4,020 matches
-
Râmnic de la Ciorăști la Râmniceni. Potrivit vameșilor, în plasă Marginea de Jos sunt înregistrate turme din Săliște, Satulung, Purcăreni, Cernatu, Breșcu, Târlugeni, Galeș, Covasna, Codlea și Prejmer din județul Brașov. Pastorii pătrundeau prin depresiunile Dumitrești, Andreiașu, Vârteșcoiu, dar și prin sud-vest pe "drumurile pastorale" de pe plaiurile Buzăului. Odată ajunși aici, cei mai mulți își fixau târlele pentru iernat sau se îndreptau spre bălti, spre Brăila, sau pentru a trece în Dobrogea. Tot pe acest drum mergeau prin Nămoloasa spre Moldova. Crescătorii de bovine
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
și din păduri de foioase (stejar, frasin și salcâm). Climatul are un caracter temperat-continental de nuanță mai excesivă, temperaturile mediii anuale fiind cuprinse între 9 și 10 C. Vânturile bat în general din nord (30,9%), sud (13,5%) și sud-vest (10,1%). Cel mai important curs de apă care traversează comuna este râul Bârlad, afluent al Siretului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Zorleni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Comuna Zorleni, Vaslui () [Corola-website/Science/301922_a_303251]
-
cultură. Pe partea Nord-Vestică sunt locuri ale dealului cu următoarele denumiri: În centru dealului se află localitatea numită "Băltăgești", unde cu 200 de ani în urmă a fost un sat în care a trăit neamul Băltăgeștilor, iar în partea de Sud-Vest sunt localitățile: Acest deal pe toată întinderea are o poziție foarte frumoasă și în toate direcțiile o priveliște întinsă. De pe "Piscul Hengiul" și "Piscul Uliul", în timpurile senine se vede spre Vest o parte din munții Carpați, spre Est se
Viișoara, Vaslui () [Corola-website/Science/301920_a_303249]
-
1952, Coșna a făcut parte din raionul Vatra Dornei până în februarie 1968, când, prin reforma teritorial-administrativă, a devenit sat al comunei Dorna Candrenilor. A redevenit comună în septembrie 2003, baza Legii nr. 378 din 2003.. Comuna Coșna este amplasată în sud-vestul județului Suceava, la 14 km de mun. Vatra Dornei, la 126 km de mun. Suceava și la 70 km de mun. Bistrița. Se învecinează la nord cu comunele Cârlibaba și Iacobeni, la sud cu comunele Poiana Stampei și Ilva Mare
Comuna Coșna, Suceava () [Corola-website/Science/301944_a_303273]
-
com. Dorna Candrenilor și la vest cu com. Lunca Ilvei (jud. Bistrița Năsăud). Localitatea este situată, din punct de vedere morfologic, în provincia muntoasă alpino-carpatică, subprovincia Caraților sud-estici, ținutul Carpaților Orientali, subținutul treptei marginale estice, sectorul nordic, aparținând părții de sud-vest a subdistrictului Munților Suhard și bazinelor hidrografice estice. Perimetrul se învecineaza în partea de vest cu Munceii Bârgăului, în partea de nord cu Munții Maramureșului, în partea de nord-vest cu Masivul Rodnei, în partea de est cu Munții Suhard iar
Comuna Coșna, Suceava () [Corola-website/Science/301944_a_303273]
-
Făgețel (1255 m), Fărăoane (1715 m), Tarnița (1544 m), Vâlfa (1510 m). Rețeaua hidrografică este tributară râului Dorna, care are ca principali afluenți pâraiele Teșna si Coșna. Pârâul Teșna izvorăște de sub poalele muntelui Măgura Calului și străbate teritoriul comunei de la sud-vest spre nord-vest pe o distanță de cca 13 km, formând hotarul cu com. Poiana Stampei. Are ca principali afluenți pâraiele Cucureasa, Tebeleauca, Fundoaia. Pârâul Coșna (Coșnița) izvorăște de sub muntele Suhard, străbate teritoriul comunei de la vest spre est pe o distanță
Comuna Coșna, Suceava () [Corola-website/Science/301944_a_303273]
-
Bucovina, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. . Comuna Horodnic de Sus este localizată în partea nord-estică a județului Suceava și se învecinează cu următoarele localități: municipiul Rădăuți (la est), comuna Marginea (la sud), comuna Sucevița (la sud-vest și vest), comuna Horodnic de Jos (la nord). Denumirea de Horodnic de Sus se pare că vine de la faptul că principalele așezări ale comunei au fost ridicate pe coasta dealului Osoi. Comună de sine stătătoare până în anul 1950, a fost
Comuna Horodnic de Sus, Suceava () [Corola-website/Science/301960_a_303289]
-
nord - comuna Serbauti; - la est - comuna Pătrăuți; - la sud și sud vest - comuna Todirești; - la vest - comuna Grănicești. Relieful comunei Dărmănești este o parte integrantă a Podișului Sucevei, parte dintr-o unitate structurală mult mai întinsă, ce prezintă prelungirea spre sud-vest a platformei est-europene. Configurația teritoriului comunei este în cea mai mare parte reprezentată de dealuri ce aparțin Masivului Dragomirna. Ca unități de relief se întâlnesc următoarele: - în sud - terasele râului Suceava, străbătute de calea ferată și drumul național DN2; - în
