3,015 matches
-
dimineața până la ceasul când pleca cireada. Era atât de slăbită din pricina tuberculozei, încât ședea din ce în ce mai mult cu ochii închiși, cu tâmpla lipită de stâncă și ațipea, respirând greu; fața îi slăbise, parcă ar fi fost a unui schelet, broboane de sudoare îi apăreau pe frunte și pe tâmple. Așa o găseam întotdeauna. Veneam pentru câteva clipe și nici eu nu voiam să fim văzuți. De îndată ce apăream, Marie tresărea, deschidea ochii și se repezea să-mi sărute mâinile. Nu mi le mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
rătăcea pe buzele lui învinețite: „ideea subită“ i se confirmase și se adeverea deodată - și el îi dădea iarăși crezare demonului său! Dar oare s-a confirmat? Dar oare s-a adeverit? De ce l-au apucat iarăși acest tremur, această sudoare rece, această beznă și răceală din suflet? Oare pentru că văzuse din nou acești ochi? Însă doar plecase din Grădina de Vară numai și numai ca să-i vadă! Doar tocmai aceasta îi fusese „ideea subită“. Ținuse morțiș să vadă „ochii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
prințul, încetând brusc să zâmbească și tresărind ca un școlar prins cu o boroboață, dar vă încredințez că vă ascult cu deosebită plăcere... Vorbind astfel, mai că nu se sufoca și fruntea chiar i se acoperi cu broboane reci de sudoare. Erau primele cuvinte pe care le rostise de când stătea aici. Dădu să se uite împrejur, dar nu îndrăzni; Evgheni Pavlovici îi sesiză gestul și surâse. — Domnilor, vă voi da un argument, continuă el pe același ton, adică parcă neobișnuit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
banului nici una. E prea adevărat însă că pe ambițioși nu-i poți întroluca așa de lesne, nici-i poți organiza atât de splendid precum Caradalele se organizează, la comandă, în societate de esploatație. Ambițiosul nu vrea să ia din totalitatea sudorii comune, din averea publică, o parte mare fără nici o compensație, fără nici un contraserviciu, ca postulanții și cumularzii; ambițiosul, din contra, e în credința fermă că serviciile pe cari le-ar da el națiunii ar fi echivalente, ar întrece chiar cheltuiala
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lipsa de inteligență și onestitate politică, americanismul fără conștiință și fără scrupul, goana după cumul și diurne, creațiunea de lefuri colosale ad-hoc pentru patrioți violonceliști, c-un cuvânt corupția plebei de sus și suferințele poporului de jos, care plătește din sudoarea lui toate zădărniciile și viciile celor ce-l stăpânesc, am crede în adevăr că cererea d-lui Stolojan, temerea ministrului de externe, sunt îndreptățite. Daca neamul nostru ar fi energic și viguros ca fericita rasă anglo-saxonă din Statele Unite, Maiestatea Sa
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
atunci criminalului, spălat de complicii săi, nu i s-a mai cruțat nici o onoare. Pe rând senator, comandor al Stelei României, director la Eforia spitalelor, director la Ministerul de Interne, înfruntă opinia publică speriată, se bucură de bani adunați din sudoarea și sângele nenorociților pe care i-a trecut în Bulgaria în toiul iernei ca pe niște vite de jug, și acest exemplu strălucit de imoralitate nepedepsită și triumfătoare corupe mai mult junimea unei națiuni decât tot ce cineva și-ar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a solicita cu multă umilință la ușa bancherului, care 20, care 60, care 100 de titluri provizorii. Bancherul de comerț are și el amicii lui: negustori engroșiști, proprietari mari, meseriași însemnați, arendași bogați, tot oameni care-și învîrtesc capitalul în sudoarea frunții, cu munca. Dar iată amicii unei haute banque. Le monde cum s-are zice franțuzește și le demimonde. Și credeți că refuză "înalta bancă" de-a le da acestor oameni acții? Ferit-a sfântul. Nu-i vorbă, să plaseze
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu patru cai din leafa de 200 de franci pe lună, cum fiecare din acești oameni iese bogat din slujba în care intrase gol ca degetul, ne vom convinge numaidacît că din specula de carne omenească, de viață omenească, de sudoare omenească au trebuit să se îmbogățească. Înainte statul avea măsuri estraordinare contra canalizei estraordinare, contra bestialității extraordinare. Un vestit tâlhar și jupuitor de țărani, supus austriecesc, a fost oprit de Divanul lui Grigorie Vodă Ghica pe "vecii vecilor" de-a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
