12,660 matches
-
bucură de o adevarată recunoaștere nici macar printre proprii săi profesori; către sfârșit, membrii acestei catedre de la Parteihochschule Karl Marx Își propuseseră să realizeze și ei cercetări cu caracter mai concret și să analizeze În mod critic societatea, apropiindu-se de sociologie. Rolf Reißig (născut În 1940) este autorul principal al unei tentative de reformă În acest domeniu. De origine muncitoreasca, a făcut studii de filosofie și istorie la Universitatea „Karl Marx” din Leipzig, unde a fost cooptat În corpul didactic În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
adoptarea de noi denumiri („științe politice” În loc de „socialism științific”) sau apropierea filosofiei de teoria literaturii. Pe de altă parte, comparația schițata Între RDG și România scoate În evidență rolul diferit jucat de patrimoniul cultural național, În cazul filosofiei și al sociologiei În special, ca factor favorizant al strategiilor de autonomizare. Sub imperiul marxism-leninsmului, orientarea prioritară și sistematică a științelor sociale spre criticarea vechii ordini sociale, sărăcirea reflecției teoretice și caracterul normativ al cercetărilor „practice” sunt ilustrate exemplar prin statutul precar, Între
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
favorizant al strategiilor de autonomizare. Sub imperiul marxism-leninsmului, orientarea prioritară și sistematică a științelor sociale spre criticarea vechii ordini sociale, sărăcirea reflecției teoretice și caracterul normativ al cercetărilor „practice” sunt ilustrate exemplar prin statutul precar, Între interdicție și marginalizare, al sociologiei În mai toate societățile de tip sovietic. Sociologia și-a adus propria contribuție la constituirea sociodiceelor noilor elite. În căutarea unui compromis Între definirea marxista a structurii sociale care, În societățile socialiste, trebuia să consacre dominația clasei muncitoare, si stratificarea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
orientarea prioritară și sistematică a științelor sociale spre criticarea vechii ordini sociale, sărăcirea reflecției teoretice și caracterul normativ al cercetărilor „practice” sunt ilustrate exemplar prin statutul precar, Între interdicție și marginalizare, al sociologiei În mai toate societățile de tip sovietic. Sociologia și-a adus propria contribuție la constituirea sociodiceelor noilor elite. În căutarea unui compromis Între definirea marxista a structurii sociale care, În societățile socialiste, trebuia să consacre dominația clasei muncitoare, si stratificarea socioprofesionala, analizată empiric, mai ales În studiile privind
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
compromis Între definirea marxista a structurii sociale care, În societățile socialiste, trebuia să consacre dominația clasei muncitoare, si stratificarea socioprofesionala, analizată empiric, mai ales În studiile privind mobilitatea, În constituirea nomenclaturilor și În modul de desemnare a agenților claselor dominante, sociologia adoptase un soi de model pozitivist „lazarsfeldian”, propunându-și să raționalizeze discursul politic voluntarist, fără a aduce totuși prin această În discuție viziunea despre lume care constituia temelia ordinii politice stabilite. Cercetările sociologice au făcut apel la categorii mai rafinate
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
sociologice au făcut apel la categorii mai rafinate, Încercând să Înregistreze frontierele care separau diferitele grupuri sociale, chiar În răspăr cu statisticile oficiale, destinate unei difuzări mai largi și care se stăduiau să anticipeze omogenizarea socială. Poziția dominată care revenea sociologiei În spațiul științelor sociale (În raport cu economia sau cu istoria) și atașamentul față de mitul dominației clasei muncitoare nu au permis depășirea unui mod de clasificare care separă „sectorul productiv” de cel „neproductiv”, Împiedicând În special diferențierea În interiorul categoriei de cadre de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
clasificare care separă „sectorul productiv” de cel „neproductiv”, Împiedicând În special diferențierea În interiorul categoriei de cadre de conducere („funcționari” și „intelectuali” fiind amestecați În majoritatea statisticilor). Întoarcerea la o politică economică „de comandă” a marcat declinul studiilor și cercetărilor În sociologie, În RDG la fel ca și În România, Incepand cu mijlocul anilor ’70. Dar procesul de academizare a avut efecte Încă și mai profunde dacă analizăm transformările intervenite după 1989. Este vorba, pe de o parte, despre strategiile de profesionalizare
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de la Universitatea „Humboldt”. Raporturi de Încredere s-au dezvoltat În timp și Între profesori și cadrele de conducere delegate la studii. Se poate vorbi În aceste condiții despre formarea unor rețele ale elitelor? D. Wittich, fost director al Institutului de Sociologie al Academiei, În momentul cercetării conducător al unui institut privat de sociologie și marketing, ține să distingă aici Între pregătirea profesională și etică profesională. Faptul de a fi fost format la o școală de partid nu Înseamnă a fi mai
