3,525 matches
-
înalt și zvelt, încordat ca și arcul... crea o splendidă imagine de artă și vis. O adevărată Diana... zeiță a vânătorii... Își iubea nespus bunicul, dar îl boscorodea mereu, că pufăie tutun toată ziulica... și, de aceea tușește... Avea un temperament care întrecea marginile... ...De când Domnica nu mai dovedea în două gospodării, în casa pădurarului a început să se simtă că lipsește ceva... - Trebuie mână de fimei, în casă, măi Antoani ...i-a spus bătrânul Toma feciorului său, într-una din
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
-și combate tristețea, pentru a ieși din sine însuși. Fără ele, fără zgomotul și strălucirea lor, nu s-ar putea elibera, periodic, de materiile inflamabile pe care le poartă în sine. Fiesta ar fi, deci, nu o simplă problemă de temperament, ci un remediu sau cam așa ceva. În ea, mexicanul se descarcă de toate tăcerile de până atunci și se răzbună pentru frustrările lui. Se dezlănțuie fără limite, pentru a uita ceea ce-l îngrădește în restul timpului. Cântă, dansează, aruncă petarde
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
înainte de căsătorie, bărbații cântă iubitelor serenade până la răsăritul soarelui, când inspiratoarele acestor pasiuni muzicale și vecinii pot, în sfârșit, să adoarmă. După căsătorie, nu mai au nevoie de demonstrații muzicale. Dar un adevărat "macho" păstrează sub semeția de cocoș un temperament inflamabil. E destul de dificil să te lămurești ce înțelege mexicanul prin "macho" și prin "machism". Străinii și mai ales americanii zâmbesc ironic: macho? Și ironia cu care formulează întrebarea este, într-un fel, ea însăși un răspuns. Căci pentru turistul
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
se aflau câteva opere de muzică și de știință și nenumărate scrieri magice și astrologice, aproape toate în greacă. Cineva îi spuse că împăratul colecționa cu drag toți clasicii greci - în special pe Thucydides, care i se potrivea prin duritatea temperamentului și absolutismul afirmațiilor - în biblioteca sa personală, o încăpere mică, luxoasă, plină de papyri rafinate și rare, vecină cu camera lui, la nivelul de sus. Gajus se întrebă cine și în ce scop adunase muntele acela de scrieri care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
oră, Tiberius ieșea de la terme, urca și se ducea să se întindă în exedra, locul cel mai inaccesibil din vilă, situat deasupra mării, unde, simțindu-se protejat de abis, reușea chiar să adoarmă. Se spunea totuși că un pescar cu temperament napolitan, capricios, izbutise să se cațăre pe stâncă până sus, înșelând vigilența paznicilor, și să ajungă pe terasă pentru a-i oferi mândru împăratului cel mai frumos sparus auratus, un pește teleosten, din care nu mai fusese prins vreun exemplar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
al doilea război mondial împotriva armatei germane în Africa de Nord. Îl scria din memorie, fără bibliografie sau cercetări suplimentare. Acesta era un alt lucru extraordinar la David Balzac: cunoștințele despre magie îi erau atât de vaste pe cât îi era de instabil temperamentul. - Ai auzit? Cirque Fantastique e în oraș și are prima reprezentație în seara asta, anunță ea. Bătrânul iluzionist se încruntă doar. Tocmai își schimba ochelarii cu lentile de contact. În calitate de fost magician, Balzac cunoștea importanța imaginii și făcea tot posibilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
efectua un număr la Abracadabra, băiatul observă un bărbat slab și foarte sobru care intră în magazin. Pe măsură ce se apropia de Caverna Magică, toată lumea amuțea. Era un magician foarte faimos, aflat pentru prima dată la Tropicana. Era recunoscut atât prin temperamentul său, cât și prin iluziile sale macabre. După spectacol, magicianul îl chemă printr-un gest pe băiat și făcu un semn din cap spre tăblița pe care era trecut numele băiatului. - Te autointitulezi Micul Houdini? - Da. - Și crezi că ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
în legătură cu o crimă și reiteră ceea ce echipa deja aflase: că Weir fusese unul dintre cei mai talentați iluzioniști, dar că își luase profesia mult prea în serios, ajungând renumit pentru periculozitatea numerelor pe care le punea în scenă și pentru temperamentul său vulcanic. Loesser avea la rândul lui coșmaruri despre perioada petrecută că ucenic al lui Weir. Am spus „chinuit”. Voiam să spun „hăituit”. Încă mă simt hăituit. - Toți asistenții sunt influențați într-o oarecare măsură de mentorii lor, spuse Loesser
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
