12,164 matches
-
ecologie viticolă, metodologii ampelografice. O nouă orientare în viticultură, a constituit-o lucrarea lui I.C.Teodorescu (1930), "Cele mai recomandabile specii și varietăți de viță pentru România", în care autorul recomandă reducerea numărului de soiuri la cel mult 12 pentru struguri de masă în raport cu epocile de maturare, 12 soiuri pentru vinuri albe de calitate, 10 pentru vinuri albe curente de masă, 4 pentru vinuri roșii, 4 de vin pentru consumație curentă, 6 soiuri de portaltoi cu adaptabilitate superioară și propune renunțarea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
portaltoilor, hibrizilor producători direcți și a unui număr de soiuri după țările de origine, întrebuințând o clasificare după direcția de producție, de masă și vin, una morfologică, după forma și culoarea boabelor, precum și o clasificare după epoca de maturare a strugurilor pe baza clasificării lui Puillat. Un neajuns care s-a întâlnit a fost acela al confuziei între soiuri și originea lor precum și supraaprecierea valorii unor soiuri, cu toate că rezultatele de până atunci nu le erau favorabile (exemplu Bășicată). Pentru cunoașterea morfologiei
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
existența în cadrul acestora a câte două biotipuri cu flori funcțional femele, la efectuarea studiului, folosind și metoda ampelometrică pe care autorul o completează cu stabilirea coeficientului sinusurilor. Pe baza studiilor efectuate asupra a 167 de soiuri privind compoziția mecanică a strugurilor și a boabelor, a potențialului alcoolic și a acidității mustului, un colectiv de cercetători condus de I.C.Teodorescu (1942) elaborează lucrarea "Studiul analitic al strugurilor din colecția Facultății de Agronomie București", prin care împart soiurile în trei grupe: absolute de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
coeficientului sinusurilor. Pe baza studiilor efectuate asupra a 167 de soiuri privind compoziția mecanică a strugurilor și a boabelor, a potențialului alcoolic și a acidității mustului, un colectiv de cercetători condus de I.C.Teodorescu (1942) elaborează lucrarea "Studiul analitic al strugurilor din colecția Facultății de Agronomie București", prin care împart soiurile în trei grupe: absolute de masă; absolute de vin și intermediare. De un real folos, a fost inițiativa profesorului I.C.Teodorescu, care inițiază un proiect de lege în care documentează
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
un rol important l-a avut revista "Grădina, via și livada", care a facilitat publicarea unor rezultate științifice ale cercetărilor din acest domeniu. Studii numeroase asupra soiurilor din diferite areale viticole ale țării au fost publicate: "Un nou soi de struguri pentru păstrat : Busuioacă de iarnă" (Gh. Bălțatu, 1953), "Observații asupra soiurilor de viță de vie cultivate în Banat" (C.I. Dragomir, 1955), "Observații în legătură cu aprecierea soiurilor de viță de vie" (Gh. Bălțatu, 1955), "Observații asupra cultivării câtorva soiuri de viță de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
în colecțiile ampelografice proprii. O primă lucrare de sinteză a fost "Studiul însușirilor tehnologice ale soiurilor de viță de vie roditoare" elaborată de Gh. Constantinescu și Elena Negreanu în anul 1957, în care s-a urmărit procesul de maturare al strugurilor, însușirile mecanice ale acestora și producția de struguri pe un număr mai mare de ani la un număr de 185 de soiuri. O lucrare mai completă care cuprinde sinteza cursurilor prezentate studenților de la Facultatea de Horticultură din București, este cursul
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
sinteză a fost "Studiul însușirilor tehnologice ale soiurilor de viță de vie roditoare" elaborată de Gh. Constantinescu și Elena Negreanu în anul 1957, în care s-a urmărit procesul de maturare al strugurilor, însușirile mecanice ale acestora și producția de struguri pe un număr mai mare de ani la un număr de 185 de soiuri. O lucrare mai completă care cuprinde sinteza cursurilor prezentate studenților de la Facultatea de Horticultură din București, este cursul intitulat "Ampelografie", elaborat de Gh. Constantinescu (1958), în
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
București, este cursul intitulat "Ampelografie", elaborat de Gh. Constantinescu (1958), în care în partea specială prezintă 16 soiuri de portaltoi și 100 soiuri de Vitis vinifera. Acordând o atenție deosebită soiurilor românești, autorul împarte soiurile, după epoca de maturare a strugurilor (pe cele de masă) și direcția de producție pentru cele de vin, iar descrierea acestora este amănunțită utilizând elemente de descriere botanică, caracteristici agrotehnice și însușiri tehnologice. O publicație științifică de mare anvergură în domeniul ampelografiei românești, apărută în perioada
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
25, Crăciunel 26 și Crăciunel 71, iar la Drăgășani, P. Baniță obține clona Drăgășani 57 prin selecția populației soiului Berlandieri x Riparia Teleki 8B. În domeniul ameliorării soiurilor aparținând speciei Vitis vinifera au fost create și omologate soiuri noi pentru struguri de masă cum sunt: Coarnă neagră selecționată (1969), Muscat timpuriu de București (1969), Roz românesc (1969) de către Gh. Constantinescu și Elena Negreanu, Select (1970), Triumf (1970), Chasselas de Băneasa (1978) de către V. Dvornic, Victoria (1978), de către Victoria Lepădatu, Cetățuia, Timpuriu
