10,694 matches
-
trei brâuri undate. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Clopotul reprezintă biserica de lemn cu hramul Nașterea Sf. Ioan Botezătorul din satul Românești, declarată monument istoric. Cele șase frunze de stejar reprezintă bogăția silvică și relieful montan specific zonei, iar numărul lor face referire la numărul satelor ce formează comuna Tomești. Paharul împreună cu bastonul de sticlar și cleștele fac referire la fabrica de sticlărie din Tomești, care a funcționat timp
HOTĂRÂRE nr. 1.650 din 12 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292990]
-
foioase, cu mulți arbori bătrâni, dar poate fi prezent și în păduri mixte. Pădurile de foioase sunt populate doar când se situează în apropierea unor habitate optime. Cele mai mari densități ale populațiilor sunt în pădurile de fag și de stejar, cu un procentaj ridicat de arbori bătrâni, scorburoși. Poate fi observat vânând și deasupra pășunilor cu arbori, mai ales dacă aceste habitate sunt situate în apropierea unor păduri. Zboară la lizieră, pe drumuri forestiere, uneori și pe pajiștile cosite, în
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
montan de amestecuri de fag cu rășinoase; ( ) etajul montan - premontan de făgete; ( ) etajul deluros alcătuit din gorunete, făgete și gorneto-făgete; ( ) etajul deluros de cvercete (gorun, garnită, cer și amestecuri dintre acestea) și șleauri de deal; ( ) etajul deluros de cvercete cu stejar; ( ) câmpia forestieră; ( ) lunca. ... – Habitate de pajiști și tufărișuri: în zona montană, în zona de deal, în zona de câmpie, în zona de luncă; ... – Habitate de ape dulci; ... – Habitate de stâncării și peșteri; ... – Habitate de mlaștini și turbării. ... – În ceea ce
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290254]
-
a ființei noastre se găsea undeva în duhul vechiului sat valah: care sat, murind cu zile, ne-a lăsat de izbeliște, la mijloc de drum, între preistorie și electronică. Nu avem un pattern, creștem și descreștem aiurea, după legi haotice, stejari în ghivece, lupi în seminare marxiste, ingineri căutând petrol și oțel și negăsind decât cimitire de folclor și limbă.” (Ion D. Sîrbu, Jurnalul unui jurnalist fără jurnal). Am încheiat, în urmă cu câteva ceasuri, și cu o oarecare întârziere, lectura
A TREIA FORŢĂ – ROMÂNIA PROFUNDĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 148 din 28 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344346_a_345675]
-
Impact > Vocatii > DESPRE ORGANISMUL SOCIAL VIU ȘI SISTEMUL SOCIAL MORT POLITIC, SUPUS ARTEI-TRANSFORMĂRII, DUPĂ COMUNISM ȘI CAPITALISM Autor: Constantin Milea Sandu Publicat în: Ediția nr. 616 din 07 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Foto: Coloana prizonierelor neantului divin ( lemn de stejar ) , pe malul Mureșului în Arad,1991 Dușmanul nostru, al României dar și al Uniunii Europene din care facem parte acum, nu este nici SUA sau Rusia, nici Israelul sau Islamul, nici Nouă republică sau monarhia, nici comunismul sau capitalismul și
DESPRE ORGANISMUL SOCIAL VIU ŞI SISTEMUL SOCIAL MORT POLITIC, SUPUS ARTEI-TRANSFORMĂRII, DUPĂ COMUNISM ŞI CAPITALISM de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 616 din 07 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343797_a_345126]
-
mi-a fost și greu - mi-a fost și mult mai greu tot scotocind - degeaba - după-o hartă... n-am cui să fac cu degetu-a mustrare orb dac-am fost - ochi singur mi-oblonii! schimbai - de filfizon - buna cărare: erau stejar - și zeu: eu nu-i zării! nervos - se fâțâie-n grădină moartea... s-o chem? s-aștept ca Domnul - în boccea să-mi 'ghesuie - furiș - boìtă - soartea? decât pomanagiu - mai bună-i piaza-rea! ...nu L-am hoțit nicicând pe Dumnezeu