a deschis. Asta a fost singura stricăciune. Cei de la Intervenție au eliberat coliba și eu am sigilat-o. Singurele chestii vii de salvat de acolo erau căpușele. - Aha, spuse în cele din urmă Marlow, pus într-o situație dificilă de temperamentul ei. A spus că voia doar să se asigure că oricine ar fi trăit acolo se afla în siguranță. Ea adăugă fără a încerca măcar să-și stăpânească ironia din glas: - Proprietarii imobilului au ieșt de acolo pe propriile picioare. Nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Universității din Salamanca, am intrat într-o nouă viață odată cu izbucnirea războiului națiunilor care a zguduit și Spania noastră, deși ea nu era beligerantă. Ne-a dezbinat pe noi, spaniolii, în germanofili și antigermanofili - aliatofili, dacă vrem -, mai mult datorită temperamentelor noastre decât cauzelor războiului. A fost prilejul care ne-a marcat cursul istoriei ulterioare până ce s-a ajuns la așa-zisa revoluție din 1931, la sinuciderea monarhiei burbonice. Atunci m-am simțit învăluit în ceața istorică a Spaniei noastre, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
XIII-lea <și contra josnicilor tirani pretorieni din biata mea patrie>; dar scrisorile astea, care făceau istorie în Spania mea, mă devorau. Și acolo, în Spania mea, prietenii și dușmanii îmi spuneau că nu sunt om politic, că nu am temperament corespunzător, și cu atât mai puțin unul de revoluționar, că ar trebui să mă consacru doar scrierii de poeme și romane și să mă las de politică. Ca și cum a face politică ar fi altceva decât a scrie poeme și ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
nimeni de seamă, s-a dus la plimbare, din familie și din lume. —La fiecare prânz, socru-meu își punea pălăria, își lua bastonul și părăsea casa ca să se întoarcă abia către seară, îmi povestea tante Trude, care își păstrase temperamentul și plăcerea de a povesti și după ce trecuse de nouăzeci de ani. Pe vremuri fusese o femeie brunetă, foarte atrăgătoare, a cărei înfățișare trebuie să-i fi amintit lui Curt, fratele mamei, de o româncă, atunci când o cunoscuse în B.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
toate familiile numeroase, și familia Du Maurier Își avea limbajul propriu compus din nume de alint, zicale și aluzii, pe care Herny le Învăță rapid. Beatrix, botezată după eroina romanului Henry Esmond, era „Trixy“. Sylvia era cunoscută drept „Tornada“, datorită temperamentului său exploziv, numele lui Marie Louise fusese prescurtat dând „May“, În timp ce Du Maurier Însuși era „Kiki“ (rămas de la o doică din copilărie, care Îi spunea manneken“) și o striga pe Emma „Pem“. Copiii, pentru care existența confortabilă mic-burgheză era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
E boala profesională a artiștilor. Facem permanent efortul de a ne imagina și de a gândi lucruri la care nu s-a mai gândit nimeni Înaintea noastră, riscând astlfel, permanent, o Înfrângere și o dezamăgire. — Dar nu ține și de temperament? — Ba mă tem că da, suspină el. Și, probabil, se și moștenește. Toți membrii familiei mele știu bine ce este melancolia - mai puțin mama. E În sângele James-ilor, evident. Tata și-a găsit alinarea În Învățăturile lui Swedenborg, dar nici unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Davies, iar anunțarea logodnei era iminentă. Lui Du Maurier Îi plăcea băiatul, care era chipeș, atletic și muncitor, care se Întreținuse pe perioada studiilor fără ajutorul tatălui său, ci câștigând burse și premii, dar Emma Îl bănuia că are un temperament dificil. Tocmai primiseră o scrisoare de la Guy, acum ofițer În armată, aflat În India cu Regimentul Regal de Pușcași, În care le descria divertismentul pe care Îl inventase de Crăciun pentru trupe și care se bucurase de un mare succes
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
putea constitui un indiciu pentru câțiva cititori informați. Lăsă natura exactă a conținutului scandalos al lui „Beltraffio“ să rămână obscură și ambiguă, nesimțind nevoia să știe nici măcar el care era aceasta. Dar cu timpul reieși limpede că Symonds era, prin temperament dar probabil și În practică, pederast sau, pentru a folosi un termen care abia intrase În circulație, homosexual, și că aceasta era cauza reală a incompatibilității dintre el și soția lui. Cu doar câteva luni Înainte de moartea sa, Gosse Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
cu aceeași disperare ca restul familiei -, dar nu Îl provocase. Teoria sa, pe care o comunică prietenilor și cunoștințelor Într-un vârtej epistolar, era că suferise de un acces brusc de melancolie sau demență, stârnit de febra bolii, odată cu care temperamentul ei cronic depresiv devenise pentru moment autodistructiv. Era, pe scurt, un gest comis “ În timp ce echilibrul mental era perturbat“, pentru a folosi o formulă din criminalistică, cu nimic mai puțin tragic din această cauză. Oroarea și compasiunea Îl aruncară Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
