7,943 matches
-
faptului că singurul teoretician sau poet român citat este Ovid Densusianu. Prima piesă publicată de P. este Gaudeamus (1911), farsă „din viața studențească”, în care efectul comic se produce mai ales prin rapiditatea schimbării replicilor. Atmosfera destinsă a acestui text superficial, fără pretenții, îngăduie și strecurarea unor ironii la adresa prejudecăților față de simbolism. În 1912 scriitorul publică un Triptic dramatic alcătuit din Darul muzelor, Fugind de Charybdis și Jocul zeilor, text ambițios, vrând să ilustreze psihologii complicate și determinisme sociale ce manipulează
PALTANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288635_a_289964]
-
și comportamentul, subjugă și cauzează nefericirea sau chiar eșecul în viață (Numerus clausus, Pe malul mării). Dar mult mai nociv îi apare autoarei modul de viață al celor bogați, ușuratic, imoral, egoist, iresponsabil, impulsionat de trăiri joase, cu manifestări sociale superficiale și ipocrite, lipsit de repere. Un aer greu, încărcat de cenușa patimilor omenești se lasă peste aceste ficțiuni, transformând totul într-o trăire buimacă. Singurul roman cu o tonalitate mai luminoasă este Vraja patimei (1936), unde protagoniștii ies întăriți din
PALLADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288631_a_289960]
-
care s-ar fi zbătut marele poet e măturată pur și simplu într-un text antologic - Funerariile poetului. Iată prăpădul pe care îl face printre clișee într-un articol „festiv” despre Sadoveanu în Alchimia existenței sau pedepsirea exemplară a snobismului superficial, a modei ușuratice, executată de sus, cu un zdrobitor dispreț, după o nouă lectură (a paisprezecea) dintr-o privilegiată serie à la Ibrăileanu a romanului Război și pace. Inclemența față de prejudecăți și clișee, față de unele puncte de vedere false adânc
PALEOLOGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
o consideră de tip „post” (postmaterialistă, postindustrială, postmodernă), pe când alții o definesc pur și simplu ca fiind a cunoașterii, prin factorii care sunt implicați și prin manifestările care-i sunt specifice, nu-i de comparat decât în mod cu totul superficial cu tranziția de la societatea tradițională la cea modernă. Este drept că ambele tranziții s-au petrecut în cadrul istoric mai cuprinzător al modernității, fie ea mai timpurie sau mai târzie. Poate că tocmai de aceea apar tot mai des dispute de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
referi doar la managementul casnic al relațiilor de gen, la armonii și la forme de disarmonie casnică, la rudenie sau la consecințele întreruperii unor relații de rudenie mai îndepărtate. În al doilea rând, pentru a evita cantonarea în derizoriu și superficial, media și fiecare dintre noi nu se mai pot limita doar la celebrarea ostentativă a frumuseții feminine sau masculine, la etalarea acelei „de 3 x femeie” care s-a eliberat de inhibiții până acolo încât poate imita comportamente sexuale masculine
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și a unui număr din ce în ce mai mare de persoane din cele mai diverse medii sociale? A răspunde la o așa întrebare înseamnă mai întâi a vedea despre ce universitate vorbim. Căci, oricât de asemănătoare ni s-ar părea la o privire superficială universitatea de astăzi cu cea de ieri, nu putem să eludăm faptul că, față de trecut, instituțiile de învățământ superior se prezintă astăzi într-o diversitate deconcertantă. Termenul însuși de universitate este astăzi abuziv folosit de instituții care n-au nimic
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
fond”. Generate de procesul rapid al modernizării României, acestea sunt considerate primejdioase, deoarece duc la crearea unei rupturi grave între popor și cultură. Rod al unei generații avide de înnoiri, dar incapabilă să le asimileze, cultura astfel apărută ar fi superficială. Lipsită de tradiție, alcătuită din forme goale, ce imită civilizația occidentală, ea ignoră specificul național și pune sub semnul întrebării însăși existența poporului român, căci un popor poate trăi fără cultură, dar cu o cultură falsă dispare. Remediul propus constă
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
ceea ce suflețelul tău a descoperit în ortodoxie reprezintă întreg potențialul ortodoxiei și singurul lucru de care cel de lângă tine are, la rândul său, nevoie. Spre marea noastră fericire, ortodoxia bimilenară a Bisericii are câteva muniții grele, ascunse privirii grăbite și superficiale a debutanților. Când credem că noi (iar nu totus Christus) suntem măsura alegerii făcute, este foarte ușor să cădem în dădăceală. Mulți ajung să creadă că drumul spre sfințenie cere mai întâi fabricarea unui clei moralist de tip puritan. Mutarea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
