4,810 matches
-
în localitatea Arad, județul Arad, România, fiica lui Sergiu și Marioara, cu domiciliul actual în Austria, 1170 Viena, Lascygasse 27/1/8, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Arad, Str. Rodnei bl. 107, sc. A, ap. 17, județul Arad. 320. Tătar Anca Rodica, născută la 13 mai 1958 în localitatea Brașov, județul Brașov, România, fiica lui Tătar Emil și Valeria, cu domiciliul actual în Germania, 51143 Koln, Freesienweg 12, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Brașov, str. Victor Babeș nr. 38
HOTĂRÂRE nr. 763 din 29 octombrie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122077_a_123406]
-
1170 Viena, Lascygasse 27/1/8, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Arad, Str. Rodnei bl. 107, sc. A, ap. 17, județul Arad. 320. Tătar Anca Rodica, născută la 13 mai 1958 în localitatea Brașov, județul Brașov, România, fiica lui Tătar Emil și Valeria, cu domiciliul actual în Germania, 51143 Koln, Freesienweg 12, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Brașov, str. Victor Babeș nr. 38, județul Brașov. 321. Milescu Armând Constantin, născut la 18 decembrie 1956 în localitatea Ploiești, județul Prahova
HOTĂRÂRE nr. 763 din 29 octombrie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122077_a_123406]
-
externe. La începutul anilor '80, datoria externă a țării ajunsese la peste zece miliarde de dolari, o sumă colosală pentru posibilitățile bugetului României. Apogeul a fost atins în 1981, când RSR datora 10 546 milioane de dolari pe piețele externe (Tătar: 2007, 493). Creditorii erau în același timp blamați pentru presiunile financiare pe care le puneau asupra dezvotării industriale a țării și implicit a creșterii gradului ei de independență și astfel a recunoașterii ei globale. "Pentru acoperirea deficitelor, țările în curs
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Pe de altă parte, nu se poate nega că fluctuațiile prețurilor la hidrocarburi pe piața globală și "înăsprirea condițiilor impuse de marii creditori proveniți din țările dezvoltate" au contribuit din plin la agravarea stării economice și așa precare a RSR (Tătar: 2007, 492). Numai că responsabilitatea principală pentru acest deznodământ aparține factorilor de decizie interni, politicului, birocrației, așa cum am observat, de-a dreptul kafkiene și sistemului economic planificat, rigid și lipsit de competitivitate și motivație. Ilie Șerbănescu, analizând succint politica economică
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Nation, Boulder, Westview Press. Taubman, William (2005), Khrushchev. The man. His era, London: Free Press. Taylor, Trevor (1980), Approaches and theory in International Relations, London and New York, Longman. Tănase, Stelian (2006), Elite și societate. Guvernarea Gheorghiu-Dej, 1948-1965, București, Editura Humanitas. Tătar, Viorel-Mihai (2007), Doctrine politice și realități economice în România între anii 1920-1989, Cluj-Napoca, Editura Risoprint. Thom, Françoise (2005), Limba de lemn, traducere de Mona Antohi, București, Editura Humanitas. Tinu, Dumitru (1981), "Conceptul românesc despre securitatea europeană și problema drepturilor omului
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
biserică milostivă nu le recunoștea egalitatea nici în fața lui Dumnezeu: erau înmormântați în cimitire deosebite. Fiecare egumen se lăuda cu câte sălașe de țigani robi are pe lângă mănăstire, dăruite de domni sau de boieri. Cu robii țigani s-au contopit tătarii prinși în lupte și transformați în robi, așa că 8-10% dintre țiganii de astăzi au altfel de conformație a capului, a feței, sunt brahicefali ca toți mongoloizii, marea majoritate sunt arieni, din tribul cingarilor, din nordul Indiei, de unde și numele țigan