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
Măriței () este satul de reședință al comunei Dărmănești din județul Suceava, Bucovina, România. În zona Siliște, la circa 1,5 km sud-vest, se află vatra veche a satului Măriței. În această zonă s-au identificat urme de cultură materială din epoca feudalismului dezvoltat, fragmentele ceramice descoperite fiind datate în perioada secolelor XIV-XVI. Este posibil ca unele fragmente să poată fi datate și
Măriței, Suceava () [Corola-website/Science/301971_a_303300]
-
crede ca exista pe vremea lui Mihai Viteazul un tunel subteran care lega Curtea Buzeștilor, localizată la vest de biserică, pe actuala locație a Școlii Generale nr. 1 din localitate, și mănăstirea "Călui", aflată la doar 3 kilometri distanță spre sud-vest. Acest tunel era o cale de scăpare a localnicilor din calea turcilor și a altor dușmani. Cealaltă biserică a satului este datată mai recent, din 1900 și poartă hramul Sfântului Dumitru. Înființat în anul 1970 și funcționând în incinta Școlii
Comuna Iancu Jianu, Olt () [Corola-website/Science/301983_a_303312]
-
vremea lui Vladislav Voievod (1451). Comuna Boișoara este situată în nordul Județului Vâlcea, pe partea stângă a Oltului, în depresiunea intercapatică “Țara Loviștei”, cuprinsă între Munții Făgărașului la Nord, Munții Coziei la Sud-Est și culmea Câinenilor din Munții Lotrului spre Sud-Vest, despărțiti de Râul Olt, în ținutul istoric Muntenia. Această depresiune, cunoscută în geografia României - după Simion Mehedinți- sub denumirea de Bazinul Titeștilor, este străvechiul ținut “Țara Loviștei”, amintit sub numele de “Terra Loysta” în diploma dată de regele ungurilor Bella
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
Regatul Spaniei () sau () este o țară situată în sud-vestul Europei, membră a Uniunii Europene. Este constituită în statul social și democratic de drept, al cărui formă de guvernământ este monarhia constituțională. Are capitala în Madrid. În nord-est se învecinează cu Franța și Andorra, de-a lungul Munților Pirinei. Face
Spania () [Corola-website/Science/296723_a_298052]
-
au fost desemnați ca fiind secetoși sau foarte secetoși, iar în anii '90, cinci ani au primit același calificativ. Spania are un total de 2.032 km de frontiere terestre cu alte țări, aceasta fiind consecința amplăsarii sale geografice în sud-vest al continentului european. Spania împărtăsește cea mai lungă frontieră cu Portugalia, numită "La Raya" () — ea are o lungime de 1.292 km. Cea mai scurtă frontieră este cu Gibraltar, având doar 1,2 km. Totalul frontierelor maritime este mai mare
Spania () [Corola-website/Science/296723_a_298052]
-
și asturiana sau "Bable" în Asturias și părți din León, aragoneza în o parte din Aragón, și araneza (o variantă gascono-occitană) în Val d'Aran la nord-vest de Catalonia. Spaniola vorbită în Americi este descendentă a dialectului spaniol vorbit în sud-vestul Spaniei. În Spania există 298 de spitale de stat și peste 450 de spitale particulare. Catolicismul este religia predominantă în Spania. Un procent de 94% din populație este de religie catolică, conform unui studiu al Centrului de Investigații Sociale realizat
Spania () [Corola-website/Science/296723_a_298052]
-
cărui diametru este de 12,5 m. El este constituit din 114 stâlpi de andezit: 101 subțiri și înalți și 13 scunzi și lați. Accesul în acest sanctuar se făcea, ca și în cazul precedent, de pe o platformă orientată nord-est - sud-vest, care se sfârșește în preajma edificiului. Alături, pe aceeași linie cu micul sanctuar rotund, întâlnim încă două sancuare, de această dată de formă rectangulară construite din stâlpi și coloane de andezit. În prezent, toate aceste piese sunt decapitate, urmare a distrugerii
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
întinderi semnificative fiind de asemeni atribuite agriculturii. Viena cuprinde un teritoriu ce coboară până la 151 m deasupra nivelului mării în Lobau și urcă în Pădurea Vieneză până la înălțimea de 542 m Hermannskogel. Aici, în nord-vestul, ca și în vestul și sud-vestul Vienei, se află Pădurea vieneză, cu înălțimile Leopoldsberg, Kahlenberg, și extensiile sale ce pătrund până în interiorul orașului. Pădurea vieneză este străbătută de râuri ce trec prin teritoriul capitalei austriece. Cel mai cunoscut poartă numele orașului, Viena. Munții din vest sunt
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]
-