trecere televizate: suntem niște bieți devoratori de publicitate. Am pierdut neliniștea în fața totalității pentru câteva competențe strict calculatorii. Acestea ne fac mândri că suntem „savanți” sau „oameni de știință”. Au murit însă înțelepții. Evident, persuasiunea nu este decât un efect superficial al practicii narative. O „metanarațiune” teologică nu poate convinge un necunoscut doar prin geniul declamatoriu al retorului sau predicatorului care o propagă. „Orice cuvânt contrazice alt cuvânt, dar care cuvânt va contrazice viața?” spunea Sf. Grigorie Palama (1296-359). Creștinii fideli
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
pe piața internațională. Această imprevizibilă dinamică economică explică foamea de „știri externe”. În era atomică, viața unui sihastru anonim din peșterile Himalayei depinde, cel puțin în privința subzistenței biologice, de tot ceea ce se poate întâmpla la celălalt capăt al globului. Chiar dacă superficial și viciat, jurnalele de televiziune contribuie la percepția globală a timpului nostru comun. În sfârșit, calendarul evenimentelor cu rezonanță mondială a ajuns să fie mai important, în secolul XX, decât riturile de trecere ale națiunilor. Viitorul se configurează în coordonatele
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
La sfârșitul secolului XX, în siajul unor penibile catastrofe recente, acest lucru este mai greu de demonstrat. Excelenta educație istorică, filozofică și artistică a elitei burgheze germane nu s-a dovedit a fi o frână în calea entuziasmului gregar și superficial față de ideologia fascistă a lui Hitler. Educația universitară în spiritul valorilor umaniste nu s-a dovedit suficientă pentru a denunța barbaria extremismelor din secolul XX. De bună seamă, istoria pe care o învățăm din cărți - relativizată de însăși trecerea timpului
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ale controversei antropomorfite -, nici E. Prinzivalli 4 - care a dezbătut prima controversă origenistă - și nici istorici generaliști de talia unor Vincent Desprez 5, Adalbert de Vogüé6, Graham Gould 7 sau James E. Goehring 8 nu au identificat la acest nivel superficial tensiunile din interiorul monahismului Bisericii primare. Cât privește faimoasa apoftegmă 7, cu privire la Evagrie, din Patericul egiptean (seria alfabetică), frecvent citată pentru a ilustra nu doar antipatia monahilor copți față de „intelectuali”, ci și „naționalismul” rigid al acestora din urmă9, sensul în
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
se trece în pasajul luminării lăuntrice, monahul asumând fiecare rană a umanității prin darul smereniei lui Hristos. Pentru monah, orice dezbinare din mănăstire, Biserică sau lume devine încă un motiv de pocăință. Fără pocăință, sudura oricărei uniri între oameni rămâne superficială. Smerenia nu implică refuzul demnității și al libertății. În smerenie, pot fi iubiți toți semenii care nu ne seamănă. Adevărata smerenie este un ecou - poate mai mult decât o imitație - al smereniei Cuvântului întrupat. „Ceea ce a făcut în pântecele Născătoarei
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
este un alt tratament irlandez. Este surprinzător la ce poate folosi banalul cartof, nu-i așa? Tratament cu vetricea pentru urcior Urciorul este cauzat de infecții bacteriene. Ele produc o inflamare a unei glande sebacee a pleoapei. Urciorul extern este superficial și pare să nu fie prea grav. Urciorul intern trebuie tratat de medic. Dacă puneți frecvent comprese fierbinți pe ochi, de obicei obțineți scurgerea și revenirea la starea normală. Puneți 1 linguriță de vetricea într-o cană de apă fiartă
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
au avut șansa unor vizite frecvente sau a unor și mai edificatoare șederi acolo, au contribuit hotărâtor la deschiderea noastră mentală de după 1989, importând teme, formule, sintagme, slogane, teorii, paradigme, viziuni, stiluri de viață occidentale. Chiar și atunci când importul este superficial, el e util: urgența primului deceniu postcomunist a fost cu siguranță demolarea „moștenirii” ceaușiste. 2. Războaiele noastre culturaletc "2. Războaiele noastre culturale" Rămâne, după toate cele de mai sus, o mare problemă: orientarea culturală, ideologică, socială și politică. Adică exact
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
potrivit stereotipului, dar în fond cam țoapă), e acum decrepită, evită lumina zilei, așteaptă amabilități de la bărbații din anturaj, începând cu soțul pe care-l ține sub control; din punct de vedere politic, „Nanette” e probabil inocentă, fiindcă e prea superficială. Vorbind despre „Nanette” și despre manierele cavalerești desuete ale lui „Radu”, un paradoxal acord misogin se naște între homosexualul „Abe” și matusalemicul și blazatul crai „Chick”; în subsidiar, acest acord misogin se repetă în cazul „Velei”, fosta soție a lui
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
e asociată cu asasinul, pervers și prin transgresarea barierelor de „castă”. La cel mai înalt nivel al criticii culturale, opera din secolul alXIX-lea a fost inclusă de Susan Sontag în stilul cultural camp, bazat pe o estetică a aparenței superficiale, a extravaganței și excesului, a disparității grotești între formă și conținut, apropiată de dandism și asociată, ca și acesta, cu homosexualitatea. Ironia face ca Susan Sontag, analista fenomenului, care s-a și lansat cu un articol pe această temă publicat
