6,881 matches
-
copilaș, Când întindeai un voal Imaculat, ca de mătasă, Pe plaiul meu natal. Trecut-au anii, s-au topit Ca fulgii tăi căzuți în palmă, Iar viața mea spre asfințit, Mai monotonă și mai calmă, Coboară iarnă ca și tine, Tăcută, monotonă, rece Și bătrânețea încet vine, Frumosul an, îndată trece, A fost. . .și pleacă 2OOO, Devine-o amintire, În suflet mai suntem copii, În cuget și-n simțire. . . Ne bucurăm, cu albul tău Împodobești pământul, Acoperi ce-i urât și
IARNA MEA FRUMOASĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358157_a_359486]
-
Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 552 din 05 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Sunt adâncul meu din mine, Ce îl știu și nu prea-l știu, Ce-mi spune mereu de tine; și-nțeleg că-i prea târziu. Sunt tăcută la-ntrebarea Ce rost are să aștept? Căci el a pierdut cărarea; cu ce drept să i-o-arăt? Sunt poate doar o idee, Ce-a avut-o-n cap cândva. Mă voi folosi de dânsa; e puțin , dar e ceva. Referință Bibliografică
IDEE (......................) de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 552 din 05 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358204_a_359533]
-
adinc, Albastrul mă cheamă spre cerul neinfrint. Și stropii de dor și de Cer mă alină, Si-ocean și Cer în ochii-mi se-mbina. Mă nalt, mă scufund căci mă cheamă durut, Albastru de Ceruri, albastru de ape , albastrul tăcut Referință Bibliografica: ALBASTRU / Lucia Tudosa Fundureanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 552, Anul ÎI, 05 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Lucia Tudosa Fundureanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
ALBASTRU de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 552 din 05 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358201_a_359530]
-
o rază. . . Vezi, soarele se-apleacă spre orizont, mai lin, Tu nu scăpa prilejul, cu patimă veghează, Să faci orice secundă, trăită mai din plin!. Ca o oglindă vie, reflectă lacul luna, Ea lunecă pe boltă, la fel ca totdeauna, Tăcută și de gheață, mereu nepăsătoare, Că pe pământ-planetă, se naște și se moare, Se plânge și se râde, credem în dragoste, Sperăm, visăm întruna, fugim de pacoste Și-n fiecare seară, șoptim cu nostalgie: Off, ziua care trece, nicicând n-
PRIVEŞTE ASFINŢITUL de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357545_a_358874]
-
citește. Se întâmplă... și așa. Uneori, rămânem unul în povestea altuia așa cum a rămas CRUCEA florii de LILIAC în povestea mea. Crucea „cheie și izvod uman și cosmic.” Mă plimb în crucea nopții, în mirarea razelor lunii pline, pe străduțele tăcute. Strălucesc florile liliacului sub razele ei și a stelelor. E o înfiorare de miresme și culori care străbat umbrele din mine. Mă las absorbită de aroma care pătrunde în fiecare suspin al sufletului... Nimeni nu cred că i s--ar putea
CRUCEA FLORII DE LILIAC de DOR DANAELA în ediţia nr. 477 din 21 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357574_a_358903]
-
porțile pe care El le-a deschis. Ai suferit toate suferințele noastre vrând să ne ridici deasupra stelelor și mai presus de ele, în fața Tronului, Visul Tău pe care să îl trăim deplin, ființial, în Veșnicia Lui. Îngenunchez cu smerenie , tăcută ,cu lacrimile sufletului curgând în fața iubirii Tale. Blândețea Ta e cutremurătoare Doamne, E sfâșiere de adânc în care înaltul dumnezeiesc ... Citește mai mult Cerurile și pământul s-au cutremurat de chinurile LUI.Din marea LUI iubire pentru oameni , jertă de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357575_a_358904]
-
înspre porțile pe care El le-a deschis.Ai suferit toate suferințele noastre vrând să ne ridici deasupra stelelorși mai presus de ele, în fața Tronului,Visul Tău pe care să îl trăim deplin, ființial, în Veșnicia Lui.Îngenunchez cu smerenie , tăcută ,cu lacrimile sufletului curgând în fața iubirii Tale.Blândețea Ta e cutremurătoare Doamne,E sfâșiere de adâncîn care înaltul dumnezeiesc... VII. ÎMPLINIREA TĂCERII, de Dor Danaela , publicat în Ediția nr. 456 din 31 martie 2012. Uneori, nu mă pot uita în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357575_a_358904]
-
în: Ediția nr. 1456 din 26 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Deschid cartea precum soarele cerul Prefața-i neagră ca noaptea Iar poezia -i ermetică chiar de la primul vers Che ia sol nu mă ajută decât la final Mult mai tăcut și mai muzical Mută vioară blestemată Pare domnilor viața mea toa tă Arcușul care Doamne ești Îmi strânge poezia-n clești Preafrumoaso zău iubito Dragostea iar mi-ai zdrobit-o Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II Referință Bibliografică: POET
POET CU NAȘTEREA LA PURTĂTOR de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357626_a_358955]
