2,542 matches
-
1965), până la "Istoria unei secunde" (1971), Adrian Păunescu rămâne poetul care-și clamează patetic sentimentele și ideile, cu prezumția de a se afla mereu în fața unei mulțimi chemate să-l asculte, să-l aprobe sau să nu-l înțeleagă, de unde tonalitățile diverse ale discursului liric, de la jubilația cea mai neîngrădită, alimentată de sentimentul consonanței cu „publicul”, la spectaculoasa lamentație nu lipsită de orgoliu, a celui care se descoperă monologând solitar, și la apostrofa sarcastică, necruțătoare. O fire romantică furtunoasă, greu de
Adrian Păunescu () [Corola-website/Science/298514_a_299843]
-
corespondent al Academiei Române în 1937. Respectat în lumea universitară, în 1945 devine Rector al Școlii Politehnice din București. Discursul pe care il pronunța în 1930 la Alger, la a 54-a sesiune a Asociației Franceze pentru Progresul Științelor, surprinde prin tonalitatea lirica și chiar patetica, neconforma stilului sau sobru și reținut: „Placés au carrefour des routes entre l'Orient incertain et l'Occident civilisé de l’Europe, leș Roumains ont dû lutter durement pendant des siècles pour garder leur indépendance naționale
Petre Sergescu () [Corola-website/Science/307129_a_308458]
-
membru titular al Academiei Române. Ulterior a fost și membru în comitetul de lectură al teatrului Național din Iași (1910-1916). Nicolae Gane a trecut în neființă la data de 16 aprilie 1916 în orașul Iași. Nicolae Gane a scris proză cu tonalități romantice care evocă trecutul, viața patriarhală și aventurile cinegetice. Printre lucrările publicate de Nicolae Gane, menționăm următoarele: Primul liceu înființat în Fălticeni în 1923 a fost numit Liceul „Nicu Gane”, denumit Colegiul Național „Nicu Gane” în 1999.
Nicolae Gane () [Corola-website/Science/307216_a_308545]
-
class="nowrap date-lien" datetime="1868-06-21">21 iunie 1868</time><time class="nowrap date-lien" datetime="1868-06-21"></time> în München. Durează aproximativ patru ore și jumătate. V"orspiel-ul" (adică preludiul) operei este renumit pentru caracterul vesel, pompos și plin de viață, grație tonalității luminoase date de cheia în do major. Acesta este, fără îndoială, unul dintre preludiile de cel mai mare succes ale lui Wagner, care conține principalele laitmotive ale operei, rezumând opera cu măiestrie. El începe pompos cu motivul maeștrilor cântăreți, caracterizându
Maeștrii cântăreți din Nürnberg () [Corola-website/Science/308501_a_309830]
-
S-au publicat postum operele sale „"Primeras canciones"” și „"Amor de Don Perlimplín con Belisa en su jardín"”. Universul lorchian se caracterizează printr-o sistematizare palpabilă : poezia, drama, proza sunt alimentate de obsesii și chei stilistice constante. Varietatea formelor și tonalităților nu atentează niciodată împotriva acestei unități, a cărei chestiuni fundamentale este frustrarea personajelor. Simbolurile : în deplin acord cu gustul său pentru elementele tradiționale, Lorca utilizează în mod frecvent simboluri în poezia sa. Ele se referă adesea la moarte, deși, în funcție de
Federico García Lorca () [Corola-website/Science/308137_a_309466]
-
Town"” de pe albumul Vs. A cântat de asemene la „ukulele”, tobe, muzicuță sau acordeon. La concerte Vedder aduce adesea o tamburină pentru finalul spectacolului, când o aruncă în tribune. Vedder are două pedale la chitară, una marcată „Soap” („Săpun”), pentru tonalitate clară, și cealaltă „Dirt” („Mizerie”), pentru distorsiune. Pe albumele Pearl Jam Vedder folosește pseudonimul „Jerome Turner” pentru contribuțiile sale non-muzicale (de regulă de artă și design). A folosit de asemenea pseudonimul „Wes C. Addle”(de la „West Seattle”). Vedder și-a
Eddie Vedder () [Corola-website/Science/308259_a_309588]
-
