3,853 matches
-
simpatici..., doi foști actori care... vor să mai joace... și-atunci se joacă pe ei..., se prefac că le pasă de ei... și de alții, de moralitate..., de cinste...; doi amărîți penibili..., țîfnoși..., cînd ramoliți..., cînd demni..., ca două gogoși sparte..., tremurîndu-le curu' de frică..., de groaza că, în sfîrșit, vor da ochii cu ei înșiși..., că vor afla cum îi cheamă... Gh. P. unu: (după o pauză în care se consumă un calm amărui) De ce-mi tot șopteai la
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
definească mai bine strategiile, nevoia de a dezvolta o identitate de marcă a devenit vocea stabilirii forțelor competitive de piață. Când patru tineri au întârziat la școală câteva minute, i-au spus profesorului că au avut o pană de cauciuc spart. Profesorul, cunoscând asemenea povești, i-a pus pe fiecare să scrie pe o foaie de hârtie ce cauciuc se spărsese. Ghiciți câte răspunsuri diferite a primit? Provocarea oricărei afaceri este de a elabora un mesaj memorabil și de a vă
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
acordare a unor stimulente financiare pentru a vă motiva echipa, cu siguranță ați fost uimit sau dezamăgit de rezultatele pe termen lung. Mult prea des, astfel de planuri financiare demarează cu un avânt uimitor și apoi se dezumflă precum cauciucurile sparte când ajungeți să recompensați greșit persoanele. Adesea, oamenii primesc planul de stimulente și ajung să îl vadă ca pe un drept sau o pretenție. Geniul financiar din Virginia, Norm Gaither, spunea că majoritatea planurilor de stimulente financiare eșuează deoarece oamenii
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
217 Utilizarea planurilor contrastante, complementare înlănțuirilor semantice explicative, reliefează "făcutul" și "desfăcutul" sortirii, ca metaforă a "cântului" și "descântec" al ursitei: Când eram în vremea mea, / Nici scripcă nu-mi trebuia, / Scripcă era gura mea: Că scripca-i o doagă spartă, / Gura cu cântecu-i dată; / Și la scripcă trebi arc, / Eu doina din gură-o fac; / Și la scripcă trebi strune, / Eu din gură ți le-oi spune, / Și mai rele, și mai bune, / Toate câte sunt pe lume."218 Paralelismul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
românească, balaurul își are obârșia în comuniunea gnoseologică dintre elementele primordiale care devin active printr-un ritual solar, ipostaziat de cercul sacru al șerpilor întemeietori de viață nouă: "Balaurii se fac așa: sub grămezi mari de găteje, sau în ziduri sparte și părăsite, ori prin locuri umede cu multă frunză și iarbă pe deasupra, se strâng la un loc o mulțime mare de șerpi; se așază într-o roată tot cap la cap și unii spre alții, de se face dinaintea capetelor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Extinderea programelor de asistență socială antrenează extinderea structurii birocratice folosite pentru implementarea lor și suplimentarea costurilor care să acoperenoile activități. Pentru a demonstra ineficiența în distribuirea veniturilorîntre diferite categorii de cetățeni, Lipsey și Chrystal (1999, p. 470) folosesc metafora găleții sparte. Pierderile de lichid din timpul transportării cu găleata spartă sunt asemănătoare pierderilor de resurse ce apar în contextul transferului de fonduri între diferite categorii de servicii. Pentru ca un serviciu public să primească o anumită sumă, instituțiile guvernamentale trebuie să aloce
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
folosite pentru implementarea lor și suplimentarea costurilor care să acoperenoile activități. Pentru a demonstra ineficiența în distribuirea veniturilorîntre diferite categorii de cetățeni, Lipsey și Chrystal (1999, p. 470) folosesc metafora găleții sparte. Pierderile de lichid din timpul transportării cu găleata spartă sunt asemănătoare pierderilor de resurse ce apar în contextul transferului de fonduri între diferite categorii de servicii. Pentru ca un serviciu public să primească o anumită sumă, instituțiile guvernamentale trebuie să aloce un număr mai mare de resurse. Pierderile apărute în
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
neliniștea, apăsarea, false examene de conștiință. Într-un poem intitulat " Reversibilitate", sfârșitul emoționează tot atât de mult ca și sfârșitul poemului "Ireversibilitate". Primul înseamnă izolare și singurătate: "O, dacă arunc/ o piatră spre apa întunecoasă, nici n-am cum/ s-aud cercurile sparte acolo, e o singurătate de fum". Cel de-al doilea poem aduce aceeași atmosferă cețoasă, aceeași neputință, lirismul și emoția se susțin prin ideea firească din care înțelegem că nu putem aștepta cu ușurință sfârșitul unui gest, al unei iubiri
