă la Înduhov‑ nicire, la smerenie 21, la o credință mai fierbinte, altfel spus, o chemare la căutarea mântuirii sufletului. Teama de boală poate fi pentru unii și cel mai bun parapet Împotriva orică‑ rei tentații de abuz22. Dumnezeu Îngăduie sau trimite boli și pentru a
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
vieții sociale și „rădăcina tuturor bunurilor este iubirea de oameni”83. Fericitul Augustin, ale cărui opere sunt o contribuție nepie‑ ritoare la patrimoniul culturii universale și a cărui viață a fost Împodobită Îndeosebi cu două dintre cele mai frumoase virtuți : smerenia și dragostea, virtuți care au caracterizat și pe Fiul lui Dumnezeu Întrupat, dorind să‑i Înflăcăreze pe ascultătorii săi și să‑i deprindă a fi cultivatori desăvârșiți ai dragostei de semeni, lansează următoarea exortație : „Prețul grâului sunt banii tăi, prețul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
i‑a răspuns : — Greșești, Paisie. Nu este așa. Dacă vei trudi cum te Învăț Eu, pentru mântuirea altora, vei primi răsplată dublă. În Ierusalimul de Sus răsplata pentru ceea ce faci pentru mântuirea altora va fi Însutită. Cuviosul a ascultat cu smerenie și de atunci, credincios În cuvântul lui Dumnezeu, a Început să iasă din pustiu, pentru a‑i ajuta pe frați. Spune preafericitul Pavel : «Fiecare din noi să placă aproa‑ pelui În ce este bine, spre zidireă. Adică trebuie să dorim
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
azile, spitale etc. Cuvioșii părinți și credincioșii Bisericii au Înțeles că fericirea În lumea aceasta și mântuirea sufletului pot fi dobândite atunci când, eliberați de lanțurile egoismu‑ lui, reușesc să‑și consacre tot zelul și strădania slujirii seme‑ nilor, cu iubirea, smerenia și dăruirea cu care i‑a slujit Hristos Domnul. 102 Suferința și creșterea spirituală IV.8. De veghe la căpătâiul celui suferind Iubirea dezinteresată și sinceră manifestată față de cel suferind este un imperativ existențial al Evangheliei lui Hristos. Dragostea este
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
mărturisit cu tărie, devotament și abnegație credința lor În Hristos Domnul, hotarul dragostei lor pentru Dumnezeu fiind nehotărnicit. Pentru noi toți ei sunt paradigme ale credinței jertfelnice, ale mărturisirii neînfricate a credinței, ale răbdării neclintite În suferință, precum și ale fericitei smerenii. Pe acestea toate ei le‑au Întrupat și le‑au făcut să rodească În mod desăvârșit. Fiecare mucenic era următorul altuia, acesta al altuia, Încât muce‑ nicia s‑a perpetuat În viața și moartea a numeroși creștini din primele secole
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Raiului și brațele lui Hristos, pe Care Îl iubeau nespus. Așijderea și bolnavii ce suferă de o boală incurabilă și cărora moartea le este aproape, dacă nu cârtesc, nu protestează, ci acceptă suferința ca pe o purificare care duce la smerenie și la o stare sufletească mai Înaltă și‑I mulțumesc lui Dumnezeu pentru această șansă de curățire a păcatelor și implicit de mântuire, această atitudine creștină le aduce dorita mân‑ tuire a sufletului și aceasta e tot ceea ce contează cu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
purifice de impuritățile sufletești prin suferința din această viață, pentru a scăpa de suferința viitoare care e veșnică și de nesuferit. Așa se explică de ce În Paterice sau În Viețile sfinților citim cum unii dintre părinții cuvioși, În marea lor smerenie, cugetând că nu au săvârșit nimic bun pe pământ și că Încă sunt cuprinși de slăbiciuni și neputințe, Își asumau suferințele trimise de Dumnezeu pentru răscumpărarea păca‑ telor, uneori chiar rugându‑se lui Dumnezeu ca, În cazul În care doar
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
vă rugați pentru mine. Harul lui Dumnezeu mă ține. Mă străduiesc să mă dăruiesc lui Hristos, să mă apro‑ pii de Hristos, să mă unesc cu Hristos. Asta o doresc, dar n‑am izbutit‑o Încă - n‑o spun din smerenie. Dar nu‑mi pierd Îndrăzneala. Stărui. Mă rog să‑mi ierte Dumnezeu păcatele. Am auzit pe mulți spunând : «Nu pot să mă rogă. Eu așa ceva n‑am pățit. Numai În ziua neascultării mele În Sfântul Munte am pățit asta. Rolul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pe nedrept. Căci spre aceasta am fost chemați, căci și El a pătimit pentru noi, lăsându‑ne pildă, ca să pășim pe urmele Lui (I Petru 2, 19‑21). „A‑ți lua crucea” presupune și a Îndura de bunăvoie și cu smerenie lipsurile, nevoile și necazurile acestei vieți pe care Bunul Mântuitor le Îngăduie ca să se abată asupra noastră pentru curățirea păcatelor noastre și Întărirea noastră În Răbdarea suferinței și sporirea duhovnicească 187 virtuți. Fiecare ipochimen Își are propriile neîmpliniri, sufe‑ rințe