-
persoană fără precedent, dar nici frică nu-i mai era acum de nimic lui Agar. Și fiindcă nimeni nu-i sărise în ajutor, ieși din cercul Doamnelor de bine și ajungând în fața tribunei oficiale a congresului îngenunche și rămase așa tăcut și smerită, așteptând senină un alt moment pentru a le vorbi doamnelor despre copacul ei visat. - Cu mănuși sau fără de mănuși, Capitalismul a însemnat de fapt transformarea în marfă a “sângelui proaspăt” adus de niște “străinii trimiși” din Lumea a
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 7 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357548_a_358877]
-
încotro ne ducem. Între acestea, Ștefan cel Mare se întrevede a fi chipul tutelar, Prințul dimensiunii noastre enigmatice, Stăpânul statului vegetal. Urma lui este adâncită ca un tipar cu neputința de a se șterge, umbra lui stăpânește, în tulburatoare prezență tăcută, geografie și timp. O poveste - care, poate, că nici nu este poveste, ci un miracol ce se rostește șoptit, că și cum atunci s-ar fi arătat semnul României ideale ce trăiește în altă dimensiune - ne spune că, acum o
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
iubitor, care-a murit în grele chinuri și-apoi pe moarte a călcat, ca oamenii model să-L aibă când spun Hristos a înviat! *** Georgeta RESTEMAN NE-AȘTEAPTĂ IARĂȘI MAMA DE ÎNVIERE-ACASĂ Ne-așteaptă iarăși mama de Înviere-acasă Când numără tăcută, în gând curat - dorințe, În ea se da o luptă: nu-i timp de suferințe! Și pregătește pască și miel și drob pe masă... „Îmi vin copiii-și spune - și-i gata cozonacul!” Genunchii și-i apleacă, îngân-o rugăciune
LIRICĂ PASCALĂ 2012 (II) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357678_a_359007]
-
mângâiere, măicuța noastră dragă Și-ți spunem cu iubire: HRISTOS A ÎNVIAT! *** Adrian MUNTEANU MĂ DESPART SENIN Nu-i clipă-n care cerul să nu cheme, Între-austere ziduri de cetate, O mamă, tatăl, sora sau un frate, Cu ochi închiși, tăcuți, uitați de vreme. Iar porțile rămân desferecate. Trec corbi țipând și vântu-n ramuri geme Pustiitor, dar nimeni nu se teme. Strigat a fost și nu se mai abate. N-am să-ncrustez o lacrimă-n uitare. Rămân așa, pierdut și trist
LIRICĂ PASCALĂ 2012 (II) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357678_a_359007]
-
că acel lucru ne lipsește’’ (Jorge Luis Borges) Nu tu-mi lipsești, numai surâsul blând Și flacăra ce arde-n ochii-ți vii Și șoapta nerostită-a unui gând, Pierdut mereu în nopțile târzii. Nu tu-mi lipsești, doar tremurul tăcut Al brațelor care așteaptă-ntinse Și buzele ce-așteaptă un sărut Și, fremătând, se lasă-apoi învinse. Nu tu-mi lipsești, ci glasul care cheamă Și mângâierile, cerescul har, Cu-amestecul de dragoste și teamă Și-mbrățișările de foc și jar
ÎN LIPSA TA de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357722_a_359051]
-
cenușiului. Bacovia se mișcă într-o lume care nu îi sesizează prezența sa fizică, el plutește prin toate locurile publice, dar și prin spații unde pasul omenesc nu poate atinge materia, datorită timpului imaterial și nepământean: „Într-o grădină publică, tăcută, / Pe un nebun l-am auzit răcnind”, același nebun din toate timpurile care anunță în pustie sfârșitul, prezicătorul, hrismosul lumii care nu dorește să audă ceea ce vrea să spună fiindul fulgerat de viziuni: „Iar frunzele cu droaia se desprind; Evânt
PLÂNSUL BACOVIAN ŞI REVELAREA MOTIVATĂ A UNEI DESCĂRCĂRI INTERIOARE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357672_a_359001]
-
El a crezut mai întâi că voi fi găsit vre-un cățel sau pisicuț rătăcit, iubitoare cum sunt eu,îl aduceam urgent acasă. M-am așezat și eu lângă micuța și am mângâiato încet pe cap. Ea m-a privit tăcută, cu ochii blânzi și nespus de negri. M-am gandit imediat să micșorez distanță dintre noi și i-am luat mânuța rece în mâna mea. -Cum te cheamă micuțo? M-a privit câteva clipe care mie mi s-au părut
EMA de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358497_a_359826]
-
În timp ce scriu / cu hieroglife, pe nisip, / manuscrisul apocrif al fericirii”. Sorin Micuțiu pe grafica Luizei Raluca Blaj modelează stări de grație din cuvinte. Fascinat de natură, poetul contemplă frumusețile, ascultând liturghia primăverii într-o plăcută reverie: “Ascult liturghia primăverii: înmuguresc tăcut / sub greutatea singurătății / florile de măr / pătrund adânc în suflet / pe covorul ierbii / odihnesc / bătând la porți de cer / un vis ștrengar / caut / într-un mod egoist / nostalgia copilăriei / să-mi gânguresc cuvintele / sub privirile mamei / înnod anii / pun la
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
