7,703 matches
-
trupe sovietice pentru menținerea controlului, care oficial serveau, chipurile, drept linie de comunicație pentru trupele sovietice din Austria. Spre deosebire de alte regimuri est-europene, Partidul Comunist Român recursese în primii șapte ani de după război la epurări politice care nu fuseseră inițiate de sovietici. Singura epurare importantă, care va fi tratată în cele ce urmează, a avut loc în 1952 și s-a soldat cu o nouă concentrare a puterii de stat în mîinile lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Deși românii au fost destul de nemulțumiți, "nu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
-i ajute pe comuniști să-și rezolve problemele". Mai mult decît atît, nu e deloc ușor să faci comerț. Guvernul nu era dispus să se angajeze în negocieri bilaterale, iar cei din sectorul privat se fereau de comerțul cu Blocul Sovietic 740. Pe de altă parte, Washingtonul nu respingea totalmente România. Hotărîrea CSN 174, adoptată în decembrie 1953, viza continuarea relațiilor diplomatice cu această țară, deși importanța lor era limitată. Chiar și simpla prezență a Legației Americane își avea rolul ei
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
avea să-și asigure protecție sieși și aliaților săi printr-o mare putere nucleară. Dulles nu voia să spună, prin aceasta, că SUA aveau să treacă la ofensivă. Dimpotrivă, "politica represivă" era una pacifistă. De vreme ce orice conflict militar inițiat de sovietici s-ar fi soldat cu distrugerea Uniunii Sovietice, Moscova trebuia împiedicată să recurgă la agresiune. "Noua direcție" prevăzută de CSN 162/2 a rămas politica fundamentală de securitate a Americii pînă pe 7 ianuarie 1955, cînd președintele Eisenhower a adoptat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cu propaganda și acțiunile secrete 782. CSN 5501 era de o importanță capitală 783. Era pentru ultima dată cînd politica americană avea la bază concepția că lumea este alcătuită din două tabere ostile și ireconciliabile. Pentru a-și schimba imaginea, sovieticii au lansat o campanie pacifistă. Aceasta a presupus împăcarea cu Iugoslavia, un tratat de pace cu Austria, o ofertă de desființare a NATO și a noului Pact de la Varșovia, precum și participarea lui Nikita Hrușciov la întîlnirea la nivel înalt cu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de pace cu Austria, o ofertă de desființare a NATO și a noului Pact de la Varșovia, precum și participarea lui Nikita Hrușciov la întîlnirea la nivel înalt cu reprezentanții Marii Britanii, ai Franței și Statelor Unite, prima de acest gen după Yalta. Eforturile sovieticilor au dat roade, iar aliații vest-europeni ai Americii au solicitat instituirea unor legături mai strînse cu Europa de Est784. Ca urmare, în martie 1956, cînd CSN și-a revizuit politica fundamentală de securitate națională, a optat pentru o schimbare. Noua
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
prevederi. Obiectivul pe termen lung al politicii adoptate de SUA pentru Europa de Est era acela de a reinstaura independența statelor aflate sub dominație sovietică. Iar pe termen scurt se urmărea sprijinirea mișcărilor naționaliste și sistarea relațiilor între Uniunea Sovietică și țările-satelit. Sovieticii zădărniciseră, însă, eforturile guvernului american de a atinge aceste obiective. Dat fiind că CSN 174 interzicea folosirea oricăror mijloace care puteau duce la declanșarea unui război, America se bazase în mare parte pe operații secrete, dar și acestea dăduseră greș
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
martie 1955790, nu mai era nevoie de aceste forțe pentru menținerea "liniilor de comunicație" cu trupele din zona de ocupație sovietică din Austria. Pe 18 iulie, la Geneva a avut loc întrunirea reprezentanților Marii Britanii, ai Franței, Statelor Unite și Uniunii Sovietice. Sovieticii nu erau dispuși să le permită delegaților occidentali să facă propagandă pe tema țărilor-satelit. Negociatorii comuniști au refuzat să dezbată această problemă ca punct al ordinii de zi. Sovieticii erau mult mai interesați de reunificarea germană, care a și devenit
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
avut loc întrunirea reprezentanților Marii Britanii, ai Franței, Statelor Unite și Uniunii Sovietice. Sovieticii nu erau dispuși să le permită delegaților occidentali să facă propagandă pe tema țărilor-satelit. Negociatorii comuniști au refuzat să dezbată această problemă ca punct al ordinii de zi. Sovieticii erau mult mai interesați de reunificarea germană, care a și devenit punctul central al întîlnirii la nivel înalt. Problema statelor-satelit a fost inclusă în expunerile reprezentanților americani, dar cu delegații sovietici nu a fost discutată decît într-un cadru neoficial
