2,808 matches
-
remarcile tale (C). Atunci când critica este violentă și persoana se simte afectată, cel mai bine este ca aceasta să încheie discuția și să se protejeze printr-un refuz de forma: FrșdȘric - Ascultă-mă: refuz să continui discuția atâta timp cât mă insulți (terapeutul care joacă scena confirmă cele spuse printr-o reacție non verbală: el părăsește încăperea) ! Fiecare dintre membrii grupului se antrenează pe rând în tehnica neclarității. Celelalte două tehnici sunt aplicate în cadrul ședințelor paisprezece și cincisprezece. Sarcini de îndeplinit Pacienții identifică
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
să vorbim despre filmul pe care l-am văzut împreună ieri”). Alt exercițiu de antrenament pentru realizarea unei conversații Grupul se așează în șir indian, imaginându-și că este vorba despre un șir format pentru a intra la un cinematograf. Terapeutul se găsește în fruntea șirului. El se întoarce pentru a realiza un contact vizual cu persoana din spatele său și inițiază o conversație, utilizând o banalitate oarecare sau unele elemente din context. Pacientul răspunde și continuă conversația cu două sau trei
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în cea de grup, construit sub forma unor ședințe structurate pe același format. Ordinea domeniilor abordate se stabilește în funcție de ierarhia problemelor pacientului, începând cu cele mai ușoare. Sedințele oferă un spațiu larg jocurilor de rol inversate. In cazul lui JȘrșmie, terapeutul propune un program axat pe refuz, apoi pe răspunsul la criticile primite la serviciu. Sarcini de îndeplinit între prima și cea de a doua ședință JȘrșmie trebuie să stabilească lista și să claseze pe o scară de dificultate cu valori
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
permite terapeutului să observe comportamentul acestuia. Impreună, ei identifică gândurile care îl împiedică să refuze. Convorbirea socratică permite actualizarea gândurilor care i-ar permite să refuze. Cel de al doilea joc de rol este inversat: JȘrșmie este cel care cere, terapeutul îi arată modelul pentru a refuza. JȘrșmie comentează jocul de rol (feedback) iar terapeutul continuă, eventual, cu o convorbire socratică. Un dialog permite identificarea avantajelor și a inconvenientelor care există în cazul în care refuză și a celor care apar
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
refuze. Convorbirea socratică permite actualizarea gândurilor care i-ar permite să refuze. Cel de al doilea joc de rol este inversat: JȘrșmie este cel care cere, terapeutul îi arată modelul pentru a refuza. JȘrșmie comentează jocul de rol (feedback) iar terapeutul continuă, eventual, cu o convorbire socratică. Un dialog permite identificarea avantajelor și a inconvenientelor care există în cazul în care refuză și a celor care apar în situația în care nu refuză. In cadrul celui de al treilea joc de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
permite identificarea avantajelor și a inconvenientelor care există în cazul în care refuză și a celor care apar în situația în care nu refuză. In cadrul celui de al treilea joc de rol, JȘrșmie joacă rolul celui care refuză iar terapeutul îl ajută și îi cere să repete scena de mai multe ori, pentru a trăi senzații plăcute. Noțiunea de empatie este abordată pe larg. Negocierea ocupă un loc important pentru JȘrșmie în cazurile de refuz profesional. Situațiile sunt repede exemplificate
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
senzații plăcute. Noțiunea de empatie este abordată pe larg. Negocierea ocupă un loc important pentru JȘrșmie în cazurile de refuz profesional. Situațiile sunt repede exemplificate, pentru a amplifica sentimentul de eficiență personală și a relua dificultățile întâmpinate. Feedback Pacientul, apoi terapeutul, prezintă un feedback după fiecare ședință. Sarcini de îndeplinit JȘrșmie este invitat să se antreneze în vederea realizării unui refuz cu un nivel de dificultate inferior valorii de 30. El pregătește o situație de refuz cu un nivel de dificultate cuprins
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sau centrat pe o situație punctuală, înainte de a se lansa într-un program complet. In sfârșit, animarea unor grupuri care au probleme în legătură cu afirmarea de sine necesită participarea acestor terapeuți ca asistenți, alături de animatori experimentați și supervizarea lor de către un terapeut experimentat. 8. Fobia socială Christophe Andrș∗ 1. Contribuții teoretice Definiții Criterii diagnostice Principalele simptome Forme clinice Diagnostic diferențial și comorbiditate Epidemiologie și evoluție Etiologii 2. Studiu de caz Prezentarea cazului Analiza funcțională Alte informații Descrierea globală a tratamentului Sedințele de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