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Ucraina, stat apărut pe hartă după destrămarea U.R.S.S., ca succesoare și moștenitoare a acelui stat uriaș, a înglobat teritorii care nu i-au aparținut niciodată, nici măcar pe vremea Rusiei Kievene: teritorii poloneze, teritorii care au aparținut populațiilor de stepă (tătarii din Crimeea) și, bineînțeles, românești: nordul Bucovinei, Ținutul Herța, sudul Basarabiei (adică Basarabia propriu-zisă!) și Insula Șerpilor, asupra căreia are tot atâta drept cât avem și noi asupra Everestului. Prin politica neghioabă a celui care nu-și mai poate ieși
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
că bande ucrainene înarmate au ocupat Cernăuțiul, în numele unei promisiuni a Austriei că se va crea o Ucraină de Vest, după ce îi vânduse o mare cantitate de grâu pentru susținerea frontului ? Ucraina uită că a înglobat teritorii care au aparținut tătarilor, turcilor, polonezilor, rușilor, românilor, că Ucraina lor de astăzi este o creație rusească. Ei bine, după această Ucraină se ia și Voronin care uită și el că-i doar un pion mutat pe tabla de șah a politicii, după cum vor
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
pe Lavinia Șandru, cu organizația ei „La scutecul vesel”, cu mămicile care fac plozi pe internet, rămase fără pemperși la progenituri. Temeți-vă voi, reacționari de toate culorile, vin mămicile și bebelușii! E mai rău ca atunci când se striga: vin tătarii, vin turcii, vin rușii, vin minerii, începe dansul lui „popolo minuto”! Chiar dacă tabăra antiguvernamentală (bugetari, pensionari, partide etc.) nu s-a putut mobiliza, așa cum s-a zis, încât să formeze o masă de 60 de mii de participanți, chiar și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
a Europei. Vrem, nu vrem, țiganii noștri sunt cetățeni români, înainte de a fi cetățeni europeni. E vinovată Europa că, încă din secolul al XIV-lea, în Țările Române, prin efortul conjugat al domniei, bisericii ortodoxe și al boierilor, țiganii și tătarii au fost declarați robi? Puteau fi dăruiți, schimbați, vânduți, înfierați, însemnați, marginalizați, puși la munci la care românii refuzau să se angajeze (prelucrarea metalelor ă fierăria ă și muzica; nu vedeai român lăutar) și nici după ce au fost eliberați din
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
toată viața. Iorga era moldovean și vorbea limba română cu un accent moldovenesc autentic. La Botoșani, pe vremea cînd se năștea Iorga, evreii constituiau aproape jumătate din populație, iar numărul lor era în continuă creștere. Mai erau greci, armeni, țigani, tătari, rusoucraineni și cîțiva polonezi, nemți, ba chiar și lipoveni 39. Nu este deci de mirare că celălalt mare fiu al Botoșanilor, Mihai Eminescu, marele poet națioal, exclama: "De la Nistru pîn' la Tisa Tot românul plînsu-mi-s-a Că nu mai poate răzbate
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
de șvabi din Banat. Sașii au făcut pace cu administrația română; șvabii din Banat erau mai puțin conciliatori; nu au existat probleme deosebite cu minoritatea germană înaintea venirii lui Hitler la putere. Exista un număr mic de greci, armeni sau tătari în Dobrogea, unde se vor stabili aromânii (românii din regiunile Greciei); rămăseseră cîteva grupuri izolate de sîrbi în Banat și de austrieci și polonezi în Bucovina. Țiganii puteau fi găsiți pe tot cuprinsul țării. Se spune că siguranța națională este
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
farmecul burghez" al acestora, "franceza și pronunția lor impecabilă", după care spunea: "Probabil că nici războiul, nici revoluția nu pot înfrînge Rusia Sovietică; poate că acest lucru îl va realiza îmburghezirea"71. La moartea lui Lenin, Iorga comenta că Hanul Tătar își dăduse duhul. Doliul îi amintea lui Iorga de tristețea afișată de nomazi la moartea conducătorilor lor spirituali și militari. După care comenta "teribilele erori" ale lui Lenin și conchidea: "Poate că tovarășii săi nu l-au jelit în aceeași