smuls la cea dintâi furtună: “copacul dinăuntru: mîinile și picioarele / îmi sînt rădăcini / pentru copacul care crește / spre înăuntru”. Ana Tudoran - scrie despre singurătate, despre iubire, despre anotimpuri care trec, lăsând urme. Personificarea singurătății, pe care o invită la un tăcut colocviu, pe un fotoliu confortabil, cu o ceșcuță de cafea înainte lasă a se înțelege că „simpla ei prezență e un dar”. Ana Tudoran știe să creeze un cadru intim nespus de propice Poeziei. Și în acest cadru își plasează
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > SPOVEDANIE TĂCUTĂ Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 493 din 07 mai 2012 Toate Articolele Autorului autor foto: Victoria Anghelache după amiază, ies în parcul din spatele blocului. aleg banca de lângă plopul cu trunchiul plin de noduri. tac prea mult cred
SPOVEDANIE TĂCUTĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358597_a_359926]
-
amiază, ies în parcul din spatele blocului. aleg banca de lângă plopul cu trunchiul plin de noduri. tac prea mult cred. ziua răsucesc sub tălpi podeaua casei. întorc mișcarea între uși și ferestre, până la saturație... aleg cu privirea un tei. încep spovedania tăcută. un câine se așează sub palma mea. instictiv, îl mângâi. îi simt trupul răsturnat pe picioarele mele. adoarme. nu am uitat hârtiile și pixul. refuz să mai pierd "piesele de șah". din ele crește poezie. de câte ori pierd un text, moare
SPOVEDANIE TĂCUTĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358597_a_359926]
-
din ele crește poezie. de câte ori pierd un text, moare în mine un copil. scriu... închei spovedania. câinele se trezește. se întinde leneș, cască. rămâne cu spinarea arc sub palma mea. poezie și câine somnoros. râd. am scris... Referință Bibliografică: spovedanie tăcută / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 493, Anul II, 07 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
SPOVEDANIE TĂCUTĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358597_a_359926]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > LACRIMILE PLOII Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 499 din 13 mai 2012 Toate Articolele Autorului Mi-aștern tăcută voalul, mai transparent ca vântul Peste tăcute patimi, strigând în roșii ploi, Se stinge și durerea, se stinge și cuvântul Când peste mine, lacrimi adorm în vid de noi... Mă frânge și sărutul și curg frânturi de șoapte Peste tăceri
LACRIMILE PLOII de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 499 din 13 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358660_a_359989]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > LACRIMILE PLOII Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 499 din 13 mai 2012 Toate Articolele Autorului Mi-aștern tăcută voalul, mai transparent ca vântul Peste tăcute patimi, strigând în roșii ploi, Se stinge și durerea, se stinge și cuvântul Când peste mine, lacrimi adorm în vid de noi... Mă frânge și sărutul și curg frânturi de șoapte Peste tăceri astrale, plutind nevinovat; Când picură din ceruri
LACRIMILE PLOII de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 499 din 13 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358660_a_359989]
-
catehizarea unor tineri studenți, fapt considerat instigare contra ordinii sociale. În timpul închisorii, la Aiud sau în bălțile Brăilei, părintele Sofian s-a ocupat cu ce știa mai bine: cu rugăciunea. Cei care dădeau relații despre el îl considerau un om tăcut, care nu participa la discuții decât dacă se puneau „probleme de ordin dogmatic“. O persoană deosebită, „din păcate mistică“ Eliberat în anul 1964, Părintele Sofian Boghiu a continuat să fie supravegheat, ca toți foștii deținuți politici. Regimul voia să vadă
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
mărăcinii, rămân buruienile timpului de acum, rămâne glasul spart al banalului să tocească treptele. Zâmbesc amar ecoului pașilor bătrânilor și sicriele își cresc numărul la ieșirea din fiecare scară. Nimeni nu se mai naște. Nimeni nu mai naște. Se moare tăcut. Scările nu plâng. Eu...da... Referință Bibliografică: Bătrânii din gând / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 505, Anul II, 19 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
BĂTRÂNII DIN GÂND de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358691_a_360020]
-
„Trebuie să alegi să fii ori mândru, ori sărac în duh. Cea dintâi alegere va însemna o distrugere zgomotoasă, A doua,o zidire tăcută”. (Sfântul Nicolae Velimirovici) „Omul se poate înălța până la Dumnezeu prin dragoste și poate coborî până în tenebrele iadului, prin ură”. (Eugenia Indreica Damian) „Deschide-ți, suflete, fereastra larg/și lasă soarele să te pătrund/ E primăvară, mugurii se sparg/și-n
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358594_a_359923]