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dezbată această problemă ca punct al ordinii de zi. Sovieticii erau mult mai interesați de reunificarea germană, care a și devenit punctul central al întîlnirii la nivel înalt. Problema statelor-satelit a fost inclusă în expunerile reprezentanților americani, dar cu delegații sovietici nu a fost discutată decît într-un cadru neoficial și fără prea mult succes 791. La ședința CSN din 29 februarie 1956, dedicată evaluării modului de implementare a CSN 174, eșecul de la Geneva a fost evidențiat în mod clar. Și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din România, despre persecutarea evreilor și interviuri cu cei ce fugiseră din țară805. Cea mai bizară relatare a apărut, însă, pe 8 mai 1954, în "New York Times". Comitetul Camerei Reprezentanților pentru Agresiunile Comunismului își începuse audierile privind preluarea puterii de către sovietici în România. Scopul urmărit era acela de a aduna probe referitoare la încălcarea drepturilor omului, spre a le înainta Națiunilor Unite 806. Prințesa Ileana, sora răposatului rege Carol, a mărturisit că "încrederea românilor în eliberare este atît de mare încît
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
relațiilor cu Statele Unite îl poate ajuta să-și asigure un grad mai mare de independență față de Moscova. Deși în august 1953, Gheorghiu-Dej a urmat exemplul Moscovei, adoptînd o "nouă direcție" în politică, el avea intenția de a-i copia pe sovietici. De altfel, a și atras atenția asupra acestui aspect în toamna anului 1953, cînd a făcut Occidentului o serie de propuneri oficiale. Liderul român a mărit accesul jurnaliștilor occidentali în România și a redus restricțiile de călătorie impuse diplomaților occidentali
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
16 sovromuri. În primăvara anului 1954, Moscova le-a cerut țărilor-satelit să adopte un model de conducere colectivă, pe care Gheorghiu-Dej a fost nevoit să-l accepte. Știa că nu are un control deplin asupra Partidului Muncitoresc Român. În plus, sovieticii păreau dispuși să-i reabiliteze pe liderii ce fuseseră înlăturați. Gheorghiu-Dej se temea mai ales de posibilitatea reabilitării lui Lucrețiu Pătrășcanu, condamnat la închisoare din 1948. Acesta este și motivul pentru care în aprilie a ordonat executarea lui810. La cîteva
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
încurajat pe Gheorghiu-Dej să conducă mai departe România către socialism. Moscova nu a scăpat din vedere conduita lui Gheorghiu-Dej. Hrușciov nu-l avea deloc la inimă. Îl considera un stalinist care sprijină China în strădaniile ei de a prelua de la sovietici controlul asupra mișcării comuniste, mai ales în Africa și Asia. Liderul sovietic a întreprins o vizită în România cu ocazia aniversării a 11 ani de la eliberarea acesteia de sub fascism. Nu se știe sigur dacă Hrușciov voia să-l înlocuiască pe
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cu Bucureștiul 828. În noiembrie, Eisenhower l-a desemnat pe Robert Thayer ca nou ambasador al Americii la București, în locul lui Shantz. Thayer dorea din tot sufletul intensificarea contactelor româno-americane, în speranța de a "crea o fisură între români și sovietici"829. Acesta credea că românii doresc "să scape de sub dominația (Uniunii Sovietice), dar au nevoie de puțin ajutor din partea noastră în domeniul afacerilor și al comerțului... pentru că acum sînt totalmente dependenți de sovietici"830. Gheorghiu-Dej era întru totul de acord
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a "crea o fisură între români și sovietici"829. Acesta credea că românii doresc "să scape de sub dominația (Uniunii Sovietice), dar au nevoie de puțin ajutor din partea noastră în domeniul afacerilor și al comerțului... pentru că acum sînt totalmente dependenți de sovietici"830. Gheorghiu-Dej era întru totul de acord. Însă nu toate oficialitățile de la Washington împărtășeau acest entuziasm. Guvernul american nu recunoscuse încă atitudinea sfidătoare a lui Gheorghiu-Dej față de Moscova. Multe din autoritățile de la Departamentul de Stat priveau încă România prin prisma
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
companie. Demersurile din ce în ce mai insistente pentru dezvoltarea comerțului și normalizarea relațiilor diplomatice nu erau singurul mod prin care România exercita presiuni asupra Statelor Unite. Bucureștiul dorea în continuare să intre în Națiunile Unite și prin campania de pace pe care o lansaseră, sovieticii cereau includerea a cinci state-satelit în acest organism pacifist. Războiul Rece împărțise lumea în două tabere și întrucît Statele Unite dețineau controlul majorității voturilor din ONU, Administrația americană nu vedea de ce i-ar coopta și pe aliații Moscovei. Încă din 1950
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
acțiune 833. La cea de-a doua sesiune a Adunării Generale, Consiliul de Securitate a fost solicitat să modifice condițiile de aderare și să facă recomandări ferme la următoarea sesiune 834. În aprilie 1955, Statele Unite au început să trateze cu sovieticii o admitere "în grup". Moscova se oferise mai demult să primească 14 țări în Națiunile Unite: Austria, Ceylon, Finlanda, Irlanda, Italia, Iordan, Libia, Nepal, Portugalia și cele cinci state-satelit: Albania, Bulgaria, Ungaria, România și Republica Populară Mongolă. Statele Unite doreau încă
