218,930 matches
-
o ficțiune. Eu personal îi doresc succes deplin! Nu se știe, poate vom asista în sfârșit la implementarea unui nou stil după atâta tranziție a culturii printre curente, mișcări, maniere... Până atunci, însă, spre a nu abuza și eu de spațiul dumneavoastră, mai ales că nici nu am rubrică la revistă (!), voi face câteva precizări necesare. La mârlănia (alo, nea!...) pe care mi-o atribuie m-am referit. Rămâne cum am vorbit! Verbul a face - facere (cu toate conotațiile facerii sau
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
nu vă voi mai deranja săptămânalul, păstrându-mi doar discreta calitate de simplu cititor al lui. Iar, în cazul în care pe domnul Șușară îl va scoate din nou vanitatea la rampă și-și va obloji patimile, folosindu-se de spațiul publicației dumneavoastră, eu îi răspund de pe-acuma pentru totdeauna: rămâne cum am stabilit! Îmi cer sincer scuze că nu am avut încotro și regret că am fost obligat să dau această replică! Înainte de a încheia, vă comunic că nu
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
de forța însăși a acestui mare regizor, de generozitatea lui, de modestia lui. Piticul din grădina de vară, Ubu Rex cu scene din Macbeth, Titus Andronicus, Phaedra, Orestia, mi se amestecă scene întregi din fiecare, aud muzici, șoptesc replici, văd spații de o plasticitate formidabilă. Mă bîntuie. Oprim în Caracal. În fața unui teatru splendidisim, o bijuterie de o mare finețe arhitecturală. Abandonat zeci de ani, acum se află în renovare. Un oraș de provincie, cîndva prosper și echilibrat, cu o elită
În căutarea timpului pierdut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12987_a_14312]
-
îndoliată și enigmatică, veșnic suspinătoare în spatele voalurilor negre după gustul plăcerilor. Cînd spun “sîntem”, spun noi, spectatorii. Sîntem pe scenă, așezați pe cîteva gradene, chiar lîngă actori și personajele lor. O lume de imagini alcătuită ca într-un puzzle, un spațiu nou, construit din multe elemente cunoscute. Citate din spectacolele făcute aici de regizor, piese de decor luate de ici, de colo, din acest teatru care păstrează în el amprentele trecerii lui Purcărete, a oamenilor cu care a lucrat sau care
În căutarea timpului pierdut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12987_a_14312]
-
și un plus de emoție, de tulburare - a timpului pe care regizorul și trupa l-au petrecut aici, împreună, în repetiții, pe scenă, în bibliotecă, un fel de regrupare mai elegantă. Purcărete își face singur scenografia. Ca de multe ori. Spațiul este o sugestie de sfîrșit de lume, sfîrșitul unui timp, al unui interval. Un fel de casă boierească în care bogăția a cam apus, dar urmele ei sînt încă vizibile, o casă în care Sir Toby Belch, unchiul Oliviei, ia
În căutarea timpului pierdut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12987_a_14312]
-
Sir Toby Belch, unchiul Oliviei, ia masa cu Sir Andrew și slujitorii Oliviei într-o “bucătărie”-salon, prăjind ouă pe un aragaz de azi și șezînd pe scaune frumoase de epocă. De pildă. Elementele de greutate ale deorului, care delimitează spații, trasee, locurile întîmplărilor, care sînt tratate funcțional și pot fi pereți, uși, ferestre etc. sînt chiar corpurile de bibliotecă din teatru, cărora li se anulează această funcție. Goale, fără cărți au o anumită stranietate. Aduc cu mobilierul masiv din casele
În căutarea timpului pierdut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12987_a_14312]
-
divină cunoscută, rațiunea se oprește la marginea misterului. Augustin își rezumă poziția în două formule: intellige ut credas, crede ut intelligas și nisi credamus, non intelligimus. Augustin este, fie că ne convine, fie că nu, cel dintâi, cel puțin în spațiul apusean, care a resimțit nevoia de a-și raționaliza credința, ceea ce e același lucru cu a spune că o pune în acord cu rațiunea. „Înțeleg ca să cred; cred ca să înțeleg” înseamnă că eu, înainte de a crede, am nevoie de a
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
o condamnă Augustin, ci doar pe aceea care coboară mintea la cunoașterea naturii inferioare. Într-o asemenea cunoaștere, mintea însăși se degradează. Episcopul este în acest loc de tot aspru, este intransigent. Să nu-l judecăm însă în afara timpului și spațiului în care s-a pronunțat. Are un imens avantaj: a văzut și a trăit prăbușirea Romei. El este printre cei dintâi care și-au dat seama ce înseamnă decadența, „primul care a văzut și a simțit profunda decrepitudine a lumii
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
antropologice, dar recunoaște fragilitatea acestei analize în absența unui eșantion consistent surprins de inscripții și lipsa analogiei cu personalul civil din Dacia. Autoarei i se pot reproșa câteva lacune în investigația epigrafică, dar și limitarea analogiilor și a bibliografiei în spațiul românesc. Ea restrânge critica surselor epigrafice la cele publicate deja, fapt recunoscut, de altfel, în cadrul textului. De asemenea, chiar dacă analiza inscripțiilor este succintă și pertinentă, deseori este lipsită de considerații deosebite sau inovatoare. Cercetarea nu este uniformă, împărțirea pe capitole