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
crucii, când aceasta din urmă ni se va părea grea, epuizantă până la prăbușire și cu anevoie de dus, de mare și imediat folos ne este a Înălța o atare rugă‑ ciune către El, În care să‑I cerem, În adâncă smerenie, să aducă umărul Lui cel sfânt și puternic lângă umărul nostru slab și să ne ajute s‑o ducem până la capăt, așa cum și Simon Cirineanul - smerit pământean și unul dintre noi - L‑a ajutat pe El, Fiul Omului, să o
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de „doctori fără de arginți”. Deoarece vindecarea era dată nu atât de medicamentele prescrise, cât de rugăciunea lor fierbinte către Dumnezeu, singura lor plată modică era ca cel tămă‑ duit să Îmbrățișeze adevărata credință În Hristos Domnul. Pentru credința puternică și smerenia lor adâncă, dar și pentru modul În care au Înțeles, au trăit și au transpus În fapte Învățătura evanghelică, Dumnezeu i‑a Învrednicit de darul de a face minuni. Cei ce‑i Întâlneau pe sfinții lui Dumnezeu se converteau la
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
mulțumeau din inimă pentru că i‑a salvat de la Înec. Multe alte minuni au fost consemnate În diferite cărți, dezvăluind prezența și asistența miraculoasă și taumatur‑ gică a sfântului În fiecare parte a lumii pentru cei care l‑au chemat cu smerenie și credință. Sunt foarte bine documen‑ tate cazurile de izbăvire a celor posedați de demoni, de vin‑ decare de sterilitate și de salvare din situații periculoase. Vindecările de cancer În orice parte a corpului sunt binecu‑ noscute. Sfântul a fost
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
celui mare, prin rugăciunea ta intensă și fierbinte Îndreptată către Hristos, Îi atinge harul lui Dumnezeu. Același lucru Îl face orice preot În timpul oricărei Taine”273. S‑au realizat multe studii asupra puterii taumaturgice a rugăciunii săvârșite cu credință, cu smerenie și din tot sufleă tul și efectele excepționale ale acesteia asupra Întregului organism. Așa cum confirmă și recentele cercetări științifice, dacă medicul ar Înălța o rugăciune atât pentru ca Dumnezeu să‑l lumineze ca să aleagă cel mai bun medicament sau să opereze
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
stăpânul lor doar atunci când le răzbește foamea sau simt oarece durere. Însă, mulți dintre noi recunosc că mai ales atunci când sunt cuprinși de felurite Încercări, necazuri și suferințe, aleargă către ajutorul lui Dumnezeu pe care‑l cer cu insistență și smerenie În rugăciune. Credință și vindecare 261 X.2. Hristos nu dorește să‑l tămăduiască pe cel bolnav fără ca el să ceară ajutorul Lui Omul nu este un obiect inert asupra căruia Dumnezeu Își exercită puterea divină, ci un fiu preaiubit
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
treaptă cu treaptă, cât mai sus, pe scara desăvârșirii. Răsplata făgăduită celor smeriți este împărăția cerurilor, adică fericirea veșnică, pe care, prin credință și nădejde, ei o gustă încă pe pământ, dar deplin o vor avea numai în viața viitoare. Smerenia este, deci, prima virtute ce se cere creștinului. Fără ea, nimeni nu poate trăi o viață cu adevărat creștină pentru că îi lipsește dorința de a se lupta cu păcatele și de a dobândi virtutea. Mândria se opune harului, fără de care
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
vieți de înaltă spiritualitate. „A fi flămând și însetat de dreptate” mai înseamnă și a dori și a ne strădui din toate puterile pentru înfăptuirea dreptății ca virtute socială, atât pentru noi, cât și pentru semenii noștri. Iar când, din pricina smereniei, sărăciei, neîndemânării noastre, suntem nedreptățiți în această viață, să nu ne descurajăm, ci să avem nădejde tare ca vom primi dreptatea noastră, dacă nu chiar în viața aceasta, ca femeia stăruitoare din parabola judecatorului nedrept (Luca 18, 2-7), desigur, în
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
cea mai interesantă lectură. Majoritatea pildelor Mântuitorului se referă la împărăția cerurilor, care poate fi dobândită prin exersarea virtuților creștine. În Pilda bogatului nemilostiv și a săracului Lazăr, Iisus ne învață că una din porțile vieții fericite e milostenia. Alături de smerenie, ca virtute dumnezeiască, mai avem nevoie de iertarea și mila îndreptată spre ceilalți, ca să intrăm în Împărția cerească. Prin iertare și milă imităm pe Hristos<footnote id="13">Pr. Leonte Constantin, Ascensiuni duhovicești, Editura Filocalia, Roman, 2008, p. 162<footnote