acesta este temperamentul meu, mă pot eu opune? Dacă aceste probleme își au originea în trecut, nu sunt eu oare obligat să urmez un anumit tip de psihoterapie care să mă ajute să mă întorc la surse?”. Este esențial ca terapeutul să lucreze asupra aceluiași model explicativ al bolii ca și pacientul său. Dacă acesta din urmă este convins că boala se datorează unei mame supraprotectoare, în timp ce terapeutul nu consideră că este vorba decât despre o dereglare a capacității sale de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
psihoterapie care să mă ajute să mă întorc la surse?”. Este esențial ca terapeutul să lucreze asupra aceluiași model explicativ al bolii ca și pacientul său. Dacă acesta din urmă este convins că boala se datorează unei mame supraprotectoare, în timp ce terapeutul nu consideră că este vorba decât despre o dereglare a capacității sale de a recepta respingerea socială, neînțelegerea astfel creată prejudiciază angajarea pacientului pentru a urma tratamentul. Pe de altă parte, terapeutul va avea destule ocazii să-i reamintească pacientului
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
că boala se datorează unei mame supraprotectoare, în timp ce terapeutul nu consideră că este vorba decât despre o dereglare a capacității sale de a recepta respingerea socială, neînțelegerea astfel creată prejudiciază angajarea pacientului pentru a urma tratamentul. Pe de altă parte, terapeutul va avea destule ocazii să-i reamintească pacientului că întrebarea cea mai importantă nu este: „De ce am această tulburare?” ci: „De ce persistă tulburarea mea?”. Adică întrebarea referitoare la menținerea tulburării trebuie pusă la fel de mult, dacă nu cumva mai mult, decât
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a constatat că sunt deprimată și m-a acceptat la terapie, unde îi vorbeam despre viața mea, despre copilărie, despre părinți. Terapia a durat mai mulți ani. Fără rezultat asupra temerilor mele, chiar dacă faptul că mă confesam mă ajuta puțin. Terapeutul mi-a eliberat niște certificate pentru ca să-mi pot urma cursurile prin corespondență. Chiar și pentru acest lucru era important pentru mine să continui terapia. Mi-am dat bacalaureatul în calitate de candidat școlarizat prin corespondență. La facultate era mai ușor, puteam să
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
are în prezent un caracter de urgență, nu antrenează o marginalizare socială care să o pună în pericol pe termen mai mult sau mai puțin lung. Pacienta are, de altfel, resurse psihologice (distanțare față de tulburarea sa și motivație) și familiale. Terapeutul îi propune o terapie la început individuală, apoi de grup. Analiză funcțională Analiza funcțională se realizează cu ajutorul unei grile Secca modificată ușor. Situații Toate situațiile sociale pot constitui surse de suferință (fobie socială generalizată) dar, mai ales: Situațiile de performanță
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
verifică amploarea înroșirii cu ajutorul oglinzilor (mergând la toalete sau utilizând mica sa oglindă de buzunar pe care o are întotdeauna asupra sa, sau chiar privindu-și imaginea pe dosul lingurilor, în geamuri sau în vitrine). Anticipare, atenție și gânduri obsedante Terapeutul îi explică Isabellei aspectele secvențiale ale tulburării sale, rezumate în tabelul următor, și îi cere să menționeze elementele care corespund cazului său personal. Tabel 2. Secvențele temerilor sociale Moment Descrierea secvențelor Cazul Isabelle Inainte de apariția situațiilor sociale Amplificarea riscurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
asupra ultimelor situații sociale care au provocat amplificări semnificative ale sentimentului de teamă sau de rușine, analizând împreună cu pacientul natura și intensitatea emoției, cognițiile și comportamentele în situația respectivă, și după dispariția acesteia (izolare, gânduri obsedante, autopedepsire...). Sarcini de îndeplinit Terapeutul cele Isabellei să citească cu atenție (să sublinieze pasajele care se referă la pacient, să-și noteze întrebările) un text cu privire la anxietăți și fobii. El cere Isabellei să completeze un tabel de auto-observare. De exemplu, în timpul săptămânii, ea notează situațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
anxietate socială notabilă; ea urmărește apoi gândurile care îi vin în minte și ce comportamente determină acestea. El poate, de asemenea, să-i ceară să facă o listă cu evitările sale situaționale și cu evitările subtile. Feedback La sfârșitul consultației, terapeutul efectuează un joc al întrebărilor și al răspunsurilor în legătură cu ședința: „Ați găsit răspuns la întrebările dumneavoastră? Au rămas lucruri care mai au nevoie de precizări? Ce sunteți pe punctul de a vă spune în acest moment? etc.”. Sedința 2 Trecerea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
întrebărilor și al răspunsurilor în legătură cu ședința: „Ați găsit răspuns la întrebările dumneavoastră? Au rămas lucruri care mai au nevoie de precizări? Ce sunteți pe punctul de a vă spune în acest moment? etc.”. Sedința 2 Trecerea în revistă a sarcinilor Terapeutul discută cu Isabelle capitolele pe care aceasta le-a citit. Isabelle îl întreabă: „Cazul meu este curabil? Te vindeci total de o fobie? Si dacă nu reușesc să fac exercițiile? Dacă nu fac nimic, problema mea se va agrava? Se