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
postistoric, a devenit, grație adaptării interesate la „comunități” tot mai mici și mai idiosincratice (Coca-Cola, simbolul „globalizării proaste”, ia în seamă „gustemele” locale, nu e pretutindeni aceeași; ca să nu mai vorbim de campaniile publicitare), sursa unor neoidentități factice, stereotipe și superficiale, al căror reazem ultim este consumul. Toate cele de mai sus conturează doar una dintre dimensiunile marilor transformări prin care trece societatea americană. Îmi este peste putință să mă angajez aici într-o descriere amănunțită a acestor transformări, iar găsirea
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
educație la avere, de la valori la vise. Acesta este sensul în care Statele Unite devin o societate „monocromă” - sau, aș sugera eu, postcromă, astigmatică. Pentru a-și demonstra teza, Etzioni ne îndeamnă să privim dincolo de pigmentarea pielii și de alte asemenea superficiale trăsături, să ne concentrăm asupra conduitei și credințelor, asupra interacțiunii sociale și valorilor împărtășite. Vom observa astfel, crede Etzioni, o convergență remarcabilă a idealurilor și valorilor la care subscriu cetățenii/grupurile. În orice caz, coeziunea internă a diverselor grupuri „etnice
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
în spiritul primei generații de la Annales, precum și în spiritul unei mari libertăți intelectuale egalate doar de o permanentă deschidere spre nou, a făcut din Natalie Zemon Davis un critic eminent și convingător al postmodernismului istoriografic în ceea ce are el pernicios, superficial, constrângător. Ar trebui ca și cititorii români să mediteze asupra unor Hayden White și Natalie Zemon Davis, pentru a înțelege că realitățile cultural-ideologice ale lumii de azi sunt extrem de complexe, ireductibile la dihotomii. Ca și sistemele de ecuații în raport cu ecuațiile
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Ipoteza mea e următoarea: că jetul nu e nimic altceva decît o ceață. La această concluzie mă îndeamnă, pe lîngă alte motive, reflecțiile mele despre grandoarea și caracterul sublim al cașalotului. Nu-l consider defel ca o făptură de rînd, superficială, avînd în vedere că nu e niciodată găsit în apropierea țărmului sau la adîncimi mici, așa cum se întîmplă uneori alte specii de balene. Cașalotul e deopotrivă ponderat și profund. Și sînt convins că din capetele tuturor oamenilor ponderați și profunzi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
nearticulate aidoma suspinelor deznădăjduite care urcă dintr-o prăpastie. Dar tocmai din pricina intensității ei, această stare de leșin fu de scurtă durată. La oamenii cu suflet mare o singură clipă de durere adîncă poate fi expresia concentrată a tuturor durerilor superficiale pe care un ins mai slab din fire le încearcă de-a lungul unei vieți întregi. Și, deși suferința unor astfel de oameni e relativ redusă, totuși, dacă zeii o vor, în acea singură clipă de durere se poate condensa
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
criticei și auto-criticei. (Ă). Credem, astfel, că actul În două părți Capra Zamfirei de Gh. Necuriță, trebuia să fie mai atent analizat. (Ă). Suzana Delciu În Manifest pentru 7 Noiembrie vădește o astfel de slăbiciune. Furată de Înșiruirea, de o superficială fluență a cuvintelor, confuză În imagini, minimalizează o temă ce comportă din partea poetului un serios efort pentru a imprima versului tot sensul revoluționar, implicat În evocarea mărețului act istoric. (Ă)”. POETUL EXEMPLU: DAN DEȘLIU Dar dacă așa scriau Începătorii, ori
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
discuție despre teme, pentru a Începe una asupra realizării artistice. Are dreptate criticul, Într-o măsură, și când subliniază deficiențele În acest sens ale nuvelelor pe care le judecă, schematismul, lipsa de adâncime, care provin dintr-o apropiere recentă, Încă superficială, de realitate, a autorului, după cum recent este și Încă nedesăvârșit, dar În plin proces, contactul nuvelisticei noastre cu tematica actuală. E clar deci că celui ce judecă nuvela noastră, În condițiile scurtei și impetuoasei ei cariere, În condițiile Însemnatului ei
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
poate face Însă numai de pe pozițiile realismului socialist. Gravitatea abaterii tov. Crohmălniceanu a scăpat tov. I. Vitner În două rânduri. Odată când a lăsat să apară articolul În Contemporanul și a doua oară În raportul său, când a trecut foarte superficial asupra ei, aducând doar critică formală acestui articol, care, chiar dacă a fost scris cu bune intenții, reprezintă cea mai primejdioasă manifestare a ideologiei dușmane În critica noastră. Prin faptul că tov. Crohmălniceanu nu a luptat să se debaraseze de concepțiile
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]