pian (primul în Si bemol major, al doilea în Mi bemol major). În 1828, a compus cantata "Mirjams Siegesgesang" (D. 942) pe un text de Franz Grillparzer, Misa în Mi bemol major (D. 950), "Tantum Ergo" (D. 962) în aceeași tonalitate, Cvintetul pentru coarde în Do major (D. 956), cel de-al doilea „Benedictus” din Misa în Do major (D. 452), ultimele trei sonate pentru pian (D. 958, D. 959, D. 960) și ciclul "13 Lieder nach Gedichten von Rellstab und
Franz Schubert () [Corola-website/Science/307549_a_308878]
-
Această combinație a formei clasice cu melodia romantică conduc uneori la un discurs dizolvat: Simfonia Do major a fost descrisă de Robert Schumann ca „alergând către dimensiuni cerești”. Inovațiile sale armonice includ părțile în care, prima secțiune se încheie pe tonalitatea subdominantei în loc de cea a dominantei (ultima parte a cvintetului "Trout"). Compoziția lui Schubert era la acest moment un predecesor, un înaintaș al tehnicii comune romantice a relaxării, în loc să creeze tensiune în mijlocul unei părți, amânând rezolvarea până la final. Schubert s-a
Franz Schubert () [Corola-website/Science/307549_a_308878]
-
având un spirit combativ de înaltă semnificație, o cromatică atent aleasă și așezată pe tușe orânduite pe netezimi sclipitoare, limpezi și precise, totul aducând cu măestria relevată de pictura "Muncitorul". Un pas înainte în pictura lui Octav Băncilă, o reprezintă tonalitățile lipsite de stridență, ele fiind vii și clare. Artistul a folosit în această compoziție o cromatică cu alburi de diferite nuanțări, cafeniuri și tonuri de verde. Ca și în lucrarea "Muncitorul" din 1911, "Flămândul" conține un colorit și un desen
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
atunci în artele plastice, a avut un punct culminant la expozițiile pe care artistul le-a deschis la București în anul 1914 și 1915. Pe lângă apogeul creației atins cu Ciclul de lucrări 1907, Octav Băncilă a creat capodopere ca "" și "". Tonalitățile cromatice din "Pribeagul" par a fi contrastante prin reflexele trandafirii dulcege cu tematica dură și absolut gravă a lucrării. Mai realizată este "Pâinea noastră cea de toate zilele" (vezi Varia), care este construită viguros, Băncilă reușind să extragă din realitate
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
vitrină din București. Alexandru Toma a văzut acel tablou și a scris un eseu plin de considerații sociale cu privire la etnia țiganilor din România. La Muzeul Național de Artă din București există mai multe "Cărturărese": una realizată în anul 1914 în tonalități verzi cu reflexe albe, violete și cărămizii; una realizată în 1916 cu o cromatică dominată de roșu și alb și alta pe fond liliachiu cu verde, brun și roșu. Caracteristica generală a tematicii țiganilor din România, este că niciun personaj
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
pe care le-a făcut în anii 1923 și 1937. A pictat mulți bujori, trandafiri și crizanteme. Cea mai îndrăgită floare a fost liliacul, floare pe care artistul o avea în grădina sa de pe strada Păcurarilor din Iași. A folosit tonalitățile liliachii și în multe compoziții cu alte tematici, relevantă în acest sens fiind lucrarea intitulată "" (tematica țărănească) sau "" (tematica tigănească). Octav Băncilă nu a fost un artist liric ca Ștefan Luchian, care își exprima sentimentele sau stările sufletești în această
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
al naturii și al dragostei, al vinului și al aventurii și, în același timp, critic necruțător al moravurilor nobilimii, Li Tai-pe a alternat realitatea și visul, atitudinea euforică și cea profund elegiacă în versuri simple și sugestive, amintind adesea de tonalitățile poeziei populare. În lirica sa, finețea notației transcrie în mod fericit puritatea sentimentelor. Li tai-pe a exercitat o mare influență asupra dezvoltării ulterioare a liricii chineze.