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
care aceasta le-a citit. Isabelle îl întreabă: „Cazul meu este curabil? Te vindeci total de o fobie? Si dacă nu reușesc să fac exercițiile? Dacă nu fac nimic, problema mea se va agrava? Se poate muri de anxietate? etc.” Terapeutul recuperează chestionarele și reia împreună cu Isabelle auto-observările. Informare Terapeutul îi explică Isabellei modul în care funcționează terapiile cognitiv-comportamentale. Ideea constă în a ajuta, pe cât posibil, pacientul să devină expert în legătură cu propria sa tulburare în scopul unei participări susținute din partea sa
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
meu este curabil? Te vindeci total de o fobie? Si dacă nu reușesc să fac exercițiile? Dacă nu fac nimic, problema mea se va agrava? Se poate muri de anxietate? etc.” Terapeutul recuperează chestionarele și reia împreună cu Isabelle auto-observările. Informare Terapeutul îi explică Isabellei modul în care funcționează terapiile cognitiv-comportamentale. Ideea constă în a ajuta, pe cât posibil, pacientul să devină expert în legătură cu propria sa tulburare în scopul unei participări susținute din partea sa la faza inițială a tratamentului („deblocare” a situației patologice
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
propria sa tulburare în scopul unei participări susținute din partea sa la faza inițială a tratamentului („deblocare” a situației patologice) dar și în ceea ce privește o mai bună înțelegere a reacțiilor în cazul unor „reveniri ale anxietății” în faza menținerii. Sarcini de îndeplinit Terapeutul și Isabelle construiesc împreună o primă listă de exerciții de pregătit pentru ședință și o primă listă de sarcini de îndeplinit între ședințe. Terapeutul îi cere Isabellei să-și continue lecturile și să valideze și să completeze cele două liste
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
bună înțelegere a reacțiilor în cazul unor „reveniri ale anxietății” în faza menținerii. Sarcini de îndeplinit Terapeutul și Isabelle construiesc împreună o primă listă de exerciții de pregătit pentru ședință și o primă listă de sarcini de îndeplinit între ședințe. Terapeutul îi cere Isabellei să-și continue lecturile și să valideze și să completeze cele două liste de exerciții. Feedback Inainte de sfârșitul consultației, terapeutul efectuează un joc al întrebărilor și al răspunsurilor în legătură cu ședința. Sedința 3 Trecerea în revistă a
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de exerciții de pregătit pentru ședință și o primă listă de sarcini de îndeplinit între ședințe. Terapeutul îi cere Isabellei să-și continue lecturile și să valideze și să completeze cele două liste de exerciții. Feedback Inainte de sfârșitul consultației, terapeutul efectuează un joc al întrebărilor și al răspunsurilor în legătură cu ședința. Sedința 3 Trecerea în revistă a sarcinilor Terapeutul revine asupra chestionarelor și deschide discuția asupra unor itemi. Chestionarul lui Liebowitz permite abordarea unor situații sociale anxiogene care s-ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cere Isabellei să-și continue lecturile și să valideze și să completeze cele două liste de exerciții. Feedback Inainte de sfârșitul consultației, terapeutul efectuează un joc al întrebărilor și al răspunsurilor în legătură cu ședința. Sedința 3 Trecerea în revistă a sarcinilor Terapeutul revine asupra chestionarelor și deschide discuția asupra unor itemi. Chestionarul lui Liebowitz permite abordarea unor situații sociale anxiogene care s-ar putea să nu fi fost luate în considerare în timpul convorbirilor precedente (a telefona, a utiliza toaletele...). Impreună cu Isabelle
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
precedente (a telefona, a utiliza toaletele...). Impreună cu Isabelle, el validează listele de exerciții. Tabel 3. Exerciții de expunere efectuate în timpul ședinței. Efectuate în timpul terapiei individuale: - Să se demachieze în timpul unei ședințe. - Să accepte privirea și tăcerea în timpul convorbirii cu terapeutul. - Să povestească, pe scurt, unele întâmplări personale (descrierea week-end-ului, a unui film pe care tocmai l-a văzut sau a unei cărți pe care tocmai a citit-o, a ultimei vacanțe, a unei amintiri din copilărie, a psihologiei părinților.... - Să
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
care tocmai a citit-o, a ultimei vacanțe, a unei amintiri din copilărie, a psihologiei părinților.... - Să vorbească despre anxietatea sa socială manifestată în diferite circumstanțe și față de diferiți interlocutori (comming out în legătură cu propria sa vulnerabilitate). - Să-și mărturisească limitele (terapeutul pune întrebări dificile, utilizând o enciclopedie sau un ziar). Efectuate în timpul terapiei de grup: - Să se demachieze și să asculte comentariile în legătură cu înroșirea, concentrându-se pe amplificarea jenei, acceptând-o și apoi observând diminuarea acesteia. - Să fie observată în tăcere
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]