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
fotografii și desene în anexe, p. 1047-1270). Un capitol introductiv se constituie într-o prezentare sintetică a „contextului geografic și istoric” (I. 3. Contexto geográfico e histórico, p. 71-108), prezentare cu atât mai necesară cu cât lucrarea apare într-un spațiu cultural diferit de cel românesc. Partea principală a lucrării analizează „Formele de răspândire a cultelor orientale în Dacia romană” (II. Formas de difusión de los cultos orientales en la Dacia romana, p. 109-492). Autorul abordează metodic cultele orientale (mithraismul, cultele
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
istorico-comparative. Observațiile pertinente și inovatoare fac din lucrarea d-lui Juan Ramón Carbó García o reală contribuție la istoria religiei provinciei Dacia, în special, și la studiul religiilor Imperiului Roman, în general. Acestă importantă lucrare ar trebui publicată și în spațiul științific românesc, pentru a fi accesibilă tuturor celor interesați de studiul Antichității clasice. Sorin NEMETI Universitatea “Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca sorinnemeti@yahoo.com NICOLAE GUDEA, Christiana minora. Studii, articole și note în legătură cu creștinismul timpuriu din Dacia romană, Dacia postromană și unele provincii
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
în materie de ediție de texte, dar și a necunoașterii unei reguli elementare de editare a unei scrieri, fie ea antică sau modernă. Dar, întrucât greșelile de traducere sunt prea numeroase în fiecare capitol, inventarierea lor pagină cu pagină depășind spațiul consacrat chiar și unei recenzii foarte analitice, vom face o sistematizare a lor, prezentândule pe cele mai flagrante. Erori care denaturează adevărul istoric: p. 8: „This was nothing new in Roman letters: Sallust had done the same when he wrote
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Dunării de Jos (sec. I-IV p.Chr.) I, (Galați, 2004) și Fortificații liniare romane în stânga Dunării de Jos. Terminologia relativă, II (Brăila, 2007.) La Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași își va contura teza de doctorat, Importuri romane în spațiul dacic est-carpatic (sec. I a. Chr. - V p. Chr.), coordonată de Ion Ioniță. Cartea pe care o vom prezenta în următoarele rânduri, Roman Discoveries in the East Carpathian Barbaricum(1st Century B.C. - 5th Century A.D.), este structurată pe cinci capitole
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
ce vizează publicarea unor serii de cataloage dedicate produselor romane din zona europeană, Corpus der Römischen Funde in Europaischen Barbaricum”. Ținând cont de aceasta, Costin Croitoru dă curs întocmirii și editării unui astfel de „Corpus” al produselor romane descoperite în spațiul cuprins între Carpații Orientali și Prut. Din punct de vedere cronologic, autorul analizează perioada dintre secolele I a.Chr-V p.Chr. Secolul I a.Chr. coincide cu momentul venirii romanilor la Dunărea de Jos, iar secolul V p.Chr. este
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
utilizat din dorința de a-i distinge de ceilalți daci cuceriți de romani. Se pare că teritoriile neocupate de romani ce aparțin dacilor se aflau sub o atentă supraveghere a administrației imperiale, care cantona în provinciile Moesia Inferior și Dacia. Spațiul ocupat de „dacii liberi”, la care se adaugă infiltrațiile sarmatice venite din Est, se întindea până la Nistru. Cel de-al doilea capitol, The corpus of finds (p. 23-247), este rezervat trecerii în revistă a descoperirilor romane dintr-o „micro zonă
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
până la Nistru. Cel de-al doilea capitol, The corpus of finds (p. 23-247), este rezervat trecerii în revistă a descoperirilor romane dintr-o „micro zonă a vastului Barbaricum”, mai exact „importurilor” romane din teritoriile „dacilor liberi”. Produsele romane descoperite în spațiul cuprins între Carpați și Prut sunt organizate în cadrul unui catalog (Corpus), organizat conform prezentei diviziuni administrative (pe județe), ordonat alfabetic după locul descoperirii. Piesele sunt prezentate pe complexe, secțiuni și campanii, fiecare având inserate referințe bibliografice. Ilustrațiile la care face
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
cu grad variabil de gravitate. Cred din ce in ce mai mult că ar trebui să redefinim limitele tolerabilului, pentru a ne concentra mai bine asupra marilor pericole. În timp ce combatem subtil și cu fineturi intelectualiste unele tendințe actuale (poate supărătoare, dar nu inacceptabile), în spațiile comunicării publice (Internet, mesaje telefonice, televiziune) se afișează greșeli elementare, dintre cele corectate cu roșu de învățători și pe care ar trebui să le ocolească orice absolvent al ciclului primar. Și dacă Internetul, care favorizează în unele dintre spațiile sale
Scroll-uri și chat-uri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13024_a_14349]
-