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
ei infiltrîndu-se în Transilvania din Balcani ca păstori valahi nomazi începînd cu secolul al XIII-lea, infiltrație care a căpătat caracter permanent. Ei au avut condiții să se înmulțească pentru că ungurii s-au deplasat spre Apus ca să-l apere de tătari și după aceea de hoardele turcești. Ungurii au fost înlocuiți datorită fecundității acestor păstori nomazi infiltrați 199. După Versailles, dezbaterea aceasta a căpătat un caracter tot mai polemic, deoarece ungurii se puteau baza aproape exclusiv pe drepturile istorice. Iată de ce
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
în limba română, dacă ținem seama de valurile populațiilor care au trecut prin această regiune. Cu toate că românii au împrumutat cuvinte (și alte elemente culturale) de la slavi și unguri și s-au amestecat prin căsătorii cu ei (ba chiar și cu tătarii, iar mai tîrziu cu grecii etc.), ei nu au fost niciodată slavizați, cum s-a întîmplat cu bulgarii și macedonenii, care nu erau de origine slavă. Cel mai important instrument al slavizării, Biserica ortodoxă, ar fi putut deveni utilă în
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
și de studenți. Și făceam tratament în fiecare primăvară... Bineînțeles că asta nu se știa la administrație, că el alege pe ăștia tineri să le facă tratament... Și era bun prieten și coleg de închisoare de mult timp cu un tătar din Constanța, Resul Nezier, un domn care mi-a fost și prieten și care a murit în Turcia, că s-a repatriat dup-aia. Și aicea l-am cunoscut și pe domnul Al. George, dacă ai auzit de el. E
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
în audiență privată pe Dragoumis, noul ministru plenipotențiar grec. G. Bibescu, care insistă pentru Piscul Câinelui din Sinaia, ca statul să accepte această pădure drept garanție. Semnat procura pentru cumpărarea munților de la Kretzulescu. Luni urmează să fie reglementată situația cu Tătarul din Prahova. Seara cu Elisabeta în grădină. Scris. Vineri, 14/26 mai Vreme minunată. Aer plăcut. Înainte de amiază Dabija și prefectul Poliției. Construcția palatului costă aproape 700.000 franci, trebuie depus un proiect la Cameră. Dispun să i se plătească
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Valentina - Gal Marius - Halip Ligia - Ilica Mariana - Lemnaru Ionuț - Luca Lenuța - Matei Aurelia - Mehmet Karali - Miroiu Ștefan Florin - Munteanu Nicolae - Nedelcu Dănuț - Păun Ecaterina - Petcu Iulian Cezar - Petroneac Viorel - Puiu Constantin - Radu Mare Gigi - Radu Viorel - Scundeanu Ion - Simionescu Anghel - Tătar Nadia Carmen - Tokes Arpad - Trotea Silvia - Voiculeț Flaviu Corneliu - Zamcu Gheorghe. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU
DECRET nr. 311 din 20 iulie 2000 privind acordarea unor gratieri individuale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129515_a_130844]
-
lui Mihai și Katalin, cu domiciliul actual în Austria, 4030 Linz, Wienerstr. 260, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Cărpiniș, str. a III-a nr. 24, județul Timiș. 6. Haidău Dan, născut la 1 iunie 1960 în localitatea Rediu Tătar, județul Iași, România, fiul lui Ilie și Elenă, cu domiciliul actual în Austria, 3943 Schrems, Schullgasse 3, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Anina, str. Negoiu nr. 6, județul Caraș-Severin. 7. Haidău Viorica, născută la 8 martie 1965 în
HOTĂRÂRE nr. 680 din 17 august 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130056_a_131385]
-
