2,627 matches
-
umanitară pentru a satisface exigențele morale, cât și suficient de riguroasă pentru a răspunde exigențelor raționale ale celor care caută [într-o lucrare de filosofie politică] mai mult decât câteva intuiții fără legătură între ele"2. Spre deosebire de cei mai mulți realiști, foarte supărați - și critici față - de înaltul grad de abstractizare și idealizare al afirmațiilor și teoriilor moraliștilor, Williams recunoaște despre demersul lui Rawls din A Theory of Justice că "orice întreprindere de tipul acestui proiect trebuie să-și opereze mișcările fundamentale, în
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
-și ia "făgădașul", împăratul îi cere păsuire până când copilul va împlini 10 ani. După răgazul acordat apare zmeul să-și ia zălogul. Împăratul încearcă să-i înșele dându-i copilul făurarului, apoi pe cel al rotarului, până când zmeul se-ntoarce supărat și-i spune: "De două ori m-ai înșelat; dar mai mult nu mă vei înșela; adă-ți copilul tău și nu umbla cu minciuni, vrând a mă înșela cu copii străini!" Același nucleu epic apare în narațiunile Puțin-Deloc-Nimic [Basme
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
istețimea, a treia, o frumusețe neobișnuită, a patra, o soartă fericită, a cincea îi urează să fie sănătoasă, iar ultima, să izbândească în tot ceea ce își va pune în gând. Zâna Isvorului, care-i apăruse împărătesei sub forma unui rac, supărată pentru că n-a fost invitată, îi prezice prințesei: "dacă Mult Dorita va vedea lumina zilei înainte de a împlini cincisprezece ani, acest lucru o va costa, poate, viața." Pentru a zădărnici ursirea nefastă, celelalte zâne au înălțat un palat fără ferestre
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
un împărat așa de viteaz, care făcuse atâtea isprăvi." a. Căutarea sortitului/sortitei În basmul Petrișor, Făt Frumos [Păun, Angelescu], băiatul pleacă în căutarea celei sortite la naștere, Ileana Cosânzeana. în urma mai multor peripeții, căutarea se încheie cu o reușită. Supărat că nu i se dă făgădașul de la naștere, eroul din basmul " De-ar fi coroana la mine, / Aș juca mai bine" [Oprișan, I] își ia cal, haine și bani pornind în căutarea celei sortite. O fată atât de frumoasă încât
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
a nimerit "într-un glod", de unde aude voce stranie: "Cine-a intra pân-în genunchi m-a lua! Cine-a intra pân-în brâu m-a lua! Cine-a intra pân-în urechi m-a lua!" Băiatul se întoarce acasă supărat, însoțit de o broască care se declară a fi "partea lui". De aici, schema basmului se complică. Împăratul le cere nurorilor sale să-i prepare câte o pâine. Soțiile fraților mai mari trimit o slugă la broască. Ea face o
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
parte". Ducându-se la împărat să-i facă dreptate, fata împăratului îi iese înainte zicându-i: "dacă n-ai noroc, însoară-te, că poate avea femeia d-tale ori vreun copil, și-i trăi și d-ta de pe norocul lor." Supărat că fata a judecat în locul lui, împăratul îi spune "să fie ea femeia flăcăului". Fata își ia basmaua din gherghef și pleacă. Îl trimite pe bărbatul ei să vândă basmaua în târg. Flăcăul îl aduce pe boier acasă, deoarece acesta
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
a simți 110 participă la structuri sintactice reorganizate, în care selectează un argument subiect și un argument obiect direct cu trăsătura [+Animat] și al treilea constituent, cu mai multe realizări, interpretat ca predicat secundar descriptiv (engl. depictive)111. Predicația secundară (supărat, cântând) descrie o stare temporară a argumentului din poziția obiectului direct al verbului matricial: L-am văzut [[pe Ion]OD supărat ]. L-am auzit [[pe Ion]OD cântând la pian] . Poziția predicatului secundar (PS) este o poziție predicativă nonmatricială, care
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
care denotă proprietăți temporare pot fi suprimate fără a antrena modificări de sens, în timp ce adjectivele PS care denotă proprietăți permanente pot fi suprimate doar cu o schimbare substanțială de sens a verbului din matrice 114: (119) Îl văd pe Ion supărat. ↔ Îl văd pe Ion. (120) Pe Bute unii îl văd ("consideră") cel mai bun de la supermijlocie. vs * Pe Bute unii îl văd. A simți acceptă în poziția predicatului secundar adjective care denotă proprietăți fizice sau psihice /afective. În aceste construcții
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