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
veri, ea va coborî în cerc ("Urcă frunza-n cerc deschis"). Poetul desenează în cuvinte poeziile, realizează portrete. Pământul este desenat cu smalț duios, profilul ulciorului a săpat o cută neagră, cerbul plânge-n fugă frântă și izvorul este oglindă spartă. Gestul mâinii este surprins cu încetinitorul, de aceea mișcarea este imperceptibilă și imaginile par suspendate undeva între pământ și cer: "Și-n oglinda lor târzie/ smalțul se-ncrustează singur/ În portret încremenit." Tehnica presupune vagi trimiteri la Radu Boureanu. "Moartea calului
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
timp și spațiu, într-un efort de selecție a faptelor semnificante. Ciclul "Evocări" transcrie portrete anonime într-o ciudată îmbinare de linii, ce ne amintește de expresionism: "Guler cu pene, /Coif de fier/ Sabie lată cât șoseaua de asfalt/ ochi spart cu lumina sfâșiată/ uscată și neagră cât cerul înalt" ("Luptător căzând"). Alteori, într-o viziune amețitoare, nervoasă, evocă tablouri halucinante: un soldat se ține cu mâinile de un nor și de bocancul altui soldat, care și el se ține de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de zimții/ cerului vinețiu". Prin invocație și contextul creat, poemul amintește și de "Riga Crypto și Lapona Enigel" ale lui I. Barbu. Poetul rămâne însă bolnav de cunoaștere, de salt în cunoaștere: "Sunt bolnav nu de cântece,/ ci de ferestre sparte,/ de numărul unu sunt bolnav,/ că nu se mai împarte/ la două țâțe, la două sprâncene..." ("Elegia a zecea"). Problematica elegiilor o vom descoperi de-a lungul celorlalte volume, repetată obsesiv; putem afirma chiar că, la Nichita Stănescu, căutările rămân
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
voi fi, pe-al apei rug/ Om cu genunchii de cer." În volumul "Ultrasentimente" descoperim și romanțe false, ușor antonpannești, fixate într-o lumină romantică cu peisaje nocturne și lunare: Până la zori mai e un ceas/ Mai spală-mi simțurile sparte/ Conservă-și acest gând rămas.". Treptat, romanțele nu mai sunt romanțe, versul devine declamativ, poezia se despletește, punctată de un anume teribilism și de încercarea de a spune cu dezinvoltură de toate. Exemplu, romanța "8, 9, 10". Adrian Păunescu are
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sunet care-n alte momente ale spectacolului va căpăta diferite forme, același sunet care va deveni ecou în Macbeth, cucuvea, presimțire a morții, vibrație a timpului, zbucium în spațiu și-n gând, vals și melancolie, cânt de menestrel și oglindă spartă, voce de femeie care îngână și voce de sfârșit care nu se mai amână. Cortina roșie, grea, se trage îndărăt și-n spatele ei scena tot goală. Din stânga o lumină de serviciu, poate o ușă pe care nu se iese
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și-n spatele ei scena tot goală. Din stânga o lumină de serviciu, poate o ușă pe care nu se iese deloc, timp de o oră și zece minute. Pe perete în stânga sus umbra unui candelabru, iar în dreapta rama unei oglinzi sparte, oglinda-n care zace ghemuită o nălucă (de-i vis sau realitate nu e clar). Actorul, cu spatele la public râde și-n râs cuprinde teama lui și-absența tuturor. În râs cuprinde și lumina, pe care-o poarta dupa el în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
va cînta în apusul soarelui va face buboaie în cap. Cînd ai vreo bubă, nu e bine să intri în vie, căci se obrintește*, și atunci mai rău te doare. La Paști, cînd ciocnesc ouăle, dacă nu dă pe cel spart celui ce l-a spart, face buboaie. Cînd ai bube la încheietura gurii, să dai cu lingura și cu coada pisi cii pe acolo, că-ți trece. Să nu lăsați copiii după Crăciun să mai zică colindul, căci fac buboaie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
făcuse pe om cu aripi, ca să poată zbura. Calul l-a rugat pe Dumnezeu să-i ia aripile, zicînd că-l va duce în spinare ca vîntul. (Gh.F.C.) Mai nou, în locul căpățînelor de cal, în parii gardului se pun oale sparte. (Gh.F.C.) Calul simte nenorocirile și apropierea duhurilor necurate. (Gh.F.C.) Calul nu trece peste mormintele strigoilor. (Gh.F.C.) Contra omizilor, pune în par o tigvă* de cal. (Gh.F.C.) Căpățîna de cal pusă-n parii gardului te apără de holeră. (Gh.F.C.) Untura de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
gurile rele, iară cel vorbit mai înainte va fi dat uitării. Cînd te scodolești* cu acul printre dinți, capeți duhoare în gură. De faci ceva pentru prima dată, ia o piatră în gură. (Gh.F.C.) Gușă Să nu sufli în ou spart, căci îți crește gușă. Cine are gușă, cînd vede primăvara pentru întîia dată curcubeu, să ieie un ac ori un os și să se bată cu el peste gușă, zicînd: „Curcubeu, de unde bei, bea din gușa mea.“ 158 Cine are
