5,301 matches
-
sexualității: femeia "bălană" urmează temătoare în desiș pe "un om oacheș, păros, cu mâni mari flocoase". "Zdrobit", "descompus", Bizu se întoarce acasă "cu altă moarte în suflet decât cea cu care venise", înțelegând finalmente că "din jocul alintat cu florile, spuma albă a trupului fraged nu se ceruse decât frământată, murdărită, pângărită de duritatea brațelor păroase ale necunoscutului brun...". Contactul cu realitatea trivială a sexualității îl obligă de acum înainte să se îndoiască de puritatea amorului și a femeii ("icoană ideală
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
-l împiedică să fie în continuare robul iubirii "pentru o ființă ireală". Astfel că, deși femeia "pornise mai de mult să-i umble prin imaginație", la început "nu sub forma dragostei", ci a "nevoii de dragoste", "trupul bărbatului păros peste spuma albă a femeii îl tulburase și-i biciuise simțirea cu furnicări de senzualitate necunoscute încă". Ceea ce merită reținut de aici e că, anihilând propensiunea "thanatofilă", obsesia erotică a adolescentului se manifestă disociat, atât ca "trebuință sufletească de a iubi platonic
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
din față ale căruței acum ruptă în două. Simți ceva cald la cot, se uită și de abia atunci își dădu seama de întreaga grozăvie. Nenea fusese pur și simplu decapitat de o schijă, sângele, pârâu neostoit curgea acum cu spumă albă prin șanțul scorojit și uscat de arșiță. Fetița se trăsese mai la o parte tremurând. Se uita la el cu niște ochi mari întrebători. Păpușa înfășată cu moletiera ceea verde era undeva pusă de-a curmezișul șanțului. Se îmbibase
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
în rest apă. Peisajul era sublim. Pe Pământ, chiar și cu binoclu nu ar fi putut privi niciodată la o distanță mai mare de câțiva kilometri în jurul său. Din avion nici atât: ori vedea sub el doar câțiva nori albi ca spuma și Soarele orbitor deasupra, ori câteva ogoare ca niște preșuri pe care puteai călca la nevoie; ori acoperișurile caselor în interiorul cărora se adăposteau semenii lui, ființe minuscule de dimensiunea unor furnici. Acum avea în față un peisaj celest, o întreagă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
privea alături de Grigore cum, în jurul unui foc de vreascuri și uscături, adunate cu brațul de prin împrejurimi, la flăcările căruia fierbea pe o pirostrie într-un ceaun uriaș din tuci, zoios și înnegrit de fum, un fel de zeamă cu spumă urâtă la vedere, la miros și culoare; cu o linguroaie din lemn, o bătrână pe jumătate goală, pe jumătate învelită în petice; uscată, zbârcită, în gură numai cu doi colți negri, tociți și afumați, amesteca conținutul care bolborosea și se
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
pregăti pentru iernat, acoperind orizontul cu o plapumă imaculată, gingașă și firavă ca o rochiță de mireasă? In noaptea aceasta se spune că va sosi, încărcat cu daruri, Moș Neculai, îmbrăcat într-o mantie strălucitoare, pe un cal alb ca spuma mării, gonit din urmă de Moș Crăciun. În zori, când copiii se vor trezi, bineînțeles că nu toți, vor găsi ghetuțele pline cu daruri. În fond și Moș Crăciun și Moș Neculai sunt darnici și buni cu copiii bogați, însă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
afumate la lozniță cu nucă tot afumată, cu turte coapte pe plită făcute de mine în ajun, adică de cu seară. Aluatul era făcut cu drojdie pe care o strânsesem în toamnă de pe butoaie în timp cât fierbea vinul și spuma de tescovină amestecată cu tărâța de făină de grâu și uscată. Tărâța era scoasă de la făina de grâu și făcută la râșniță de mine și de soră-mea Ileana. Tot la râșniță făceam și făina de păpușoi pentru mămăligă, mălai
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
mai bine de un secol, amintește de năbădac: "Aspis iaste în chipul amaragdului, iaste foarte de treabă la aceia ce i se lovesc năbădăicele, adică la ceia ce-i lovesc lovituri și cad jos de se tăvălesc și le merge spumele". Termenul a circulat și în secolul al XIX-lea. În corespondența privitoare la internările în mănăstiri, bolnavii erau deseori denumiți ca pătimaș de boala copiilor sau doar de patimă. Melancolia, denumită mai târziu inima rea (bolnavi de inimă rea), a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și grănicerii ruși), dar nu i-au găsit nici o vină. Așa că nu l-au oropsit. Duminica următoare a fost soare și cele două familii au prânzit în curte. Fiecare în curtea sa. Și asta a fost așa. 3. Pipa din spumă de mare În Alsacia a locuit de multe foarte multe! generații o familie Khumer. Ei au fost cei mai iscusiți și cei mai cunoscuți fabricanți de pipe. Încă din 1668, ne-a rămas un înscris despre meșterul Adolf Khumer, cel