în spațiile comunicării publice (Internet, mesaje telefonice, televiziune) se afișează greșeli elementare, dintre cele corectate cu roșu de învățători și pe care ar trebui să le ocolească orice absolvent al ciclului primar. Și dacă Internetul, care favorizează în unele dintre spațiile sale ortografia grăbita și superficială, e deocamdată un mediu de comunicare - la noi - relativ restrîns, iar scurtele mesaje telefonice (SMS) ajung de obicei la un singur destinatar, în schimb ecranul televizorului afișează, democratic, în fața unui număr extrem de mare de persoane
Scroll-uri și chat-uri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13024_a_14349]
-
obiecte de îmbrăcăminte și încălțăminte (“să își cumpere adidași fițosi?”, observator.info, 2004) și chiar ambalajele pretențioase: “ajung în cameră, desfac punga fițoasă, era un ambalaj superb, cu culori spălăcite (să nu jeneze ochii)” (rootshell.be). Fițoase pot fi și spațiile publice: “un magazin fițos, cu vânzătoare care sar pe tine încă de la intrare” (vlg.sisnet.ro), “nu știu cât e școala de fițoasă, are un renume bun și în general sunt mulțumită” (desprecopii.com), “cum adică, să nu știe bucureșteanu’ cel mai
“De fițe” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13008_a_14333]
-
și de strategie” (observator.info, 2003); “un volum cu titlu fițos, ce se vrea epatant” (observatorcultural.ro). Și mai inovatoare e folosirea locuționară a construcției de fițe: sinonimă celui de-al doilea sens al lui fițos, formula caracterizează obiecte și spații alese “pentru impresie”, în funcție de standardele modei și ale luxului: “Parada cîinilor de fițe” (EZ 12.02.2004), “un restaurant «de fițe»” (eva.ro), „sună ușor a mâncare de «fițe»“, “vezi-doamne, nu mai putem fără broccoli acum!” (viva.ro), “telefoane de
“De fițe” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13008_a_14333]
-
politice. În viziunea lui Marius Tudor și Adrian Gavrilescu, „jurnalismul postdecembrist evită evaluările pe criterii vizibile de competență parlamentară” și se ocupă exclusiv de cîteva „șabloane gazetărești” precum: „traficul de influență, corupția, bunăstarea afișată în contradicție cu electoratul pauper, volumul spațiului locativ, relațiile afectuoase cu structurile mafiote” (pentru întreaga discuție vezi p. 12). În felul acesta, cred autorii, presa captează întreaga audiență și dictează agenda dezbaterilor la nivelul societății, în detrimentul specialiștilor în științe politice, ale căror opinii rămîn neauzite. Dincolo de faptul
Anatomia democrației originale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13021_a_14346]
-
Sombart recurge pentru a străpunge armura acestuia provin din arsenalul “curtoaziei” al “savoir vivre”-ului de sorginte romantică, în care femeia protejată de brutalitățile lumii creează o ambianță reconfortantă impunînd celor din jur regulamentul de funcționare al saloanelor - un adevărat spațiu “matricial” a cărui teorie este dezvoltată ad hoc de mai multe ori în cuprinsul cărții. Al doilea capitol se intitulează Fantasmele masculine ale feminității. Titlul - promițător - nu este cîtuși de puțin dezmințit de cele trei subcapitole în care sunt analizate
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
a-l fi pierdut pe drum. În sprijinul acestei aserțiuni pledează și următoarele două mari capitole ale cărții: Orizontul european - o altă istorie și Originea altor vremuri. Modernitatea scandaloasă a romantismului, utopia proiectului libertății sexuale, strategiile învăluirilor și dezvăluirilor în spațiul public citadin și în cel al saloanelor, tipologia relațiilor erotice - matrimoniale, în cupluri amoroase sau l^amour à trois, o teorie a elitelor exemplificată prin dandysm, al cărui unic reprezentant în Germania ar fi fost Ernst Jünger, soarta elitelor în
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
de televiziune, ci la o operație de „filaj” a Securității: imaginea lor a fost captată de sus, de jos, din lateral, din spate, ba chiar și printre treptele de tablă ruginită ale instituției. Odată pătrunși în arhive, lumina tulbure, insuficientă, spațiul strâmt dintre rafturi induceau un sentiment de claustrofobie ce se accentua pe măsură ce discuția atingea chestiuni din ce în ce mai fierbinți. Sigur, intrarea într-o arhivă, și încă una militarizată, nu trebuie să arate ca holul unui teatru, iar decorația, podelele sau covoarele n-
Preumblare pe lângă dosare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13033_a_14358]
-
infidel al lui Bujor Nedelcovici, acoperind perioada 1992-1997, poartă subtitlul Ieșirea din exil. Ce înseamnă această „ieșire“? Nu repatrierea autorului, ci o modificare de registru sufletesc, o aspirație de-a evada din determinările (negative) ale fixării în timpul istoric și în spațiul geografic, de-a plonja în libertatea spiritului incontingent prin definiție: „Pînă la 50 de ani, cînd am fost plecat din țară m-am aflat sub o «influență nefastă» determinată de istoricitatea temporală și de necesitatea spațială. Din 1987, de cînd
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]