Feleac-Aiton, spre zona de Câmpie a Transilvaniei Iuriu de Câmpie - Valea Florilor, la distanță egală, de circa 16 km, față de orașele Cluj-Napoca și Turda. Se învecinează la est cu Boju-Catun și Iuriu de Câmpie, la sud cu Lobodaș, iar la sud-vest cu Aiton. În partea de vest se învecinează cu satul Gheorgheni și Pată, iar la nord-est cu Cojocna și Căra. În anul 1346 satul Boju, alături de Pată și Rediu, erau parte integrantă a moșiei nobilului ungur Chech de Rediu. Conform
Boju, Cluj () [Corola-website/Science/300320_a_301649]
-
Gavriil” s-a construit între anii 1991-2008, iar în prezent se lucrează la pictura noului lăcaș de cult. Se învecinează la nord cu satul Crișeni și Vișinelu, satul în care s-a născut actorul Ovidiu Iuliu Moldovan { 1942 - 2008 } , în sud-vest cu satul Aruncuta, în partea de est cu Frata și sud-est cu satul Răzoare, respectiv cu Suatu în partea de vest. În Berchieșu predomină cernoziomurile și solurile brune de pădure, dispuse în general în cele două mari platouri care mărginesc
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
Gilău. Gilăul este așezat la poalele nord-estice ale Munților Apuseni, la aproximativ 15 km vest de Cluj-Napoca. Comuna Gilău se învecinează cu comunele Baciu și Gârbău la nord, Florești la est, Săvădisla la sud-est, Măguri-Răcătău și Mărișel la sud și sud-vest, Căpușu Mare la vest. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gilău se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (79,35%). Principalele minorități sunt cele de
Comuna Gilău, Cluj () [Corola-website/Science/300331_a_301660]
-
o suprafață de 74,04 km, din care 55,4 km sunt suprafață agricolă și 5,34 km intravilan. Comuna se învecinează la nord - nord-est cu comuna Aiton, la sud și sud-est cu comuna Petreștii de Jos, la vest și sud-vest cu comuna Ciurile, în nord-vest cu comuna Feleacu, iar în est și sud-est cu comuna Săndulești. Relieful este unul deluros, tipic zonei dintre Munții Apuseni și Câmpia Transilvaniei. Predomină solurile brun-roșcat de pădure, dar se întâlnesc și soluri argiloase sau
Comuna Tureni, Cluj () [Corola-website/Science/300359_a_301688]
-
partea de vest. În partea estică satul este flancat de dealuri, iar în partea vestică este o largă zonă depresionară care depășește hotarul satului. În zonă predomină solurile brune de pădure, dispuse în mari platouri cu deschidere mai mare spre sud-vest, ce oferă condiții bune pentru cultura vegetală. Satul dispune totodată de mari suprafețe de pășune pentru creșterea animalelor, cât și resurse importante de apă potabilă. Clima este boreală, cu ierni relativ reci, primăveri și ierni geroase. Vara este călduroasă, temperaturile
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
Bobohalma (în , în ) este un sat ce aparține municipiului Târnăveni din județul Mureș, Transilvania, România. Se află în partea de sud-vest a județului, în Podișul Târnavelor. Localitatea este așezată în partea de sud-vest a județului Mureș, la nord-vest de orașul Târnăveni, căruia îi aparține din punct de vedere administrativ din anul 1968. Spre nord și nord-vest se întind dealurile Cucerzii și
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]
-
Bobohalma (în , în ) este un sat ce aparține municipiului Târnăveni din județul Mureș, Transilvania, România. Se află în partea de sud-vest a județului, în Podișul Târnavelor. Localitatea este așezată în partea de sud-vest a județului Mureș, la nord-vest de orașul Târnăveni, căruia îi aparține din punct de vedere administrativ din anul 1968. Spre nord și nord-vest se întind dealurile Cucerzii și ale Bordului, spre vest cele ale Chinciusului. În partea de sud-est, pădurea
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]
-
Coșeni () este un sat ce aparține municipiului Sfântu Gheorghe din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în partea de sud-vest a județului, în Depresiunea Sfântu Gheorghe. Localitatea Coșeni se află situată pe malul stâng al râului Olt, la o altitudine de 410 m, pe DN12 ce face legătura între municipiul Brașov și Miercurea Ciuc, la o distanță de 9 km. de
Coșeni, Covasna () [Corola-website/Science/300375_a_301704]
-
Barcani este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în partea de sud-vest a județului, în Depresiunea Întorsura Buzăului. "Monumentul Eroilor Români din Primul și Al Doilea Război Mondial". Obeliscul a fost amplasat inițial în fața Bisericii Ortodoxe din comuna Barcani, iar din anul 1972 a fost strămutat în fața sediului primăriei. Monumentul cinstește memoria
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]