izraeliți. Cestiunea e socială" a zis acea foaie, și-n adevăr așa este. Oare acest popor românesc n-are altă misiune pe pământ, altă rațiune de-a fi, alt înțeles decât de-a vota pensii reversibile, de-a plăti din sudoarea sa milioanele câștigate prin cumpărarea cu 60 la sută a unor hârtii ce nu făceau decât 20 la sută, a îmbogăți pe evrei prin băutura de rachiu otrăvit, a plăti lefurile și diurnele Caradalelor - și a munci totuși numai cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
au aruncat sub pietrele morii toată ființa țării acesteia; toate instituțiile, tot trecutul, toate datinele; vertebrele noastre istorice și morale, familiile noastre vechi, amestecate în origine cu însuși începuturile neamului românesc, Domnii noștri drepți și viteji, gloria noastră, sângele și sudoarea, ochii înțelegători și inimele înalte, zdrențele lui Șincai și capul lui Tudor, pentru a se măcina din ele acea imundă făină ce hrănește o pătură superpusă de străini, străini de aceeași origine cu Simeon Mihălescu, de aceeași origine cu aciia
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
capete pensii reversibile, ca toată pletora de plevușcă fanariotă - bulgărească să încape în pita lui Vodă. Vorbe de esclamațiuni patriotice! Fum și pleavă! Bugetul, bugetul! iată formula magică, iată stindardul împrejurul căruia s-adună urmașii adunăturilor lui Ypsilant; banul statului, sudoarea țăranului, averea bisericii, a școlii, a spitalelor, iară ținta adevărată a toată suflarea fanariotică. Și aceasta fără pudoare, fără demnitate, fără respect pentru destinația organică a acestor averi! Nu vorbim de popor! El e mânat la alegeri de subprefecți, de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
măcar? Astăzi nu poți încredința unui ministru ceea ce puteai încredința odinioară unui țăran. Iar Dumnezeul romînilor? A fugit din bisericile pustii și din inimele ciumate și în locu-i a intrat dracul negrei specule, al luxului și al desfrâului, al precupețirii sudorii și sângelui național. [19 noiembrie 1881] {EminescuOpXII 410} ["TOATĂ PRESA AUSTRO-UNGARĂ... Toată presa austro-ungară ocupîndu-se de mesajul cu care s-a deschis Corpurile noastre legiuitoare, începem prin a reproduce articolul ce-l consacră "Pesther-Lloyd" pasajului privitor la cestiunea Dunării. Foaia
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
poate s-o perceapă (fără aprobarea prealabilă a Camerei). Această zecime, care s-a perceput pentru cele mai nobile și mai bune... pretexte, la ce-a servit? A servit la ce servește la noi în țară orice ban perceput din sudoarea contribuabilului: la întreținerea unei societăți anonime pentru esploatarea bugetului. Astfel, fără știrea lui Dumnezeu și a oamenilor, prin simplă conivență a ministrului cu vrun grup de postulanți de prin județe, se creează dări ce storc zeci de mii de franci
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu multă umilință la ușa bancherului, care 20, care 60, care 100 de titluri provizorii. {EminescuOpXII 474} Bancherul de comerț are și el amicii lui: negustori angrosiști, proprietari mari, meseriași însemnați, arendași bogați, tot oameni cari 'și învîrtesc capitalul în sudoarea frunții, cu munca. Dar iată amicii unei haute banque. Le monde cum s-ar zice franțuzește, și le demimonde. Și credeți că refuză "înalta bancă" de-a le da acestor oameni acții? Ferit-a sfântul. Nu-i vorbă, să plaseze
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
convingător Încă de acum 2500 de ani. Este cu atât mai important astăzi când civilizația zilelor noastre a pus omul În situația de a căuta remedii pentru a Înlocui ceea ce odată constituia truda zilnică pentru procurarea celor necesare vieții. „Cu sudoarea frunții Îți vei câștiga pâinea” sună blestemul biblic asupra omului forțat să părăsească Edenul. Procurarea celor necesare vieții l-au pus repede pe om În situația de a avea o viață activă, situație care se va perpetua până În secolul al
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
pentru Adevăr. Pe acesta unii l‑au Întrebat dacă a simțit durere, când a Îndurat torturi cu Înțepături foarte crude. El Însă a răspuns că la Început a simțit ceva durere, apoi, Însă s‑a arătat cineva, care ștergea mereu sudoarea de pe fața lui cu o pânză moale și rece și care Îl Îndemna să aibă curaj. De aceea, când au Încetat suferințele, a spus că nu s‑a bucurat, ci s‑a Întristat, căci, zicea că (a dispărut) l‑a
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de către arendașul maghiar leneși, hoți, neglijenți, urmași cu totul degenerați ai romanilor, care dezonorau prin conduita lor contemporană numele ilustru al strămoșilor. În ceea ce privește femeile Însă, György inversează sensul comparației. Săsoaicele, scrie el, „sunt aspre, pline de riduri și put a sudoare”, În timp ce româncele sunt foarte atrăgătoare, În rochiile lor pitorești, care „au fost aduse Încă de Traian XE "Traian" de la Roma” și care scot atât de bine În evidență frumusețea corpului feminin. Pe același ton admirativ, György scrie că trupul româncelor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