8160 Weiz, Leopoldhofweg 17/4, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sighișoara, str. Mihai Viteazul nr. 9, sc. B, ap. 32, județul Mureș. 114. Reimer Nicoleta, născută la 7 decembrie 1962 în localitatea Sighișoara, județul Mureș, România, fiica lui Tătar Nicolae și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 8160 Weiz, Leopoldhofweg 17/4, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sighișoara, str. Mihai Viteazul nr. 9, sc. B, ap. 32, județul Mureș. 115. Suteu Adrian, născut la 25 septembrie 1967
HOTĂRÂRE nr. 942 din 13 octombrie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130880_a_132209]
-
Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Petre Român Ministru de interne, Constantin Dudu Ionescu Anexă 1 LISTA cuprinzând persoanele cărora li s-a aprobat acordarea cetățeniei române în temeiul art. 10 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991 , republicata 1. Tătar Rodica-Anca, apatrid, născută la 13 mai 1958 în localitatea Brașov, județul Brașov, România, fiica lui Emil și Valeria, cu domiciliul actual în Germania, 51143 Koln, Freesienweg 12. 2. Spătaru Gabriel, apatrid, născut la 9 aprilie 1972 în localitatea Brăila, județul
HOTĂRÂRE nr. 679 din 17 august 2000 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130001_a_131330]
-
Mureș, județul Mureș, România, fiica lui Ferenczi Atila și Rozsa, cu domiciliul actual în Suedia, 435 40 Molnlycke, Stenmurklan 8, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Târgu Mureș, str. Gheorghe Doja nr. 34/A, ap. 11, județul Mureș. 228. Tătar Vasile-Daniel, născut la 18 iulie 1967 în localitatea Uivar, județul Timiș, România, fiul lui Vasile și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 1110 Viena, Sedlitzkygasse 17/42, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Uivar nr. 340, județul Timiș. 229
HOTĂRÂRE nr. 678 din 17 august 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130000_a_131329]
-
actual în Austria, 7031 Krensdorf, Hirmerstrasse 17, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Cluj-Napoca, str. Rovine, nr. 10, ap. 22, județul Cluj. (2175/2004) Copii minori: FURU MICHAEL-ANDREAS născut la data 21.08.1994. 56. GAMSRIEGLER DOINA-GABRIELA, fiica lui Tătar Silvestru și Maria, născută la data de 20 decembrie 1967 în localitatea Negresti-Oas, județul Satu-Mare, România, cu domiciliul actual în Germania, 76227 Karlsruhe, Pfinzstr. 66, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Sighetu-Marmatiei, str. Plevnei, nr. 47, județul Maramureș. (2437
HOTĂRÂRE nr. 1.141 din 29 septembrie 2005 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137583_a_138912]
-
localitatea Piatra-Neamt, județul Neamț, România, fiica lui Berea Gheorghe și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 66625 Neunkirchennahe, Alterweg 2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Piatra-Neamt, str. Valea Albă bl. A3, sc. C, ap. 49, județul Neamț. 13. Tătar Ștefan-Radu, născut la 26 noiembrie 1973 în localitatea Cărpiniș, județul Timiș, România, fiul lui Tătar Ștefan-Andrei și Bălan Anica, cu domiciliul actual în Germania, 68165 Mannheim, Bachstr. 6, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, Str. Oglinzilor nr. 24
HOTĂRÂRE nr. 774 din 16 august 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română a unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136332_a_137661]
-
Germania, 66625 Neunkirchennahe, Alterweg 2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Piatra-Neamt, str. Valea Albă bl. A3, sc. C, ap. 49, județul Neamț. 13. Tătar Ștefan-Radu, născut la 26 noiembrie 1973 în localitatea Cărpiniș, județul Timiș, România, fiul lui Tătar Ștefan-Andrei și Bălan Anica, cu domiciliul actual în Germania, 68165 Mannheim, Bachstr. 6, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, Str. Oglinzilor nr. 24, ap. 10, județul Timiș. 14. Rusnac Dinut, născut la 1 noiembrie 1969 în localitatea Știuca
HOTĂRÂRE nr. 774 din 16 august 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română a unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136332_a_137661]