ROST ASCUNS de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342999_a_344328]
-
sufletul ca un opaiț Căldura ochilor, vise ferite. Dinspre ” Pădure ” coborau himere, ” Orașul de pe deal ” dormea supus, Un cetățean te admira sedus... Își construia o lume de mistere. Comete cu stelare, albe trene, Îmi luminau pasiunile lumești, Mă strecuram printre stejari celești Îngreunat de gânduri și troiene. Zulufi de aur, ochii dulci de bragă, Vise ferite, le aștept din nou, În vremuri prăfuite, fără vlagă Doresc o primăvară cu... ecou. SINGUR Ești aici, ești frumoasă, Ești atât de duioasă... Sunt aici
POEME de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343287_a_344616]
-
și-amar!” „Bine! Mă leagă! Mă-nvoiesc / Cu orișice, doar să trăiesc!” - Răspunse dracu-nspăimântat. / Atunci Dănilă l-a legat Cu un ștergar. I-a învelit / Ochii astfel și, negreșit, Urechile i-a-nfășurat. / Apoi, în mână, a luat O drughineață de stejar. / Era el mare pusnic, dar Mai mare-ncredere avea / În bâta ce-n mâini o ținea, Decât avea în sfânta cruce. / Apoi, cu parul el se duce, La Michiduță și-l lovește / Cu sete, cât ai zice pește, În tâmpla
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
ZÂNA CHEALĂ Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1660 din 18 iulie 2015 Toate Articolele Autorului ZÂNA CHEALĂ Un colț de lună se ivește Și peste codru molcom crește, Fermecătoarea zână cheală, Stăpâna nopții de cerneală. Și ramuri de stejar ferește Și tot mai tare strălucește, Se plimbă-n liniște totală Și-n pumn ia rouă și se spală. Spre stele delicat pășește Și iubitoare le privește, De-o frumusețe specială, Presară-n patru zări beteală. Pe-un nor puțin
ZÂNA CHEALĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343412_a_344741]
-
zbor ca gândul, cu soțu-i drag, prin vremi trecu, mai aprigă, dar și plăpândă, familia o susținu. O ghindă mică, într-o seară, căzu, prinsă-n zbor de-un vultur, zbură departe, hăt departe, la rându-i fiind bun sâmbur. Stejarul rămuros se-ntinse, cu umbra-i deasă protejând mulțimi de vietăți și plante și prin vârtejuri răzbătând. Ajuns acum copacul falnic și el rodi-ntr-o bună zi, cu sufletul plăpând, șăgalnic, pe ea astfel va nemuri. Îți mulțumesc, Treime
POEZII INEDITE de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343430_a_344759]
-
mă-nchinam de plictiseală, Făceam adeseori sminteală Și rareori citeam un ziar Mi-a luat sfârșit această criză Doar când un înger mi-a șoptit Că Dumnezeu de n-a murit Îmi pregătește o surpriză. 19 iulie 2004 Volumul " Visul stejarului " https://www.facebook.com/pages/Marius-Robu-Arhive-sentimentale/219171961569455 http://mariusrobu.wordpress.com/ Referință Bibliografică: MI-A LUAT SFÂRȘIT / Marius Robu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1151, Anul IV, 24 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Marius Robu : Toate Drepturile
MI-A LUAT SFÂRŞIT de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343486_a_344815]
-
pe unul negru, precum pana corbului. Citise într-o carte cum doi îndrăgostiți obișnuiau să se întâlnească și să se întreacă în galop pe cărări de pădure și apoi se opreau într-o poieniță să facă dragoste la umbra unui stejar secular. Era și aici pădure într-adevăr, dar nu era bună pentru întreceri ecvestre. Nici pe nisipul plajei nu aveai unde să alergi, distanțele dintre stațiuni fiind relativ mici. Deocamdată doar visa la aventuri în șeaua cailor. - Ce zici mama
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
