5,507 matches
-
35. Rezultatele experiementelor au evidențiat faptul că nu doar omul este capabil de a comunica prin intermediul unor reprezentări prestabilite și de a le folosi în cadrul interacțiunii, existând, fără îndoială, dovezi care susțin capacitatea primatelor de a învăța și reacționa conform stimulilor primiți, dar și de a utiliza informațiile dobândite anterior pentru a rezolva situații concrete. Întrebarea fundamentală este însă, în ce măsură, la un moment dat, când procesul de învățare este eliminat, maimuțele pot înțelege și decodifica stimulii și mesajele primite prin intermediul limbajului
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
a învăța și reacționa conform stimulilor primiți, dar și de a utiliza informațiile dobândite anterior pentru a rezolva situații concrete. Întrebarea fundamentală este însă, în ce măsură, la un moment dat, când procesul de învățare este eliminat, maimuțele pot înțelege și decodifica stimulii și mesajele primite prin intermediul limbajului articulat. În acest sens, studiile lui Susan Savage-Rumbaugh nu clarifică problema, experimentele întreprinse nereușind să evidențieze capacitatea primatelor de a realiza corelații în absența unui proces de învățare. Prin teoria sa, cercetătoarea Savage-Rumbaugh se poziționează
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
relației stimul-răspuns și în afara îndeplinirii nevoilor sale primare. Răspunsurile de tip pavlovian de care sunt capabile animalele nu țin de o conștientizare a memoriei și a situațiilor, ci sunt doar "aduse automat și pentru o scurtă perioadă de timp atunci când stimulul care a creat respectivul răspuns condiționat reapare pentru a determina o anumită reacție"43. În consecință, dacă animalele nu sunt capabile să ajungă la o conștiință a spațiului și timpului, atunci ele se află în imposibilitatea de a avea o
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și timpului, atunci ele se află în imposibilitatea de a avea o reprezentare despre acestea, adică de a da semnificație evenimentelor trecute, prezente și viitoare, semnificație care să nu fie legată de sensul pe care îl poate avea un anumit stimul. Cassirer pune problema reprezentării din perspectiva dependenței gândirii relaționale de gândirea simbolică, susținând că "simpla conștiință a relațiilor nu poate fi privită, prin urmare, ca o trăsătură specifică a conștiinței umane (...) aflăm, totuși, la om un tip special de gândire
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
reprezentări specifice unei societăți sau unui anumit timp istoric. Acest lucru este posibil deoarece imaginile pe care indivizii și le formează sunt influențate nu doar de propriile lor experiențe și concepții despre realitate, ci și de imaginile celorlalți și de stimulii sociali și culturali. În acest sens, imaginea poate fi considerată atât o interpretare simbolică a realității, descriind în acest sens o hiperrealitate, cât și un produs al existenței socio-culturale al individului, având specificul mediului în care s-a format. Așadar
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Stereotipul îl ajută pe individ să privească lucrurile confortabil, ignorând eventualele neconcordanțe cu realitatea, aceasta din urmă fiind predeterminată de stereotip"588. În acest sens, stereotipurile pot fi văzute ca imagini înrădăcinate sau chiar deprinderi reprezentaționale care, declanșate de anumiți stimuli, generează reacții. Mai mult decât atât, există o legătură evidentă între procesul de formare a stereotipului și cel al relației identitate-alteritate, despre care discutam în cel de-al treilea capitol. Între cele două procese se află fenomenul reprezentațional, în sensul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
apărute ale Învățării au fost teoriile lui I.P. Pavlov, E Thorndike și Watson, care căutau explicarea Învățării prin prisma teoriilor asociaționiste ale lui H. Spencer și H. Taine. Pavlov definea Învățarea Într-un mod simplist, ca pe o substituire de stimuli, realizată intern prin formarea temporară a unor legaturi Între diferiți centri nervoși, și considera drept factori principali ai Învățării Întăririle aplicate subiectului, imitația și curiozitatea lui. Thorndike a formulat "legea efectului": Învățarea este o succesiune de Încercări și erori, din
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
Învățare, din ce În ce mai complexe, astfel Încît o Învățare mai complexă presupune realizarea prealabilă a celorlalte moduri de Învățare mai simple: Învățarea de semnale (cazul sugarului care Începe să-și recunoască mama după imaginea ei vizuală și nu doar după voce). Învățarea stimul răspuns (când la un anumit stimul, se reacționează Într-un fel anume). Înlănțuirea de mișcări (mersul pe bicicleta, Înotul, gimnastica). Învățarea prin discriminare (cînd facem distincții fine). Învățarea conceptelor concrete pentru a utiliza cuvintele. Învățarea regulilor, a legilor, a formulelor
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
Învățare mai complexă presupune realizarea prealabilă a celorlalte moduri de Învățare mai simple: Învățarea de semnale (cazul sugarului care Începe să-și recunoască mama după imaginea ei vizuală și nu doar după voce). Învățarea stimul răspuns (când la un anumit stimul, se reacționează Într-un fel anume). Înlănțuirea de mișcări (mersul pe bicicleta, Înotul, gimnastica). Învățarea prin discriminare (cînd facem distincții fine). Învățarea conceptelor concrete pentru a utiliza cuvintele. Învățarea regulilor, a legilor, a formulelor matematice. Rezolvarea de probleme. Acesta constituie