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-șef al cotidianului "România literară" 1970 - 1983), scria cărți precum "Drumuri prin memorie", "Viața pe un peron", "Apărarea lui Galilei", "Dialog despre prudență și iubire", "Scrisori imaginare", "Mitologii subiective", cărora li se vor adăuga cărți precum "Autoportret într-o oglindă spartă", "Viața ca o coridă", "Un muzeu în labirint", "Polemici cordiale", "Calomnii mitologice" și cam tot ce va mai publica Octavian Paler, trădează un interes obsesiv pentru marile întrebări ale omului, și marile teme ale destinului, aceleași care i-au ispitit
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
din fracțiunea aia de secundă, ca într-un film unde unei sticle golite de bere îi trebuie zece ani să nu-și nimerească destinația, pumnii înaintează cu greu prin aerul cleios, pînă în tampoanele din nasuri rupte, fălci dislocate, dinți sparți, ochi învinețindu-se, carne tremurînd sau chiar din praful ce ținea acum locul unei persoane, corpurile se balansau, ca făcute din plastilină. Iar briceagul, păstrat printre ațele din buzunarul de la pantaloni pentru astfel de evenimente sau pentru deschiderea unui dop
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
ori era prea supărată ca să facă altceva decît să clatine din cap, întunecată, la atîtea acuze aduse fiului. Ăia au spus tot ce-au avut de spus și chiar mai multe. Se pare că era nevoie de bani pentru geamul spart. Și cum Marcu e singurul vinovat... După plecarea lor, mama a intrat în cameră la Marcu. S-a uitat tristă la băiatul întins pe pat. Mă doare capul, a început el. Mi-e rău. Mama n-a zis nimic. Știa
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
sonorul televizorului la maxim, copiii ar surzi și n-ar auzi nimic. Se acuzau reciproc și-și aminteau de tot felul de detalii groaznice și-și spuneau cît de cumplit e traiul împreună. Se auzeau zgomote de lucruri trîntite și sparte. Numai că nu se băteau, deși cine știe!? În astfel de momente, surioara se apuca să plîngă. Iar Marcu inventa și mai multe poante, ca să se asigure că toate astea-s trecătoare și că lucrurile au rămas neschimbate. Apoi tata
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
în timp ce criptogama se ofilește la lumina și căldura solară. Atitudinea regelui Crypto se sublimează prin focul iubirii, în versuri cu puteri magice, de descântec și cu incantații fonetic-muzicale. Atmosfera este una medievală sugerată de prezența "menestrelului", care interpretează balada, "la spartul nunții, în cămară". Fiind rostită la sfârșitul unei nunți reale, această întâmplare despre o nuntă imposibilă amplifică misterul. Cadrul pare a fi unul de basm, în care este prezent craiul Crypto, din lumea umbrei și a umezelei, enigmatic, închis în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ea. Fiind un „instrument“ stăpânit de băiat, nu e de mirare că mașina găzduiește atâtea episoade erotice. Grija de a pune la loc obiectele după ce ai făcut dragoste este frustrantă. Cearșaful pătat este un coșmar al multor fete, iar vaza spartă îi stresează pe mulți băieți bine-crescuți. Lumina trebuie subordonată intimității. Întunericul total este o sperietoare pentru mulți, iar lumina puternică este inhibantă. Cea mai potrivită este lumina discretă, situată cât mai jos, care instituie o atmosferă crepusculară. Unde nu te
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
muierea ce va vrăj măși viața bărbatului cu orice mijloc sau va ști pă alții că-i vrăjmuiesc viața și nu va spune, despartă-să“. Așa că Dobre băcanul din mahalaua Golescului obține divorțul mai repede decât s-ar fi așteptat. Capul spart și rănile proaspete îi conving pe clerici că viețuirea cu o femeie afurisită nu este de loc ușoară. În plus, pentru că a în drăznit să ridice mâna asupra bărbatului, ea trebuie să fie pedepsită cu închiderea la schitul de maici
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și a tribunalului ecleziastic, aduce un nou statut al zestrei și al daruri lor. Cele mai neînsemnate amănunte capătă impor tan ță în ziua procesului: ulucile și locul casei, rodul viei, chiria vinului, boarfe pe ticite, fia re rătăcite, bijuterii sparte, vase incomple te. Toate acestea, indiferent de starea lor, sunt re ven dica te de o parte, și de alta. Maria cere de la Chi țu zi da ru lo cul pe care se află casa, sus ținând că-i aparține
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]