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Lui, în timp ce se contemplă cu admirație pe sine. Mântuitorul ne arată în acestă parabolă că deosebirea dintre cei doi se vădește chiar și înaintea lui Dumnezeu la rugăciune, când omul trebuie să fie smerit și apăsat sub greutatea păcatelor făcute. Smerenia vameșului și mândria fariseului sunt un prilej pentru Mântuitorul de a arăta că mai bine primită este rugăciunea făcută cu smerenie și umilință decât cea făcută cu trufie. Înaintea lui Dumnezeu, oamenii cei mai smeriți și umili, chiar dacă sunt păcătoși
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
chiar și înaintea lui Dumnezeu la rugăciune, când omul trebuie să fie smerit și apăsat sub greutatea păcatelor făcute. Smerenia vameșului și mândria fariseului sunt un prilej pentru Mântuitorul de a arăta că mai bine primită este rugăciunea făcută cu smerenie și umilință decât cea făcută cu trufie. Înaintea lui Dumnezeu, oamenii cei mai smeriți și umili, chiar dacă sunt păcătoși, găsesc mai multă ascultare decât cei ce se pretind drepți și buni, dar care sunt stăpâniți de mândrie și dispreț față de
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
veți intra în împărăția cerurilor.” (Matei 18, 2) Plecând de la exemplul lui Iisus, Sfântul Ioan Gură de Aur subliniază virtuțile sufletului tânăr: „Copilul este lipsit de invidie, mândrie și laudă, având cea mai înaltă virtute, o aleasă sinceritate și deplină smerenie și cucernicie” Sufletul copilului nu este tulburat de patimi. El urmează sfaturile mamei pe care le prețuiește mai mult decât întrega lume. Copilul își privește mama ca pe cea mai împodobită regină și nu-i cere decât aceeași iubire, măsura
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
progres în achizițiile de cunoștințe la religie și la modificări comportamentale dezirabile. Din conținutul pildelor studiate (Pilda vameșului și a fariseului, Pilda Samarineanului milostiv, Pilda talanților, Pilda fiului risipitor etc.) elevii pot desprinde ca principii de viață: bunătatea și altruismul, smerenia, curajul, dreptatea, înțelepciunea, iertare. Orbul vindecat de Iisus și cunoscut de elevi în lecția: Hristos, Lumina lumiiVindecarea orbului din naștere, este un model de curaj și de atitudine în mărturisirea credinței în Dumnezeu. Deși era un om simplu și neînvățat
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
greutatea recunoașterii greșelii este mai mare, din cauza actului de umilință pe care îl implică. Educarea elevilor în direcția combaterii orgoliului și a stimulării modestiei morale este susținută de pilda Vameșului și a fariseului. În cadrul acestei lecții elevii au descoperit că smerenia sau modestia morală este atitudinea interioară de respingere a înfumurării, a impresiei bune, fără reproș față de sine și, dimpotrivă, aplecarea atentă, serioasă și permanentă la glasul conștiinței. Generozitatea, atitudinea morală care te îndeamnă să-l ajuți pe cel care are
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
cu un anume mod al identității creștine, învață să dobândească virtuțile morale pentru a se menține în comuniune cu Dumnezeu și cu semenii, și își întărește sufletul pentru înțelegerea unei concepții superioare de viață. Valorificarea virtuților prezentate în textul Fericirilor (smerenia, pocăința, blândețea, dreptatea, milostenia, curăția inimii, concilierea, dreptatea, statornicia în credință), conduce la progres în achizițiile de cunoștințe la religie și la modificări comportamentale dezirabile. Acestea au un rol important în formarea virtuților creștine și în consolidarea comportamentului moral-religios al
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
nepotrivit. La religie, în cadrul unităților de învățare Mântuitorul Iisus Hristos-Învățător și Mântuitor, și Trăirea învățăturii creștine, am urmărit pe lângă însușirea noilor cunoștințelor, aplicarea lor în viața personală, insistând asupra: modalităților de manifestare a dragostei față de aproapele, a practicării virtuților creștine (smerenia, pocăința, blândețea, dreptatea, milostenia, curăția inimii, concilierea, dreptatea, statornicia în credință) și importanței adevăratei prietenii. Tematica abordată la orele de dirigenție a avut ca subiecte: Despre dreptate, adevăr, cinste, sinceritate; Colegialitatea și prietenia; Invidia și orgoliul înjosesc pe om; Cum
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]