6,023 matches
-
nu mai știu ce urmează... Și aud aievea glasurile copiilor lui Ciceo care scoteau țipete înalte ori de câte ori Saimon sau tipesa care știa carate trimitea nu unul, ci câte doi-trei "bandiți" la pământ. Ei erau încă mici, nu știau să citească subtitlurile, dar înțelegeau așa, în linii mari, că ceea ce se mișca pe ecran era împărțit în două, pe de o parte Saimon sau această femeie și prietenul ei și restul bandiți. Dacă n-ar exista fericirea altora, nu ne-am sinchisi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
este marcat, discursiv, prin anticipații (intenționez să, voi arăta că) sau prin reveniri (am vrut să, am arătat că). Incluziunile metadiscursive indicate se constituie în veritabile ghidaje pentru receptor, care pot lua, în discursul scris, și forma italicului sau a subtitlurilor. Discursul este o formă de acțiune, care vizează modificarea unei situații. Realitatea este schimbată mai ales cu ajutorul acestui instrument, întrucât viziuni diferite despre lume aflate în concurență impun direcția viitoare de evoluție, iar discursul este acea entitate lingvistică legată direct
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Analiza structurii discursului știrilor se face prin evidențierea categoriilor structurilor tematice implicate în semantica textului (reguli de interpretare pentru cuvinte, judecăți, paragrafe sau întregi discursuri; noțiunile de sens, coerență locală a unui text; importanța deicticelor) și a macrostructurilor implicate (titluri, subtitluri, intro, rezumat, principalele evenimente, context, istoric, alte categorii ale background-ului etc)49. În sfârșit, cea de a treia ipostază a discursului jurnalistic este aceea de ansamblu text-context specific. Analizând discursul jurnalistic ca discurs al informării mediatice, Charaudeau 50 consideră
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
activitatea umană de construire a sensului social. Charaudeau reușește o definire clară a constrângerilor situaționale, pe următorii parametri: finalitatea contractului de comunicare, identitatea partenerilor actului de comunicare, tema, evenimentul și dispozitivul material (delimitate și pe tipurile mass-media scrisă, radio, televizuală). Subtitlul lucrării Construcția oglinzii sociale trimite la realizarea unei analize a ceea ce transmite global acest tip de discurs. Astfel, el construiește o viziune și un sens particular al lumii. Consecința acestei perspective este construirea unei imagini trunchiate a acestui spațiu public
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Humanitas a beneficiat de scutiri și reeșalonări de miliarde de lei la plata datoriilor către stat". Argumentarea se bazează pe inducție, pe enumerarea cazurilor în care firmele lui Gabriel Liiceanu au beneficiat de subsidii de la stat, argumente structurate pe anumite subtitluri care se constituie ca și concluzii intermediare: "Cu mâna întinsă", "Favoruri de peste 270.000 de dolari", "Reeșalonare pe patru ani și jumătate", "Impozit pe salarii nevirat", " Finanțele spun ca au început executarea silită". Raționamentul este unul inductiv și poate fi
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
interpretare. În cazul nostru, titlul ediției Baroni au fost, baroni sunt încă, are un intro Averea jupânului de Satu-Mare, ascunsă în Ungaria, care detaliază la care anume "baron" se referă acesta. Sistemului de titluri astfel descris i se mai adaugă subtitluri, care fragmentează conținutul articolului și textul în ansamblu. Imaginea este deosebit de importantă în cadrul discursului jurnalistic, întrucât este mai percutantă și atrage atenția mult mai ușor decât textul propriu-zis. În plus, aceasta dă impresia de maximă autenticitate atunci când apare ca fotografie
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
articolelor trebuie să fie simplu, inedit, redus ca dimensiuni, ușor de reținut, atrăgător. Alt element constitutiv al formei este șapoul. Termenul provine din limba franceză și desemnează "textul de dimensiuni variabile, plasat de obicei între titlu și text sau între subtitlu și text și care este evidențiat prin caracterul de literă diferit față de cel al textului și titlului"70. Șapoul se constituie într-un al doilea nivel de lectură între titlu și restul materialului. Rolul său este fie informativ, fie incitativ
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
ziar, o însemnătate deosebită o au și factori ca lățimea liniilor de demarcare sau corpul caracterelor, familiile de caractere (roman sau italic, minuscule și majuscule). În plus, mai ales la nivelul paginilor de interior, mai apare și separatorul de text, subtitlul, care oferă posibilitatea punctării ideilor principale sau introduce anumite teme esențiale. Textul este structurat de obicei pe coloane, însă multe dintre elementele grafice enunțate mai sus depășesc lățimea unei coloane, putând cuprinde, în funcție de importanță, două sau chiar toate coloanele unei