transformau în ziuă, se vedea în brațele unui Făt Frumos, călare pe un cal mereu negru, ce-o răpea și-o purta în galop spre castelul său de cleștar, ascuns într-un vârf de munte, înconjurat de păduri seculare, cu stejari și arțari falnici, sub care dansau domnițe îmbrăcate în alb. Dalia adormi înaintea mamei Minela. Cartea ia căzut din mână, odihnindu-se alături, în timp ce ea continua să alerge în brațele lui Făt Frumos, pe cărări de pădure, încălecată pe ducipalul
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
marele râu n-ar avea curs lin... Ești chitara ce bucură zilele, Ești coarda ce vibrează-n văzduh, Până la al vremii asfințit, Când pământul ne va înghiți pe toți. Ce-i Luna rece fără de-a sa caldă Venus? E stejarul uscat și palid la frunză, E plumbul ce intră-n lemnul muribund, E molima ce-și înfige adânc gheara-n duhul profan... Izvor neobosit al sânului omenos... Ție, spetează ce ridici duhul fărădelegii, Mulțumiri și odă-ți aducem mereu - Mici
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
Eminescu, s-a născut iubirea". Sau "Lăstunul". Sau.... Această carte minunată stă sub semnul identificării în spațiu și timp, e viața însăși. Este o autoinițiere atât de necesară măcar odată în viață: " Drumul meu trece printr-o pădure bătrână de stejari și de fagi. Se aud copacii scârțâind din toate încheieturile, precum articulațiile unui bătrân pensionar așezat din zorii zilei la coada, umilinței, să-și primească pomana: punga cu făină, orezul și puiul injectat cu apă, ca să arate mai frumos." Așa
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343106_a_344435]
-
fapt caut Binele, pe care nu știu încă să spun ce ar însemna el pentru mine. Vreau să-l văd, cum apare. Ce chip are? O fi frumos? Are asemuire cu ceva? Drumul meu trece printr-o pădure bătrână de stejari și de fagi. Se aud copacii scârțâind din toate încheieturile, precum articulațiile unui bătrân pensionar așezat din zorii zilei la coadă, să-și primească pomana: punga cu făină, orezul și puiul injectat cu apă, ca să arate mai frumos. Știu comercianții
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343112_a_344441]
-
pensionar așezat din zorii zilei la coadă, să-și primească pomana: punga cu făină, orezul și puiul injectat cu apă, ca să arate mai frumos. Știu comercianții cum să-l cosmetizeze să fie cât mai atrăgător. Las în urmă pădurea cu stejarii scârțâitori și pensionarul așezat la coada umilinței și-mi continui drumul spre nicăieri. Poate voi întâlni acel Bine mult râvnit și căutat de toți românii până și peste mări și țări, la zile lumină depărtare. Ies din desișul codrului și
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343112_a_344441]
-
Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 2128 din 28 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Cap. 1 Nuntă îndoliată Afară crivățul șuiera năprasnic, chiar dacă calendaristic trebuia să fie primăvară și să răsară brândușele printre copacii pădurii de deasupra satului. Crengile stejarilor și ale fagilor erau încărcate cu omătul gata să se desprindă în avalanșe, la orice bătaie de vânt mai puternică. Codrul gemea de greutatea zăpezii iar copacii scârțâiau din toate încheieturile. Parcă atâta zăpadă nu a fost în luna martie
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
dimineața zilei de douăzeci și șase martie o mie nouă sute doi, o zi plină cu ninsori viscolite și cu un crivăț de ziceai că ești în miezul iernii, nu în luna lui mărțișor. Viscolul șuiera spulberând omătul depus pe crengile stejarilor ce străjuiau ca o perdea de protecție îngrămădirea de case a satului Dolhești din județul Neamț. Purtau omătul spre vale, aruncându-l în apa râului Ozana, ce cobora de sub Muntele Doliei, avându-și izvorul in satul Boboiești, trecând prin Popeni