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Roz românesc (1969) de către Gh. Constantinescu și Elena Negreanu, Select (1970), Triumf (1970), Chasselas de Băneasa (1978) de către V. Dvornic, Victoria (1978), de către Victoria Lepădatu, Cetățuia, Timpuriu de Cluj (1978) de către Șt. Oprea și Greaca (1979) de către Gr. Gorodea. Pentru struguri de vin au fost create soiurile Șarba (1972), Băbească gri (1975), Codană (1975) și Crâmpoșie selecționată (1972) de către Popescu și colaboratorii. Pentru stabilirea arealelor viticole s-a realizat delimitarea teritorială a culturii viței de vie (1978) și a fost întocmită
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și creșterea rezistenței la factorii de stres, boli și dăunători, crearea de soiuri noi prin selecția clonală a soiurilor vechi, valoroase, reprezentative pentru sortimentele tradiționale ale podgoriilor românești. Astfel, au fost obținute la Stațiunea de Cercetări Horticole Cluj soiuri pentru struguri de masă (Timpuriu de Cluj, Napoca, Splendid, Someșan, Transilvania), la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Iași soiuri pentru struguri de masă și vin (Aromat de Iași, Ozana, Alidor, Arcaș, Unirea, Raluca, Paula și Gelu), la Drăgășani soiurile
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
pentru sortimentele tradiționale ale podgoriilor românești. Astfel, au fost obținute la Stațiunea de Cercetări Horticole Cluj soiuri pentru struguri de masă (Timpuriu de Cluj, Napoca, Splendid, Someșan, Transilvania), la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Iași soiuri pentru struguri de masă și vin (Aromat de Iași, Ozana, Alidor, Arcaș, Unirea, Raluca, Paula și Gelu), la Drăgășani soiurile Azur, Călina, Alutus, Negru de Drăgășani, Novac, Vilarom, la Greaca soiurile Tamina, Donaris, Xenia, Greaca, la Miniș soiurile Silvania, Furmint de Miniș
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
fost create trei soiuri de viță portaltoi, Precoce, Ruvis și Drăgășani 70, la Staținile de Cercetări Miniș, Iași, Valea Călugărească și Drăgășani. Prin selecție clonală, au fost obținute 77 clone de viță de vie pentru toate direcțiile de producție: pentru struguri de masă 10 clone, pentru vinuri albe 45 de clone, pentru vinuri roze aromate 2 clone, iar pentru vinuri roșii 20 de clone. Ameliorarea soiurilor de portaltoi pe calea selecției clonale a condus la obținerea a trei selecții din soiurile
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
viță de vie se regăsesc în originea lor geografică, aceasta putându-se referi la o locație, regiune, țară sau persoana (cea care a obținut soiul) sau chiar denumirea unei însușiri speciale (legate de gust, savoare, culoarea boabelor sau forma frunzelor, strugurilor și boabelor). Soiurile vechi și cele extrem de răspândite sunt cunoscute sub diferite nume (sinonime), ceea ce constituie o problemă majoră. De cele mai multe ori același soi se regăsește sub diferite denumiri în colecțiile ampelografice, sau se poate întâmpla ca același nume să
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
unor biotipuri noi ce trebuie studiate în dinamica evoluției lor genetice. Pentru aceasta, ampelografia folosește metode de cercetare proprii care se referă la următoarele aspecte: descrierea și recunoașterea soiurilor, după caracterele morfologice ale principalelor organe vegetative (frunze, lăstari, coarde și struguri) și caracterizarea acestora prin metode moderne de investigații (ampelografice, ampelometrice, biochimice și genetice). înființarea colecțiilor ampelografice pentru asigurarea sursei de germoplasmă necesară lucrărilor de ameliorare și pentru studiul comparativ al soiurilor de viță de vie; obținerea de noi soiuri de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soiurilor de viță de vie în două categorii: caractere calitative, care le include pe cele determinate vizual cum ar fi forma și perozitatea frunzelor, forma și culoarea boabelor, morfologia florii etc; caractere cantitative, determinate prin măsurători biometrice (mărimea frunzelor, a strugurilor, lungimea internodiilor) exprimate prin valori numerice. În general, la fiecare soi descrierea se referea la toate organele viței de vie în diferite fenofaze ale perioadei de vegetație. Unele dintre aceste organe sunt mult mai greu accesibile pentru a fi cercetate
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
etc; 8. Caracterizarea tehnologică a soiului include epoca de maturare, alcătuirea mecanică a strugurelui și indicii de compoziție a bobului, elementele de calitate ale mustului (conținutul în zaharuri și aciditatea totală); 9. Productivitatea soiurilor exprimată prin producția reală (efectivă) de struguri pe butuc și calculată la hectar, limitele minime și maxime ale producției, cantitatea de zaharuri din struguri la un hectar; 10. Variații și clone , presupune identificarea biotipurilor valoroase din cadrul soiului, în vederea aplicării lucrărilor de selecție pentru obținerea de clone valoroase