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
se schimba mereu firma multiseculară, a apărut un derivat al lui Khumer, dar și a lui Kummer: ECUME DE MER. În interiorul magazinului exclusiv puteți admira și cumpăra (dacă vă permit buzunarele) aceste splendide pipe écume de mer adică pipe din spumă de mare. Și asta așa a fost. P.S. Dacă nu credeți, puteți păți ca Sir J. B. Poll, care nici el n-a crezut că a fost așa. Și n-a crezut nici măcar că ar exista pipe sculptate în piatră
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
puteți păți ca Sir J. B. Poll, care nici el n-a crezut că a fost așa. Și n-a crezut nici măcar că ar exista pipe sculptate în piatră ponce. El era convins că pipa sa preferată este chiar din spumă de mare. Așa că a intrat în mare să caute minunatul material. A tot adunat spumă de mare, dar ea i se scurgea mereu printre degete. Atunci a căutat-o mai adânc. Pentru că nu a mai revenit niciodată la suprafață, urmașii
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
fost așa. Și n-a crezut nici măcar că ar exista pipe sculptate în piatră ponce. El era convins că pipa sa preferată este chiar din spumă de mare. Așa că a intrat în mare să caute minunatul material. A tot adunat spumă de mare, dar ea i se scurgea mereu printre degete. Atunci a căutat-o mai adânc. Pentru că nu a mai revenit niciodată la suprafață, urmașii săi pretind că Sir J. P. Poll își continuă și astăzi cercetările. (Sir J. P.
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
așezate într-o gamă majoră, prea ar părea triumfătoare și eterne hotarele. Cuprins În loc de "Introducere", "Justificare" 7 Justificare 7 Preliminarii 9 1. Cernăuți, orașul natal al fidelului cetățean Iosif B 9 2. La bunici, peste râu 10 3. Pipa din spumă de mare 11 3. Granițele marilor democrații 12 5. Apa lină, Borta Mare 13 6. Barometrul lumii 15 7. Disputa pentru ce se presupune că a mai rămas din satul Hon Lau 15 8. Un diferendum istoric 17 9. Avatarurile
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
și grănicerii ruși), dar nu i-au găsit nici o vină. Așa că nu l-au oropsit. Duminica următoare a fost soare și cele două familii au prânzit în curte. Fiecare în curtea sa. Și asta a fost așa. 3. Pipa din spumă de mare În Alsacia a locuit de multe foarte multe! generații o familie Khumer. Ei au fost cei mai iscusiți și cei mai cunoscuți fabricanți de pipe. Încă din 1668, ne-a rămas un înscris despre meșterul Adolf Khumer, cel
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
se schimba mereu firma multiseculară, a apărut un derivat al lui Khumer, dar și a lui Kummer: ECUME DE MER. În interiorul magazinului exclusiv puteți admira și cumpăra (dacă vă permit buzunarele) aceste splendide pipe ecume de mer adică pipe din spumă de mare. Și asta așa a fost. P.S. Dacă nu credeți, puteți păți ca Sir J. B. Poll, care nici el n-a crezut că a fost așa. Și n-a crezut nici măcar că ar exista pipe sculptate în piatră
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
puteți păți ca Sir J. B. Poll, care nici el n-a crezut că a fost așa. Și n-a crezut nici măcar că ar exista pipe sculptate în piatră ponce. El era convins că pipa sa preferată este chiar din spumă de mare. Așa că a intrat în mare să caute minunatul material. A tot adunat spumă de mare, dar ea i se scurgea mereu printre degete. Atunci a căutat-o mai adânc. Pentru că nu a mai revenit niciodată la suprafață, urmașii
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
fost așa. Și n-a crezut nici măcar că ar exista pipe sculptate în piatră ponce. El era convins că pipa sa preferată este chiar din spumă de mare. Așa că a intrat în mare să caute minunatul material. A tot adunat spumă de mare, dar ea i se scurgea mereu printre degete. Atunci a căutat-o mai adânc. Pentru că nu a mai revenit niciodată la suprafață, urmașii săi pretind că Sir J. P. Poll își continuă și astăzi cercetările. (Sir J. P.