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
condiție de la sine Înțeleasă În actul de Învățare, care Îi sporește eficiența și Îl facilitează. Prin definiție, ea constă În orientarea și concentrarea activității psihice cognitive asupra unui obiect sau fenomen. Ea asigură o bună receptare senzorială și perceptivă a stimulilor, o Înțelegere mai profundă, o memorare mai durabilă, selectarea priceperilor și deprinderilor adecvate. Dimpotrivă, lipsa atenției duce la omisiuni În receptarea stimulilor, la erori În reacțiile de răspuns, la confuzie În descifrarea sensurilor, care toate "sabotează" desfășurarea Învățării. Atenția poate
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
concentrarea activității psihice cognitive asupra unui obiect sau fenomen. Ea asigură o bună receptare senzorială și perceptivă a stimulilor, o Înțelegere mai profundă, o memorare mai durabilă, selectarea priceperilor și deprinderilor adecvate. Dimpotrivă, lipsa atenției duce la omisiuni În receptarea stimulilor, la erori În reacțiile de răspuns, la confuzie În descifrarea sensurilor, care toate "sabotează" desfășurarea Învățării. Atenția poate avea forme mai simple sau mai complexe: Atenția involuntara (orientarea se face de la sine, fără efort); Atenția voluntară (cu efort volitiv); Atenția
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
mod spontan). Factorii care favorizează concentrarea involuntară a atenției sînt deosebit de importanți văzuți prin prisma activității de predare, deoarece profesorul trebuie să cunoască acești factori ca modalități de captare a atenției elevilor. Factorii externi sînt: noutatea obiectelor, fenomenelor, situațiilor, intensitatea stimulilor, contrastul, mișcarea, schimbarea stimulilor. Dintre factorii interni, cel mai important este interesul, subordonat motivației. Cultivarea intereselor elevilor este una dintre sarcinile principale ale școlii, ele influențînd profund și multilateral viața. II.5. Percepția Percepția se definește ca fiind cunoașterea obiectelor
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
favorizează concentrarea involuntară a atenției sînt deosebit de importanți văzuți prin prisma activității de predare, deoarece profesorul trebuie să cunoască acești factori ca modalități de captare a atenției elevilor. Factorii externi sînt: noutatea obiectelor, fenomenelor, situațiilor, intensitatea stimulilor, contrastul, mișcarea, schimbarea stimulilor. Dintre factorii interni, cel mai important este interesul, subordonat motivației. Cultivarea intereselor elevilor este una dintre sarcinile principale ale școlii, ele influențînd profund și multilateral viața. II.5. Percepția Percepția se definește ca fiind cunoașterea obiectelor și fenomenelor În integritatea
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
să fie unul dintre procesele vitale unei lumi globale. Semnele amplificării legăturilor între regiuni, state și mișcări sociale din toată lumea sunt vizibile în dezvoltarea organizațiilor și a forței de muncă care, depășind vechile constrângeri, se ghidează tot mai mult după stimuli aparent contradictorii cum sunt cooperarea și competiția (Giardina, M.D., 2009). Integrarea are de asemenea și o importantă componentă socio-culturală. Tot mai mulți cercetători și teoreticieni anunță apariția unei societăți mult mai deschise, multipolare și multiculturale în care migrația reprezintă un
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
omului să fie el însuși ... și scopul educației în relație cu angajarea și progresul economic ar trebui să constea nu atât de mult în pregătirea (...) pentru o vocație specifică, permanentă, cât pentru optimizarea mobilității între profesii, care să-i permită stimuli permanenți pentru dorința de a învăța și de a se instrui pe sine." (E. Faure,1974 32) Din această perspectivă, bucuria învățării creează o dorință de educație permanentă ce poate genera și menține o "societate educațională". Așa cum este pus accentul
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
constată lipsa mișcărilor expresive, dificultăți accentuate în elaborarea anumitor mișcări coordonate (ochi - mână). Se evidențiază atât hipermotilitatea, cât și lentoarea, adică ritmul încetinit al mișcărilor. Se manifestă o particularitate specifică - apariția întârziată a limbajului (3 - 4 ani), slaba diferențiere a stimulilor auditivi, tulburări în orientarea temporală, în perceperea clarității limbii. La vârsta antepreșcolară, simptomele copiilor cu sechele parteucefalice sunt : hipermobilitatea, fuga fără scop, instabilitatea emoțiilor, instalarea rapidă a oboselii, perseverența în joc și lipsa de adaptare la nou. La vârsta preșcolară
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
crapă; crape capul caprei în patru cum a crăpat și piatra-n patru” etc. Exerciții ortografice a) Exerciții pentru educarea percepției limbajului, realizabile prin „ analiza mesajelor fără mijlocirea conceptelor gramaticale”, în scopul formării capacității de percepere integrală a limbajului în funcție de stimulii verbali. b) Exerciții de despărțire a cuvintelor în silabe, care accentuează corelația ortoepie-ortografie, obișnuind elevii să sesizeze locul exact al accentului în cuvânt, precum și regula formării unei silabe, întotdeauna în jurul unei vocale. Dacă se acordă importanța și ponderea necesară acestor