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
nici o scuză!, Evenimentul Zilei, 11 August 2006) Mijloacele specifice jurnalismului și cele ale retoricii nu acționează separat, ci se regăsesc împreună în cadrul discursului. In cazul presei scrise, problema ține de felul în care interferează ansamblul imagine text aranjare grafică. Astfel, subtitlurile pot orienta un articol fără ca acesta să fie realmente negativ, lucru care poate fi întărit de o poză a unui personaj politic surprins într-o postură nu foarte pozitivă. În cazul audiovizualului, manipularea poate să apără din transferul pozitiv sau
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
nu doar originea romană a românilor, ci chiar identitatea romano-română. Această împlântare a istoriei românilor în legendarul originii romane își are precedentul în tradiția cronicărească la Miron Costin. Capitolul inaugural al volumului De neamul moldovenilor tratează "De Italia", lămurând astfel subtitlul cronicii sale, "din ce țară au ieșit strămoșii lor". În nenumărate rânduri, Samuil Micu utilizează interșanjabil cuvintele "roman" și "român", lăsând impresia că se referă la același referent. Este totuși posibil ca aceste substituiri să se datoreze unor greșeli ortografice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fondatorul neuroendocrinologiei ca știință, originar din Șurăneștii Vasluiului (actuala localitate Emil Racoviță). Într-un celebru discurs ținut sub cupola Ateneului Român În Aprilie 1947, când România era În plin proces de bolșevizare, Întitulat «Morala creștină și timpurile actuale» având ca subtitlu „mai este posibilă astăzi credința În Învățătura lui Iisus Hristos”? legat de morala creștină afirma următoarele „este o morală revelată, dar pe lângă constrângerile externe pe care le recomandă, pe lângă viața veșnică pe care o promite, aduce un fond uman pur
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
profesiei și consacrarea ei divino-umană? Pentru răspuns l-aș cita pe mentorul spiritual al universității ieșene de medicină, marele Grigore T. Popa care, În 1947, sub cupola Ateneului Român, Încheindu-și celebra conferință „Morala creștină și timpurile actuale” (având ca subtitlu - mai este posibilă astăzi credința În Învățătura lui Iisus Hristos?) dădea uluitorul răspuns la gravele probleme create de ofensiva materialist atee În timp ce România era În plin proces de bolșevizare: „Soluția? se Întreba el retoric - Înapoi la morala creștină”. Pentru că numai
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
frumos la care se ajunge pe cale intuitivă, prin nous (intelect intuitiv). Ca și Socrate asociază frumosul binelui, găsindu-le superpozabile prin faptul că au la bază aceleași calități, adică; ordinea, măsura și proporția, așa cum reiese din lucrarea sa Banchetul cu subtitlul „despre bine”. Reușește să demonstreze că „tot ce e bun e și frumos, iar frumosul nu poate fi lipsit de măsură”. Uneori și inversul este valabil, adică „tot ce e frumos e și bun” mai ales cînd este vorba de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și știința poate transforma În bine gândirea, atitudinea și comportamentul uman În folosul său și al colectivității din care face parte. 3. 15 aprilie 1947 când sub cupola Ateneului Român rostește celebrul discurs “Morala creștină și timpurile actuale” având ca subtitlu - Mai este posibilă astăzi credința În Învățătura lui Iisus Christos?. În acest discurs atacă În mod direct, fără menajamente darwinismul, rasismul și marxismul. Darwinismul, pentru că utiliza lupta pentru supraviețuire În selecția naturală pentru a justifica războaiele și pentru care mila
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
la Centrul Kennedy. Probabil și ca urmare a acestui omagiu, Albee se simte dator din nou să incite și să pună pe gânduri în The Goat, or Who Is Sylvia? pusă în scenă pe Broadway în 2002, o reprezentare dramatică (subtitlul fiind, ironic, însemnări întru definirea tragediei) a zoofiliei, mai precis a unui coup de foudre resimțit de un arhitect respectabil, căsătorit, căruia îi cade cu tronc o creatură tragică în sensul grecesc al termenului, adică o capră (tragos). În ciuda impresiei
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
mai obscură, sau dacă este mai bine să interzici orice formă de structură și activitate a unor grupuri de presiune și influență. Dacă ne luăm după veteranul reporter de la Washington Post Robert G. Kaiser și după titlul (dar mai ales subtitlul) volumului său din 2010 (vezi bibliografia) răspunsul la dilemă pare a fi foarte clar. LOGROLLING Congresul american are un mare avantaj, pe care unii îl văd ca pe un mare ... dezavantaj. Termenul metaforic ce îl desemnează, logrolling, vine probabil din
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