un anumit tip de sincretism: a fi delicios nu presupune doar a avea gust bun, ci și a avea aspect plăcut sau alte trăsături conotate pozitiv. Adjectivele din poziția numelui predicativ pot exprima și proprietăți psihice: (240) Ioana arată veselă/supărată/îngândurată. În astfel de contexte, se exprimă o percepție indirectă, dat fiind că adjectivele din exemplele de mai sus codează stări interioare care numai opțional au reflex în plan fizic. Așa se explică posibilitatea construirii unui enunț ca: (241) Mi-
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
părinte, un cap de familie sau un șef care face același lucru. Dar cine îi învață pe părinți să fie părinți? Ei consideră educația dificilă numai atunci când copilul prezintă un comportament care pentru ei este inacceptabil. Atunci se simt neputincioși, supărați, iritați. Prinși de obligațiile vieții n-au timp sau nu-și fac timp pentru schimburi de sentimente și pentru „hrana afectivă” necesară copiilor lor. în ajutorul acestora se poate aduce din nou în prim plan premiza că nu există nici
ARTA DE A FI PĂRINTE by Cristina- Elena Paviliuc () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93070]
-
anumite informații unui coleg. • Proiecția. Acest mecanism defensiv constă în transferarea sursei de anxietate de la individ la mediu. Astfel, un manager poate simți că șeful său, colegii, subordonații sunt supărați pe el, în loc să conștientizeze că de fapt el este cel supărat. Dacă ceilalți sunt ostili, atunci desigur, agresivitatea sa este justificată ca o reacție de autoapărare. • Regresia. Aceasta constă în recurgerea la un comportament care asigură satisfacerea unor nevoi de nivel inferior atunci când individul se confruntă cu o situație care îi
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
mergea până la Academie când veneau cantori deosebit de talentați. În acea perioadă tot ce își putea permite el era un loc de 75 cenți sau de un dolar, la balcon. Îmi amintesc, cu o astfel de ocazie tata a venit acasă supărat. Îi spunea mamei: „Am așteptat la rând timp de două ore și, când am ajuns la ghișeu, mi s-a spus, ca și altora, că s-au epuizate”. Chiar îmi amintesc numele cantorului, Rosenblatt; era foarte faimos în cercurile evreiești
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
Ion, dar Maria au venit. f. *Ion nu, dar Maria a venit.130 g. *A venit Ion, dar Maria. h. A venit Ion, dar Maria... (cu intonație suspensivă) i. A venit Ion, dar Maria nu. j. A venit Ion, dar supărat / cu coada între picioare / după miezul nopții / mai târziu cu trei ore decât era prevăzut. În exemplele de mai sus, enunțurile gramaticale sunt cele în care putem presupune o elipsă: (135) a. Am luat pâine, dar pâinea era veche. b
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
pâine, dar pâinea era veche. b. Am luat pâine, dar nu am luat lapte. c. A venit Ion, dar Maria... nu a venit. d. A venit Ion, dar Maria nu a venit. e. A venit Ion, dar Ion a venit supărat / cu coada între picioare / după miezul nopții / mai târziu cu trei ore decât era prevăzut. Se poate remarca diferența dintre comportamentul lui dar și comportamentul lui ci în enunțuri similare: (136) a. A venit nu Ion, ci Maria. - vs: b
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ore decât era prevăzut. Se poate remarca diferența dintre comportamentul lui dar și comportamentul lui ci în enunțuri similare: (136) a. A venit nu Ion, ci Maria. - vs: b. *A venit nu Ion, dar Maria. c. *A venit Ion, ci supărat/cu coada între picioare/după miezul nopții etc. - vs: d. A venit Ion, dar supărat/cu coada între picioare/după miezul nopții etc. Este de reținut însă că dar și ci nu pot lega termenii unui subiect multiplu. Acolo unde
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ci în enunțuri similare: (136) a. A venit nu Ion, ci Maria. - vs: b. *A venit nu Ion, dar Maria. c. *A venit Ion, ci supărat/cu coada între picioare/după miezul nopții etc. - vs: d. A venit Ion, dar supărat/cu coada între picioare/după miezul nopții etc. Este de reținut însă că dar și ci nu pot lega termenii unui subiect multiplu. Acolo unde am putea considera că avem a face cu un subiect multiplu coordonat adversativ, sunt, de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