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
compoziție a bobului, elementele de calitate ale mustului (conținutul în zaharuri și aciditatea totală); 9. Productivitatea soiurilor exprimată prin producția reală (efectivă) de struguri pe butuc și calculată la hectar, limitele minime și maxime ale producției, cantitatea de zaharuri din struguri la un hectar; 10. Variații și clone , presupune identificarea biotipurilor valoroase din cadrul soiului, în vederea aplicării lucrărilor de selecție pentru obținerea de clone valoroase ce trebuie înmulțite cu prioritate în cultură; 11. Caracterizarea agroeconomică a soiului se realizează în scop practic
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
lucrărilor de selecție pentru obținerea de clone valoroase ce trebuie înmulțite cu prioritate în cultură; 11. Caracterizarea agroeconomică a soiului se realizează în scop practic pentru a se stabili direcția de producție, sortimentul tehnologic recomandat, iar în cazul soiurilor pentru struguri de masă se va indica epoca de valorificare a acestora, rezistența la transport și la păstrare; 12. Zonarea soiurilor , constituie ultima parte a schemei de descriere, referindu-se la precizarea amplasării judicioase în podgoriile și centrele viticole a căror condiții
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
perioada înfloritului, tipul florii, frunzele tinere, frunzele adulte, coarda, cârceii, strugurele, boabele și sămânța. A doua parte cuprinde caracterele agrobiologice, cu referire la fenofazele de vegetație, vigoarea de creștere, sistemul de conducere al butucilor în plantații, rezistențele biologice, producția de struguri etc. Elementele de noutate ale acestei scheme le reprezintă obligativitatea ca prezentarea caracterelor agrobiologice să fie făcută comparativ cu unul sau mai multe soiuri de referință (martor), specifice fiecărei țări. Pentru descrierea ampelografică a soiurilor după acestă schemă există anumite
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
în cultură ca și variabilitatea fenotipică foarte pronunțată, face dificilă descrierea și recunoașterea acestora. Aceasta se manifestă în principal la nivelul caracterelor morfologice ale principalelor organe vegetative ale viței de vie și anume: frunza, lăstari și coarde, floarea și inflorescența, struguri, boabe și semințe, fiind influențată de specificul genetic al soiurilor dar și de influența condițiilor de mediu și intervenția omului. 1. Frunza este principalul organ vegetativ al viței de vie care întrunește cele mai numeroase și importante caractere fenotipice, ce
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soiurilor vinifera), hermafrodit funcțional femelă cu stamine recurente (Bicane) sau cu stamine erecte (Crâmpoșie). În general la soiurile de viță de vie roditoare floarea este alcătuită pe tipul 5, dar acesta poate varia de la tipul 4 pînă la 7. 6. Strugurii ca și boabele, reprezintă principalele organe ce însumează caractere morfologice importante pentru descrierea și recunoașterea soiurilor de viță de vie. Prezintă o variabilitate foarte pronunțată, fiind influențate de condițiile climatice (precipitații) și de măsurile agrotehnice aplicate (regimul de fertilizare, normele
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și recunoașterea soiurilor de viță de vie. Prezintă o variabilitate foarte pronunțată, fiind influențate de condițiile climatice (precipitații) și de măsurile agrotehnice aplicate (regimul de fertilizare, normele de irigare, sistemul de tăiere, sarcina de rod lăsată la tăiere). Observațiile asupra strugurilor se efectuează la maturarea deplină a acestora și vizează: numărul de struguri pe lăstar, lungimea, lărgimea, compactitatea strugurelui, lungimea pedunculului și gradul de lignificare a acestuia, forma strugurilor și numărul de aripioare. 6.1. Lungimea strugurelui este dată de numărul
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
fiind influențate de condițiile climatice (precipitații) și de măsurile agrotehnice aplicate (regimul de fertilizare, normele de irigare, sistemul de tăiere, sarcina de rod lăsată la tăiere). Observațiile asupra strugurilor se efectuează la maturarea deplină a acestora și vizează: numărul de struguri pe lăstar, lungimea, lărgimea, compactitatea strugurelui, lungimea pedunculului și gradul de lignificare a acestuia, forma strugurilor și numărul de aripioare. 6.1. Lungimea strugurelui este dată de numărul și de mărimea boabelor, de gradul de ramificare al ciorchinelui și lungimea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
irigare, sistemul de tăiere, sarcina de rod lăsată la tăiere). Observațiile asupra strugurilor se efectuează la maturarea deplină a acestora și vizează: numărul de struguri pe lăstar, lungimea, lărgimea, compactitatea strugurelui, lungimea pedunculului și gradul de lignificare a acestuia, forma strugurilor și numărul de aripioare. 6.1. Lungimea strugurelui este dată de numărul și de mărimea boabelor, de gradul de ramificare al ciorchinelui și lungimea pedicelelor. Astfel, strugurii pot fi foarte lacși (Vitis amurensis, Muscat de Hamburg), lacși cu boabe izolate
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]