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
așezate într-o gamă majoră, prea ar părea triumfătoare și eterne hotarele. Cuprins În loc de "Introducere", "Justificare" 7 Justificare 7 Preliminarii 9 1. Cernăuți, orașul natal al fidelului cetățean Iosif B 9 2. La bunici, peste râu 10 3. Pipa din spumă de mare 11 3. Granițele marilor democrații 12 5. Apa lină, Borta Mare 13 6. Barometrul lumii 15 7. Disputa pentru ce se presupune că a mai rămas din satul Hon Lau 15 8. Un diferendum istoric 17 9. Avatarurile
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
a evreilor (o componentă R1a importantă există la ruși lipoveni, dar și la evrei ca descendenți ai khazarilor, populație turcofonă, unde sunt amestecate Hg R1a și Q) 84. Pe linie maternă, în marea etnogenezei noastre, străbătute de valuri zbuciumate, în spuma cărora se ascund mitocondrii, s-au vărsat, în general, două fluvii majore. Ambele haplogrupuri (Hg mt) au izvorât din zona Orientului Apropiat și a Caucazului. Un prim fluviu a curs în paleolitic încă din timpurile în care omul era doar
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cu miros dulce; fluturii beau mierea, din miile de flori; cîntarea de bucium de la stîni cobora prin văi; lanul călătorea cu valuri de smarald; văile sunt în aburi de argint; marea turbează de valuri împinsă, și-și scutură coama de spume și vînt; în umede lanuri de-albastru ceresc, merg norii cu hainele crețe; pun aripi gîndurilor; o stîncă stîrpită de ger înalț-a ei frunte spre cer; munții, de vecinici gînduri, ridică a lor trufașă frunte către cer; din nourii
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
boare suntă" și s-o mîngîie cu suflarea-i "pe fața-i palidă și pe ochii gînditori". Dar dacă ar muri ea, el ar plînge-o "ca vîntul ce fluieră-n ruină"; i-ar cînta numele, "ca rîul cel scuturat de spume" și și-ar plimba durerea "pe mări necunoscute,/ prin stînci ce stau în aer,/ prin munți cu cap de fier/ prin stelele bătrîne și prin pustii tăcute,/ prin nourii din cer", pîn'ce încheie poetul "bătrîn și palid, cu capul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
revendicările feminine ale plăcerii, dacă nu refuzul unei vieți sexuale reduse la obligație sau la un ritual plicticos, refuzul unui corp supus doar plăcerii celuilalt? Problematicile care pun accentul pe plăcerea obligatorie și pe obsesia comparativă iau partea drept întreg, spuma drept val, pentru că lucrul despre care e vorba înainte de toate este exprimarea noilor pretenții la fericirea individuală. De ce să vorbim despre dictatura orgasmului, când miza e trăirea unei sexualități neatrofiate, împlinite? Oare nu în asta constă principala ei valoare? Contrasensul
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
În această mișcare acceptată ce duce la o dispariție în irealitatea imaginii reflectate, Village, incarnare a urii și a crimei, protestează zadarnic: „trupul meu vrea să trăiască”, spune el. Archibald îl contrazice calm: „nu va mai rămâne din tine decât spuma mâniei tale”, însă grăbindu-se să adauge: „Te vei transforma sub ochii lor într-un spectru și o să-i bântui”. În jocurile reflectării teatrale triumfă, până la urmă, un spectral în care corpul își pierde realitatea, dar în care se afirmă
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
această privință, ca de fiecare dată când se lipsesc de plăcerea de a fi inteligenți, sau chiar de inteligența unei plăceri. Pentru că adeseori anecdota condensează sensul unei întregi filosofii. Istorioara nu-i un scop în sine, ținând de bârfă, de „spuma zilelor” ori de suprafața lucrurilor: ea arată ce e profunzimea și-l conduce direct la epicentru pe oricine pleacă urechea la aceste saga miniaturale. Adesea, istorioara va fi pusă pe nedrept pe seama unuia sau altuia, o anumită vorbă de duh
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
să-și pună în picioare mănuși de box sau să iasă cu spatele din palestră pentru a demonstra excelența unei poziții filosofice, dar, pentru cinici, ca și pentru frații lor cirenaici, contextele ne lipsesc uneori și rămânem atunci doar cu spuma anecdotei. Or, toate acestea au un sens, iar povestea cu felinarul în mai mare măsură decât altele. Într-adevăr, Diogene caută mai puțin un om anume, așa cum ar putea găsi sau recunoaște în mulțime, și se află mai degrabă, ironic
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]