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
este caracterizat ca un elev nemotivat, în timp ce un elev care este activat sau energizat de a acționa spre un obiectiv este considerat un elev motivat. Pe parcursul ontogenezei, asupra fiecărui individ uman acționează cerințe și norme din partea mediului social, care devin stimuli interni cuprinși sub termenul general de “motivație”. Sursele motivației sunt multiple și complexe. Spre deosebire de celelalte viețuitoare care acționează predominant instinctiv, la om motivația este mult mai complexă, cuprinzând trebuințe, impulsuri, valență, aspirații, convingeri etc. Se pot folosi diferite strategii care
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
ale motivației pentru a învăța Curiozitatea este extrem de importantă în procesul de învățare. Sarcina majoră a instruirii este de a educa, a crește curiozitatea elevilor și de a o cultiva considerând-o un potențial motiv de învățare prin oferirea unor stimuli inediți, dar nu foarte diferiți de ceea ce elevii știu deja. Prin utilizarea unor metode diverse de abordare, interesul elevilor va spori și li se va alimenta curiozitatea de a afla mai multe despre subiectul respectiv. Autoeficiența este, de fapt, ceea ce
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
între lumea adevărată și copil, care, la un moment dat nu mai deosebește fantezia de realitate. O greșeală frecventă pe care o fac părinții este lăsarea televizorului în funcțiune tot timpul, fapt care distrage în mod invariabil copilul de la alți stimuli/activități. Deseori acest “fundal”este plin de violență și lipsit, în cele mai multe cazuri, de valențe educative reale. Este important ca părinții să-și ajute copilul să înțeleagă diferența dintre lumea reală și cea din filme ăcare în marea lor majoritate
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
figurative. Bateria care evaluează forma figurală a creativității, în afara factorilor de mai sus (fluiditate, flexibilitate, originalitate și elaborare), mai conține două criterii (Dincă, 2002): 1. rezistența la închidere prematură (Rez. înc.) măsoară capacitatea de rezistență perceptivă la figura indusă prin stimul și reprezintă măsura în care subiectul este independent de învățarea perceptivă. Deschiderea psihologică este localizată de Gordon la nivelul etapei de incubație a procesului creativ și este considerată de C. Rogers (1979, apud M. Dincă, 2002) ca fiind una dintre
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
valorificată operațional în scheme, imagini, chiar prejudecăți, toate jucând un rol în anticiparea modului de realizare, în alocarea de resurse, de strategii de atac al problemelor. • Faza de receptare reprezintă intervalul în care subiectul ia contact direct, perceptiv, cu conținutul stimul aflat în câmpul atenției sale (îi alocă o anume atenție), îl codifică, îi acordă o anumită semnificație, îl organizează după legi și scheme proprii (teoria schemelor/a "frame ului"). • Faza de însușire sau de procesare activă acoperă intervalul în care
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
internațională (E. Tolman) ; Teoria mediației (C.E. Osgood) ; Teoria reducerii sistematice a tensiunii comportamentale (C. Hull); Teoria revizuită a celor doi factori (O.H. Mowrer). • Paradigma formalizată, matematic informațională și cibernetică: Teoria matematică a învățării (R. Bush; F. Mosttler); Teoria eșantionării stimulului (W. Estes; H. Burke); Teoria algoritmilor informaționali (G. Klaus; L.B. Itelson; F. Klis; L.N Landa); Teoria modelelor învățării tip Marcov (O. Onicescu; M. Iosifescu) ; Teoria modelelor informaționale (M. Malița; C. Zidăroiu). • Paradigma compensatorie și recuperatorie: Teoria structurilor compensatorii în
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
întâi o stare de orientare investigare, prin care mecanismele cerebrale interne orientează și acționează sistemele de recepție ( analizatorii vizuali, auditivi, etc.) pentru a permite înregistrarea, perceperea activă a datelor concrete ( experimentale și verbale) cuprinse în lecție. Receptarea este înregistrarea unui stimul exterior, situat în zona de atenție a individului, stimul perceput și apoi codificat interior pentru a putea intra în structurile intelectuale ale subiectului. Însușirea este etapa în care informația receptată este supusă unor procese mintale ( de analiză, sinteză, generalizare) și
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
cerebrale interne orientează și acționează sistemele de recepție ( analizatorii vizuali, auditivi, etc.) pentru a permite înregistrarea, perceperea activă a datelor concrete ( experimentale și verbale) cuprinse în lecție. Receptarea este înregistrarea unui stimul exterior, situat în zona de atenție a individului, stimul perceput și apoi codificat interior pentru a putea intra în structurile intelectuale ale subiectului. Însușirea este etapa în care informația receptată este supusă unor procese mintale ( de analiză, sinteză, generalizare) și astfel prelucrată, devine înțeleasă, putând pătrunde în gândirea subiectului
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]