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Între profesori și cadrele de conducere delegate la studii. Se poate vorbi În aceste condiții despre formarea unor rețele ale elitelor? D. Wittich, fost director al Institutului de Sociologie al Academiei, În momentul cercetării conducător al unui institut privat de sociologie și marketing, ține să distingă aici Între pregătirea profesională și etică profesională. Faptul de a fi fost format la o școală de partid nu Înseamnă a fi mai puțin calificat profesional. Da exemplul unui coleg care și-a susținut doctoratul
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
a susținut doctoratul la școala de partid și, totuși, a făcut dovada că este un bun profesionist. Dar și exemplul altuia, sindicalist sau secretar de partid, sârguincios, care și-a obținut diplomă la universitate, a fost apoi numit profesor de sociologie, devenind chiar director adjunct al institutului, dar a cărui activitate era de proastă calitate. Aceste două tipuri de adevărat/fals profesionalism i se par foarte răspândite. D.W. distinge În cadrul științelor sociale din timpul RDG Între 1. ierarhiile În raport cu sistemul
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
teza să de doctorat a avut ca subiect „Dezvoltarea conștiinței țărânilor din cooperative” (1961), completată fiind de o abilitare privind „Aspecte ale cercetării sociologice” (1965). A lucrat la Institutul/Academia de Științe Sociale din 1966, unde a condus catedră de sociologie (1966-1971), fiind apoi membru În Consiliul Științific de Sociologie. Din 1971 până la sfârșit (1990), a fost director al Institutului de Filosofie marxist-leninistă a acestei academii, precum și președintele Consiliului de Filosofie al RDG, care funcționa În aceeași instituție. A fost codirector
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
conștiinței țărânilor din cooperative” (1961), completată fiind de o abilitare privind „Aspecte ale cercetării sociologice” (1965). A lucrat la Institutul/Academia de Științe Sociale din 1966, unde a condus catedră de sociologie (1966-1971), fiind apoi membru În Consiliul Științific de Sociologie. Din 1971 până la sfârșit (1990), a fost director al Institutului de Filosofie marxist-leninistă a acestei academii, precum și președintele Consiliului de Filosofie al RDG, care funcționa În aceeași instituție. A fost codirector, Incepand cu 1972, al comisiei germano-sovietice de filosofie, a
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
fost ales În Academia de Stiinte a RDG (membru corespondent În 1970, membru cu drepturi depline În 1980) și membru al CC (supleant În 1976 și titular din 1981 până În 1989). A publicat lucrări În domeniul materialismului istoric și al sociologiei, a fost coautor de manuale În acest domeniu. Pensionat din 1990, este membru al societății Leibniz (succesoare a fostei Academii de Stiinte a RDG). La momentul interviului (1995), scria o carte despre dezbaterile pe care academia le organizase În 1987
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
cu rectorul de la Parteihochschule Karl Marx În 1983 (a fost acuzat de „revizionism”), Klein s-a remarcat prin mai multe inițiative la Institutul de Economie Politică pe care-l conducea la universitate, unde se Întrunea un colectiv de cercetări În sociologie. În calitate de responsabil al „cercetărilor multidisciplinare privind pacea”, a stabilit contacte cu Institutul de Cercetări privind Pacea și de Politică de Securitate din Hamburg. Participant la manifestația de protest a membrilor ȘED În fața sediului Comitetului Central din 8 noiembrie 1989 și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
substanțială. PDS nu mai dispunea În 1990 decât de două institute și jumătate, față de cele cinci din care era alcătuită academia, și doar de 25 de cercetători din cei 232 care existaseră Înainte (dintre care 60 numai la Institutul de Sociologie). Această situație n-a durat decât un an. Felul În care academia a Încetat să existe este o dovadă a diferențelor care o deosebeau de Parteihochschule: s-a dizolvat singură, fără mari probleme, personalul ieșind la pensie sau plecând prin intermediul
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
În institut particular, așa cum a fost mai tarziu cazul cu Berliner Institut für Sozialwissenschaftliche Studien, condus de Rolf Reißig. Alte instituții s-au desprins de asemenea, precum Institut für Sozialdatenanalysen (ISDA) condus de Dietmar Wittich, succesor direct al Institutului de Sociologie al fostei academii. ISDA folosea În 1995 Încă 12 dintre cei 60 de membri dinainte, fără a beneficia de susținerea PDS. A fost de asemenea constituită o agenție de studiere a opiniei publice (Meinungsforschunsagentur „Konkret”), specializată În studii de piață
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
ani. Conform lui D. Wittich, selecționarea personalului În 1990 s-a făcut În funcție de un criteriu de paritate Între departamente și discipline, dar criteriul decisiv a fost În cele din urmă muncă empirica desfășurată, În special În cele două secțiuni de sociologie, cea a conflictelor sociale (Bereich für Sozialkonfliktforschung) și cea a sociologiei culturii (Kultursoziologie). Acest criteriu de activitate a fost determinant, la fel ca si luările publice de poziție din anii 1989-1990. Birgit P. descrie cele câteva luni de existență ale