o atmosferă de fum vrednică de sala selamlicului a unui pașă. Afară cerul era învălit de nori vineți, care se spărgea deasupra Iașului, cu gând de a-l spăla de glod și de păcate; dar în zădar ei își vărsau sudorile! [...] Printre noi se găsea un tânăr zugrav franțez, care pentru întâia dată ieșise din țara lui spre a face un voiaj în Orient. - Domnilor, ne zise el, vă mărturisesc cu rușine că, pân-a nu veni în țările d-voastre
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
de la Mine acest pahar. Dar nu voia Mea, ci voia Ta să se facă. 43. Iar un înger din cer s-a arătat Lui și-L întărea. 44. Iar El, fiind în chin de moarte, mai stăruitor Se ruga. Și sudoarea Lui s-a făcut ca picături de sânge care picurau pe pământ. (Biblia, Noul Testament, Evanghelia după Luca, cap. 22: 39-44) 1. Scrie sinonimele termenilor: soarta, putere. 2. Precizează valoarea morfologică a celor doi i din cuvântul măslinii. 3. Menționează rolul
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
înălțimea de aproape 2 metri a respectivului politician. Limbajul propagandistului performant trebuie să fie de o maximă vizualitate, întrucât IMS „judecă” mult mai lesne în imagini decât în cuvinte. „Proletari din toate țările, uniți-vă !” - imagine dinamică ; „Vă promit sânge, sudoare, lacrimi și, poate, victorie !” - imagine senzitivă ; „Deutschland über alles !” - imagine înalt atmosferică ; „Ich bin ein Berliner !” - imagine identificatoare ; „Nu ne vindem țara !” - imagine enormă, țara pe tarabă, tranșată. II. Propaganda și cinematograful Dată fiind natura fundamental imagistică a propagandei, întâlnirea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în perioada „revoluției culturale”, când Tovarășul a ordonat să se termine cu imitarea decadenței Apusului, drept pentru care Miliția te putea sălta de pe stradă ca să- ți tragă o cruce cu foarfeca în plete. Pentru tuns, Tovarășul Coman le dă sudorilor pletoși bani, 10 lei. Dar nu din buzunarul său - el cere de la trepădușii din jurul lui și nu îl vedem vreodată dându-i înapoi. Tovarășul Coman nu poate să posede bani, nici măcar leii-tramvai ai Republicii Socialiste România, căci el, aidoma unui
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
dificile, prestată pe vreme uscată și caldă, cantitatea de transpirație poate atinge chiar 10-15 l în 24 ore. Pe această cale, organismul combate de fapt supraîncălzirea. Pentru evaporare, se consumă o cantitate de căldura de 600 calorii pentru 1 l sudoare. Dacă această căldură ar fi toata furnizată de corpul omenesc, temperatura lui ar coborî cu aproximativ 10șC. Corpul omenesc furnizează pentru evaporare doar o cantitate mică de căldură, astfel transpirația nu poate asigura răcirea corpului, dar permite evitarea supraîncălzirii. Numai
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
uman se menține la valori în jurul a 37șC, chiar dacă temperatura ambientală este de 40-50șC. Se știe ca arșița din zonele de deșert este mai suportabilă decât cea din pădurile tropicale umede. Aceasta se explică prin faptul că în atmosfera umedă sudoarea se evaporă lent, se adună în picături ce se preling pe corp și nu apare senzația de uscare. De ce nu putem bea apa de mare? Răspunsul este la îndemână, dacă se cunoaște compoziția apei de mare. Aceasta conține săruri. O
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
știută, se află absolvenții de acum 20 de ani, mulți dintre ei alături cu soția sau cu soțul. Îmbrăcați în ținută festivă, bărbații dau semne vădite că îi stânjenesc sacoul și cravata și își adună discret cu batista picăturile de sudoare de pe față. Femeile, avantajate din acest punct de vedere, poartă bluze sau rochii subțiri, vaporoase, și discută în surdină cu colega sau colegul de bancă. Toți așteaptă emoționați sosirea dirigintelui, cu catalogul, pentru a începe ora de dirigenție. Ușa se
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
minți neostoite și iscoditoare. Le aștept să vină și la mine pentru a le zidi în creații literare dăinuitoare. Investiții Am venit pe lume într-o familie a cărei avere era puținul pământ, pe care îl muncea cu osârdie și sudoare, și o droaie de copii. Fără știință de carte, dar cu înalta școală a vieții, părinții mei adunau ban cu ban și-i investeau în câte o sfoară de pământ. Pământul era avuția și suportul supraviețuirii familiei rurale. Capitalul genetic
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]