romanele dictându-i-le Emmei și Își spuse: eu de ce n-aș face la fel, cu o stenografă? În consecință, după ceva cercetări, Își asigură serviciile lui William MacAlpine, un tânăr scoțian pentru care epitetul „acru“ era inadecvat, sugerând un temperament vioi și energic prin comparație cu el, dar care se dovedi extrem de competent când era vorba să stenografieze după dictare și să transcrie la propria mașină de scris, acasă; nu trecu mult Însă și Henry achiziționă o mașină de scris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
război, dacă nu ar fi așa -, dar nu suportă să Îl vadă urcat pe un piedestal la același nivel cu iubitul ei William. La sfârșitul lui ianuarie, sosește la Carlyle Mansions Harry, fiul lui Alice. Are pregătire de avocat, dar temperament și slujbă de administrator, pentru care a optat. Director al Fundației Medicale Rockefeller din New York În momentul În care a izbucnit războiul, lucrează de atunci Încoace În Europa, ca membru al Comisiei Rockefeller pentru ajutorarea populației necombatante. Este un burlac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
de strălucită, pe atât de entuziastă. Romanul - după cum se știe, o poveste de iubire Între doi tineri din lumi diferite - este influențat mai mult de concepția decât de stilul lui Borges. Între cei doi scriitori prieteni, atât de diferiți ca temperament, vârstă și stil, se naște o adevărată simbioză literară. Borges Îl consideră pe Bioy mai rațional și mai precis. Pe sine, mai extravagant și mai maniac. Oricare ar fi adevărul, azi trebuie să fim conștienți doar de faptul că, datorită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Ken, cuplul care locuia chiar sub noi, trebuiau să tolereze câteva limbi de foc întinse pe tavanul lor. Peste cadavrul meu! Știți, de fiecare dată când auzeam pe cineva spunând chestia asta plin de pasiune, mă gândeam că are un temperament mediteranean și sânge fierbinte. Că juca un rol în fața camerei sau că reacționa exagerat. Și știu că și eu mă folosisem de expresia asta de mii de ori, dar niciodată, până în secunda aia, n-o spusesem cu convingere, crezând în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
În primăvara lui 1953, White a vizitat bătăușii de neveste eliberați condiționat și i-a admonestat verbal și/ sau fizic. Dovezile arată că aceste fapte ilegale nu s-au repetat de aproape patru ani. White rămîne un om cu un temperament exploziv (după cum știți, a primit o mustrare la nivel de departament pentru că a spart geamurile de la Divizia Omucideri cînd a aflat că fostul lui partener, sergentul R.A. Stensland, a fost condamnat la moarte), dar se știe că uneori a evitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
În schimb, Tabitha a continuat să-și îndrepte săgețile cele mai ascuțite ale animozității ei spre fratele cel mare, Lawrence. Originea ostilității permanente dintre acești doi frați nefericiți este greu de stabilit. Probabil că era legată de anumite deosebiri de temperament. Asemenea tatălui său, Matthew, Lawrence era un bărbat rezervat și uneori nervos, care își conducea vastele afaceri naționale și internaționale cu o fermitate și o încăpățânare pe care unii le interpretau drept cruzime. Lumea aceea de blândețe feminină și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
aproape imediat după ruptura cu familia Winshaw. Parțial ca să scap de supravegherea poliției, după cum am spus: dar am avut și motive mai importante. După atâția ani, îngustimea, insularitatea, trufia meschină a vieții de provincie deveniseră insuportabile pentru un bărbat cu temperamentul meu. A, dar tot spațiul ăsta era altfel atunci: avea un pic de stil, înainte de a se muta în el agenții imobiliari și consultanții de management. Era boem, plin de viață, palpitant. Pictori, poeți, actori, artiști, filozofi, homosexuali, lesbiene și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
place absolut deloc să am de-a face cu oameni care intră și ies, solicitînd diverse lucruri. Nu știu cum de suporți. Asta mi se potrivește, pentru că e o activitate solitară, silențioasă. — Nu te apasă singurătatea? — Uneori. SÎnt obișnuită cu ea, totuși. Temperamentul de scriitor și, știi tu, tot tacîmul... Se Întinse. Vrei să mîncăm? Să mergem În camera cealaltă. E frig, dar nu atît de umed ca sus. Își luă sacul și o conduse pe Helen, printr-un coridor, În bucătărie. În mijlocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]