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
făcut În funcție de un criteriu de paritate Între departamente și discipline, dar criteriul decisiv a fost În cele din urmă muncă empirica desfășurată, În special În cele două secțiuni de sociologie, cea a conflictelor sociale (Bereich für Sozialkonfliktforschung) și cea a sociologiei culturii (Kultursoziologie). Acest criteriu de activitate a fost determinant, la fel ca si luările publice de poziție din anii 1989-1990. Birgit P. descrie cele câteva luni de existență ale Podium progressiv drept foarte pozitive, marcate de deschiderea spre manifestări publice
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și disciplinare (interdisciplinaritatea făcând parte din obiectivele prioritare): dezvoltarea inegala a țarii sau regiunilor, redistribuirea inegala a resurselor Între discplinele și colectivele științifice, emigrarea tinerilor intelectuali (brain drain) etc. Apariția acestor noi instituții pune o problemă aproape experimentală istoriei și sociologiei educației și intelectualilor. Mult prea recente pentru a fi fost deja obiect de studiu, ele au acumulat un capital deloc neglijabil prin proiectele de cercetare susținute, rețelele tematice consacrate, asociațiile de absolvenți (alumni) funcționând că dispozitive de Întrajutorare intelectuală, cu
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
clivajelor dintre cele două grupuri de discipline până astăzi, si pe de altă parte, decalajele dintre centrele de cercetare berlineze, precum WZB sau MPI, și noile centre de excelență, precum NEC la București. Științele politice sunt mai bine reprezentate decât sociologia, dreptul său economia. Publicul NEC este compus esențial din intelectuali «umaniști» și cei mai buni reprezentanți ai științelor sociale sunt cuprinși În alte rețele, dispunând de resurse inaccesibile altora (Bancă Mondială sau programele PHARE). Dezechilibrul existent Între științele umaniste și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
În curs, de această data fără centralizare și cenzură, ar fi fost de asemenea de dorit (interviu cu Liliana Deyanova). Pentru a Înțelege mai bine această critică, trebuie luate În considerare efectele contradictorii ale internaționalizării accelerate din anii ’90 asupra sociologiei bulgare. Sociologia dispunea, Înainte de 1989, de un statut relativ privilegiat În Bulgaria, spre deosebire de alte țări comuniste: sociologii bulgari puteau să participe la schimburile științifice internaționale chiar și dincolo de rețeaua țărilor CAER; studenții bulgari au putut face studii În Franța În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de această data fără centralizare și cenzură, ar fi fost de asemenea de dorit (interviu cu Liliana Deyanova). Pentru a Înțelege mai bine această critică, trebuie luate În considerare efectele contradictorii ale internaționalizării accelerate din anii ’90 asupra sociologiei bulgare. Sociologia dispunea, Înainte de 1989, de un statut relativ privilegiat În Bulgaria, spre deosebire de alte țări comuniste: sociologii bulgari puteau să participe la schimburile științifice internaționale chiar și dincolo de rețeaua țărilor CAER; studenții bulgari au putut face studii În Franța În anii ’80
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
1989 (Tempus, PAST, Socrates etc.) sunt apreciate În mod diferențiat, unele dezamăgesc. Ajutorul material este insuficient: foarte adesea, numai studenții care dispun de alte resurse (familiale) pot beneficia În mod real de aceste proiecte. După părerea sociologilor bulgari Întâlniți, profesionalizarea sociologiei este unul dintre efectele majore ale acestei internaționalizări: multiplicarea cercetărilor empirice, extensia metodelor comparative și deprinderea metodelor de lucru comune cu alți cercetători, datorită funcționarii În rețea, perspectiva interdsciplinară, viața asociativa permanentă și autonomă... O nouă etică profesională ar fi
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
fi În curs de pregătire În interiorul comunității sociologilor bulgari, sub impulsul acestei mobilități internaționale, cu lupte pentru autonomie și recunoaștere. În același timp și de manieră contradictorie, alte efecte au contribuit de asemenea la o deprofesionalizare, În principal datorită declinului sociologiei printre științele sociale În general. Cei mai tineri cercetători călătoresc mai puțin decât cei din anii ’90, stagiile de cercetare sunt mai scurte decât Înainte. Se observă o Închidere progresivă a posibilităților oferite. Finanțarea națională a cercetării științifice a devenit
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
lucrări de diplomă În străinătate, nu-și citează profesorii bulgari (contrar a ceea ce-ar fi făcut În Bulgaria), nu se mai simt obligați să aibă strategii de promovare În sânul comunității științifice de origine. În ceea ce-o privește, sociologia română a cunoscut, după 1990, o situație dintre cele mai privilegiate printre științele sociale, În mod esențial datorită anchetelor de opinie și faptului de a fost foarte solicitată pentru proiectele Băncii Mondiale și ale programului PHARE. Cu toate acestea, sociologia
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]