contextele cu pronume personal, acesta având forme diferite de nominativ și acuzativ: la mine, la tine, nu *la eu, *la tu. 43 Cu sens metaforic, verbele a tuna și a fulgera acceptă subiect: (i) Ion tună și fulgeră, e foarte supărat. 44 De la engl. pronoun-dropping, "căderea pronumelui". 45 Semnul % indică faptul că exemplul este acceptat doar de o parte dintre vorbitori. 46 Nu sunt foarte multe substantive colective derivate cu acest sufix, care are și alte valori, exprimând "locul" (mezelărie, pepenărie
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ca italiana, neerlandeza, engleza). În română, unde nu există teste sintactice sigure de delimitare a clasei inacuzativelor, soluția nu poate fi verificată prin această metodă. Este adevărat însă că verbele psihologice care au variantă cauzativă trec testul adjectivării participiului − om supărat/ amuzat/preocupat etc., − dar acesta nu poate fi folosit ca argument pentru inacuzativitate, din moment ce și alte clase de verbe din română, în afara inacuzativelor, acceptă construcția (vezi GALR I: 502): tranzitive (carte citită), intranzitive simetrice (om înrudit/învecinat cu mine). Verbele
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sufletul meu, singură, punându-mi nădejdea și eu în ajutorul Maicii Domnului care răspunde rugăciunilor noastre. De aceea sunt îndreptățită să scriu. Când am plecat la drum, nu puteam să stau în picioare de rău ce îmi era și de supărată. După ce am stat la Sf. Maslu singură și am făcut ce am văzut că fac toți oamenii, m-am întors în zori de zi la Vaslui, un om nou. "Trâmbița" După o săptămână de neputință și aproape de disperare, am început
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
pe care ți le ai conceput odată... Odată când inimile noastre băteau în același ritm. Poate că te-au supărat scrisorile mele, că te învinuiam că nu mi le trimiți. Eu dragul meu, nu am putut să nu fiu, nu supărată, ci îngrijorată de tăcerea ta. Am căutat și m-am scuzat față de tine, chiar imediat ce am primit de la tine două scrisori deodată, așa cum spui că ai primit și tu de la mine. În cazul acesta, să zicem că poșta e de
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
va fi cu putință voi căuta să te iau de la Ploești. Îți voi comunica la timp ce pot face. În cel mai rău caz cred că putem face cununia sâmbătă 22 c. Pa, Miișoară scumpă a sufletului meu. Nu fii supărată că nu ai primit răspuns de la Priponești. Ei scriu foarte greu, ca cineva care nu sunt cărturari ca noi! Dragostea lor e aceeași. Focșani, 14 februarie 1941 Ora 10 și 40 Scumpă și iubită comoară, Iată-mă iarăși scriindu-ți
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
timp, să te pună în curent cu vești de la mine. Țuțule, îmi este dor, știu că tu ai să zâmbești, dar nu mai pot fără tine, De la București nu am mai primit nimic, le-am scris câteva rânduri, sunt foarte supărată, parcă nu aș mai fi sora lor. Scrie-mi imediat ce te instalezi la Suraia, eu abia aștept să vin la tine. Te pup dulce și cu dor mult. Mia ta. P.S. În caz de poți găsi zahăr, cumpără, că îmi
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
și mai mult (Era să ne înecăm în Siret în august 1941, adaugă primitorul explicativ, printre rânduri, la o revedere a corespondenței arhivate ). Mi-ai scris de fotografie, să-ți trimit. Dragul meu Sandu, crede-mă, am fost așa de supărată că nici nu am avut timp de fotografiat. Poate va veni timpul să vii acasă, așa că tot mai bine e cu realitatea... Tu de ce nu te pozezi, ce mulțumire mi-ai face să te am și eu văzut din meleaguri
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
amândoi, ne îmbrățișăm călduros, apoi are loc o mică discuție din care înțelege că sunt profesor de limba română, mă felicită că m-am realizat, că timpul n-a trecut fără folos pentru mine și, în glumă, o face pe supăratul, spunându-mi glumeț că m-a notat cu zece în școală și s-ar fi așteptat să mă știe acum profesor de istorie. Îi răspund că am și istoria ca specialitate, însă m-a prins vremea pe o catedră de
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
te ia în brațe, atunci repede și fetița în brațele mamei, că rîzi și tu! la cîmp, la pus cartofi, căruțe și pluguri cu cal, tricolorul cromatica în compactările sat Ciceu, ortodox la biserică lîngă linie, Supărat sînt, Doamne, supărat / Supărat sînt și-am să fiu! cin' te-a supărat, dom'le, spune-mi-l mie! s-a rîs, Maneluță! cerceii, fetiță, el mai mic decît nevasta, unul gros într-o singură ureche, batic de steagul Angliei pe cap, tu cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]