controversele iscate, susținerea din partea unor oameni de litere remarcabili, precum Graham Greene în Marea Britanie sau Howard Nemerov în America, au creat premisele publicării, cu riscul unui succès de scandale, de obicei foarte profitabil pentru edituri. Confesiunea unui bărbat văduv alb, subtitlul romanului, arată jocul lui Nabokov cu convențiile literaturii confesionale. Cartea prezintă atât o evocare poetică a figurii unei "preadolescente fatale", cât și confesiunea făcută de victima Lolitei, "nevinovatul" Humbert Humbert (cel puțin din punctul de vedere al unui acuzat într-
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Traducere de Miruna Andriescu Cum să faci față unui șef dificil Shaun Belding N.trad. Am inversat capitolele 7 și 8, ca să iasă acronimul PRIMA îengl. FIRSTȚ. Traducerile subtitlurilor de la Introducere, Concluzii și de la Părți nu preași mai au rostul, cred, dacă s-a mers pe varianta „șef dificil”. Era altceva dacă se mergea pe „șef infernal”. Le-am tradus, totuși. Cuprins Introducere Du-te naibii, du-te direct
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
PROZĂ, revistă apărută la Iași, un timp ca bilunar, în fapt cu intermitențe, între 15 septembrie 1911 și 23 iulie 1916; are la început titlul „Versuri”, schimbat la 15 decembrie 1911 în „Versuri și proză”; la 5 septembrie 1915 adaugă subtitlul „Revistă literară și socială”; numărul 2-3/1915 anunță că va ieși doar o dată pe lună „cât timp vor ținea împrejurările actuale”, dar în septembrie se tipăresc cinci numere, iar din octombrie devine săptămânală. Inițial este condusă de I. M. Rașcu
VERSURI SI PROZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290501_a_291830]
-
VIAȚA OLTEANĂ, publicație apărută la Craiova, lunar, de la 1 martie până în iunie 1934, cu subtitlul „Anale culturale”. Director: Al. Iacobescu; redactori: M. D. Ramură, Mircea St. Iliescu. Întâiul cuvânt, semnat de director, încearcă să definească literatura specifică Olteniei, recunoscând că în această arie culturală grupările, revistele, impulsurile creatoare au o viață mai scurtă. Rubricile curente
VIAŢA OLTEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290514_a_291843]
-
VIAȚA NOUĂ, publicație apărută la Cernăuți, săptămânal, între 6 ianuarie 1912 și 17 decembrie 1914, sub conducerea lui George Stoica, ziarist ardelean, căruia i se încredințează ziarul de la numărul 27/1912. Subtitlul „Organ politic național” devine „Organ politic național poporal”, apoi „Organ al Partidului Național”. În articolul Câteva vorbe directorul afirmă: „În nădejdea închegării cât mai strânse a rândurilor noastre și călăuzit de cele mai frumoase îndemnuri, m-am înrolat și eu
VIAŢA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290530_a_291859]
-
VIAȚA STUDENȚEASCĂ, publicație apărută la București, bilunar de la 1 iunie 1921 până în martie 1922 și lunar din martie până în iunie 1923, cu subtitlul „Tribună liberă”. Director: Ioan Valescu; secretar de redacție: Ion Vițianu (1923). Într-un text intitulat În loc de cuvânt înainte se anunță un program ambițios: sindicalizarea tinerilor intelectuali și solidarizarea studențimii în scopul apărării intereselor și a susținerii revendicărilor celor tineri. Câteva
VIAŢA STUDENŢEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290540_a_291869]
-
1923). Într-un text intitulat În loc de cuvânt înainte se anunță un program ambițios: sindicalizarea tinerilor intelectuali și solidarizarea studențimii în scopul apărării intereselor și a susținerii revendicărilor celor tineri. Câteva precizări se vor face în numărul 12/1921 prin explicitarea subtitlului, arătându-se că revista „nu aparține nici unei grupări oficiale studențești și cu atât mai puțin nici uneia dintre personalitățile universitare actuale. Ea este o creațiune, deci opera personală a unui mănunchi destul de numeros și puternic avându-și ramificațiile sale în tinerimea
VIAŢA STUDENŢEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290540_a_291869]
-
VIAȚA UNIVERSITARĂ, publicație apărută la Sibiu, lunar, între 2 noiembrie 1941 și 9 septembrie 1944, cu subtitlul „Almae Matri Napocensi Sacrum”, ca „organ al Universității «Regele Ferdinand I» din Cluj-Sibiu”. Director: Iuliu Hațieganu; redactor: Dimitrie Todoranu. Articolul-program, La început de an universitar, semnat de director, arată că revista va fi „informativă, formativă și educativă”, urmărind să contribuie
VIAŢA UNIVERSITARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290541_a_291870]
-
, revistă apărută la București, săptămânal de la 1 martie la 26 aprilie și bilunar până la 15 iunie 1934, cu subtitlul „Politică-socială-economică-literară”. Director: Ion Totu. Pe lângă sectorul politic și social, abordat dintr-o perspectivă de stânga, V. de a. publică note de călătorie (Câteva zile în Florența, Veneția de Ion Totu, Dintr-o călătorie în India de Mihail Dinu) și dezbateri
VIAŢA DE AZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290520_a_291849]