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
traversa cu apele sale cristaline și repezi. Casa lui Gligor Creangă era situată spre marginea de intrare a satului Dolhești, imediat ce treceai de centrul comunei Pipirig, într-o coastă a Dealului Cotnărel, nu prea înaltă, dar plină cu fagi și stejari seculari. De cum se licărise de ziuă, chemase așa zisa moașă a satului, o bătrânică adusă de spate ca o seceră, uscățivă, de-ți ziceai că dacă nu ar avea pielea, i s-ar împrăștia oasele pe jos, după cât era de
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
bătrânului ca să i-o dea pe fată de nevastă? La început o făcuse doar s-o necăjească pe copila care părea nepăsătoare, cum stătea rezemată de un ciot de copac rupt din cauza furtunii și privea atentă spre pădure, ascultând freamătul stejarilor și fagilor și ciripitul vesel al păsărilor de printre ramurile pomilor. Nu bănuia că aceasta a fost foarte atentă la tot ce s-a discutat despre ea, și că doar mima indiferența. Gligor se uitase pe furiș la ea și
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
imaginea cu aspecte noi ale acelor timpuri, te transpui în ele. Le trăiești și de multe ori ai și impresia că asiști la ele. În dialogul cu prințesa vampirilor iese în evidență un erotic nocturn în timp ce „Cavalerul înainta agale printre stejari”...” Deodată femeia din brațele sale scoase un țipăt de plăcere și-și înfipse unghiile în mușchii puternici ai bărbatului, apoi gura îi căută gâtul și doi canini îi străpunseră vena. Cavalerul simți cum sângele cald i se prelinge pe piept
«URMAȘUL LUI DRACULA DESPRE AUTOR ŞI LUCRAREA SA – DE PUIU RĂDUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343202_a_344531]
-
de struguri culeasă din via părintească, aroma era mult mai puternică decât a busuioacei. Despre tata se spunea că avea vinul cel mai bun din comună. El, în fiecare an, înaintea culesului strugurilor, în primul rând, curăța butoaiele confecționate din stejar, le rașcheta, le spăla cu apă clocotită, etanșa capacele și doagele cu papură și apoi le trăgea pucioasă, ca să nu miroasă a mucegai. După aceea, butoaiele erau frumos aranjate pe suporții confectionați de tata din grinzi de lemn de esență
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
Cu precauție, mă ascund, după o tufă de porumbar, ca să nu deranjez, prin prezența mea, femeia ce pășea ca hipnotizată pe potecă. Chipul ei frumos părea pradă unei dureri ascunse. E doar una din poveștile de dragoste învăluite de energia stejarului secular, sub care, altădată, iubiții își împărtășeau, reciproc, patima iubirii lor ... O iubire ce se înfiripase într-o noapte magică de sânziene, când peste câmpuri zburdau nebune ielele prefăcute în fecioare fermecătoare, purtând coronițe din sânziene, pletele mirosindu-le a
CĂRAREA SECRETĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343572_a_344901]
-
galbenul florilor de sânziene cărora le purta polenul până la cei doi îndrăgostiți. El le învăluia trupurile înlănțuite, poleindu-le cu aur. Noaptea se lăsase încetișor, iar licuricii luminau, precum stelele, în "râurile" săpate de timp în scoarța veche a bătrânului stejar. Sub coroana bogată, trupurile îmbrățișate, în clipa magică, se contopeau cu trunchiul arborelui ce părea bătut în diamante, ca și cum Cerul le consfințea dragostea. Cărarea secretă, începea sub stejar, șerpuia printre munții cei bătrâni, urcând, apoi coborând, pierzându-se în zările
CĂRAREA SECRETĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343572_a_344901]