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Libia, Nepal, Portugalia și cele cinci state-satelit: Albania, Bulgaria, Ungaria, România și Republica Populară Mongolă. Statele Unite doreau încă includerea Japoniei și excluderea Republicii Populare Mongole, întrucît Washingtonul sprijinea pretenția lui Chiang Kai-shek, anume că Mongolia ar aparține Chinei 835. Refuzul sovieticilor de a include Japonia și cel al americanilor de a accepta aderarea Republicii Populare Mongole au zădărnicit toate speranțele de aderare "în grup". Eforturile sovieto-americane de a găsi o soluție cu privire la Națiunile Unite au fost tergiversate de apropiata reuniune la
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
vicepreședintele delegației sovietice la Națiunile Unite, Vasili Kuznețov i-a atras atenția reprezentantului american Henry Cabot Lodge că are un nou "grup" de candidați, în care sînt incluși 16 dintre noii solicitanți, ce ajunseseră acum la un număr de 22. Sovieticii nu voiau să sprijine cererile Japoniei, Spaniei, Coreei de Nord, Coreei de Sud, Vietnamului de Nord și de Sud838. Oferta lui Kuznețov și dorința covîrșitoare a majorității membrilor Adunării Generale de a lărgi componența Națiunilor Unite au determinat Washingtonul să reia negocierile
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din Congres, accentuînd faptul că dacă și-ar mări efectivul de la 60 la 77 de țări membre, ONU ar avea un cuvînt mai greu de spus în favoarea lumii libere 839. Administrația era însă și mai greu de domolit decît Congresul. Sovieticii voiau să fie inclusă în organizație și Republica Populară Mongolă. Pentru a depăși acest impas, Dag Hammarskjold a cerut un compromis din partea Canadei. Spre stupoarea Washingtonului, pe lista de la Ottawa figurau 18 state, printre care și Republica Populară Mongolă 840
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
veto nici unei cereri de aderare. Pe 13 decembrie, Consiliul a votat pentru fiecare stat în parte. A doua țară propusă era Republica Populară Mongolă și China a opus un veto, în ciuda presiunilor americane. Ideea aderării "în grup" căzuse, așa încît sovieticii s-au opus prin veto acceptării celorlalte țări noncomuniste. După dezbateri, Uniunea Sovietică a solicitat o întrevedere cu partea americană. În cursul nopții, cele două țări s-au gîndit la un nou grup alcătuit din 16 state, fără Japonia și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
reacționare" și să accepte realitățile lumii postbelice 847. Chivu Stoica a vorbit despre schimbările economice. România nu îndeplinise obiectivele fixate de Primul Plan Cincinal. Aceasta se datora, parțial, noii direcții, dar și datoriilor României către Uniunea Sovietică. În momentul cînd sovieticii au acceptat să desființeze sovromurile, au stabilit ca românii să restituie contravaloarea contribuției sovietice din cadrul acestora în următorii ani. Aceasta a dus la dezechilibrarea balanței de plăți a Bucureștiului și reducerea capacității de investire de capital 848. În plus, în
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
împotriva demonstranților. Kádar s-a dezis de Nágy și a cerut instituirea unui nou guvern, precum cel al lui Gomulka din Polonia. Tancurile sovietice au restabilit ordinea și Nágy a căzut de la putere 868. Lumea era cutremurată de faptul că sovieticii folosiseră tancuri pentru a ucide civili și studenți. Bucureștiul rămăsese și el înmărmurit. La declanșarea revoluției din octombrie, forțele liberale din România fuseseră entuziasmate de evenimentele din Ungaria. Acestea priveau revoltele ca pe un mijloc prin care o țară își
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
el înmărmurit. La declanșarea revoluției din octombrie, forțele liberale din România fuseseră entuziasmate de evenimentele din Ungaria. Acestea priveau revoltele ca pe un mijloc prin care o țară își poate alege propriul drum către socialism 869. Dar în momentul cînd sovieticii au început să aibă un rol mai important în înăbușirea revoluției, Gheorghiu-Dej a luat o serie de măsuri pentru a se asigura că România nu se va molipsi de acest spirit al revoltei. Se temea ca liderii antistaliniști să nu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
un rol mai important în înăbușirea revoluției, Gheorghiu-Dej a luat o serie de măsuri pentru a se asigura că România nu se va molipsi de acest spirit al revoltei. Se temea ca liderii antistaliniști să nu fie cumva sprijiniți de sovietici. Dacă în Polonia, Gomulka ajunsese la putere și, în Ungaria, Mathias Rakosi căzuse de la putere, în cazul izbucnirii unei revolte în România, probabil că urma și el să fie înlocuit. Pentru a preveni eventualele mișcări revoluționare, pe 30 octombrie, Gheorghiu-Dej
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]