Li Po () [Corola-website/Science/306484_a_307813]
-
Plaza).. A cântat și pe scena Teatrului de revistă „Constantin Tănase”, alături de Stela Popescu, Alexandru Arșinel, Nicu Constantin. Vocea Romicăi, cu un timbru patrunzător, o impostație naturală și un ambitus impresionant este dublată de un simț al măsurii și al tonalității similar cu al instrumentiștilor. Ea posedă un întreg arsenal de ornamente, împletind vibrato-ul natural al vocii cu triluri anume controlate, iar salturile la octave superioare erau urmate de anumite cadențe. Ca punct de plecare, a luat în alcătuirea repertoriului
Romica Puceanu () [Corola-website/Science/306504_a_307833]
-
dintr-o serie de raze paralele și aliniate pe direcția liniilor de câmp magnetic, sugerând faptul că fenomenul de pe planeta noastră este aliniat cu câmpul magnetic terestru. De asemenea, variabilitatea unor anumiți factori poate determina formarea de linii aurore de tonalități și culori diferite. Aurora polară terestră e provocată de ciocnirea unor particule încărcate electric (de exemplu electroni) din magnetosferă cu atomi din straturile superioare ale atmosferei terestre, aflate la altitudini de peste 80 km. Aceste particule electrice au o energie de
Auroră polară () [Corola-website/Science/306524_a_307853]
-
de fosfor, alterând nivelul de energie al moleculelor, fapt care rezultă în emisiunea de lumină. În general, efectul luminos este dominat de emisiunea de atomi de oxigen în straturile superioare ale atmosferei (aproximativ 200 de kilometri de altitudine), care produce tonalitatea verde. Când se produc furtuni puternice, straturile inferioare ale atmosferei sunt atinse de vântul solar (la aproximativ 100 de kilometri altitudine), producând tonalitatea roșu închis prin emisiunea de atomi de azot (predominantă) și oxigen. Atomii de oxigen emit tonalități de
Auroră polară () [Corola-website/Science/306524_a_307853]
-
de atomi de oxigen în straturile superioare ale atmosferei (aproximativ 200 de kilometri de altitudine), care produce tonalitatea verde. Când se produc furtuni puternice, straturile inferioare ale atmosferei sunt atinse de vântul solar (la aproximativ 100 de kilometri altitudine), producând tonalitatea roșu închis prin emisiunea de atomi de azot (predominantă) și oxigen. Atomii de oxigen emit tonalități de culori variate, deși, de cele mai multe ori, se întâlnesc roșul sau verdele. Fenomenul poate apărea și ca o luminescență ultravioletă, violetă sau albastră, datorată
Auroră polară () [Corola-website/Science/306524_a_307853]
-
produce tonalitatea verde. Când se produc furtuni puternice, straturile inferioare ale atmosferei sunt atinse de vântul solar (la aproximativ 100 de kilometri altitudine), producând tonalitatea roșu închis prin emisiunea de atomi de azot (predominantă) și oxigen. Atomii de oxigen emit tonalități de culori variate, deși, de cele mai multe ori, se întâlnesc roșul sau verdele. Fenomenul poate apărea și ca o luminescență ultravioletă, violetă sau albastră, datorată atomilor de azot, prima dintre acestea putând fi foarte bine observată din spațiu (dar nu de pe
Auroră polară () [Corola-website/Science/306524_a_307853]
-
bine observată din spațiu (dar nu de pe Pământ, pentru că atmosfera absoarbe razele UV). Satelitul NASA "Polar" a observat efectul în raze X, imaginile ilustrând precipitații de electroni de energie ridicată. Interacțiunea între moleculele de oxigen și azot, ambele generatoare de tonalități ale culorii verde, creează efectul de „linie verde aurorală”. În același fel, interacțiunea dintre acești atomi poate produce efectul de „linie roșie aurorală”, deși mai rar și prezent în altitudini mai ridicate. Planeta noastră este atinsă permanent de vânturi solare
Auroră polară () [Corola-website/Science/306524_a_307853]
-
la sfîrșitul anilor '80. "Căușe of Death", lansat în 1990 a devenit un album-cult al genului, iar John Tardy a fost recunoscut că primul vocalist care a folosit așa-numita voce death grunt, o voce agresivă, tipică genului, cu o tonalitate foarte joasă. Formația s-a destrămat în 1997 și s-a reunit în 2003. Pe perioada hiatus-ului, Donald Tardy a activat în trupa lui Andrew W.K., iar Allen West s-a concentrat asupra celor două proiecte ale sale
Obituary () [Corola-website/Science/306671_a_308000]
-
km de plaje,una dintre cele mai frumoase fiind El Médano. Pe coasta de nord sunt mai frecvente plajele de stâncă cu nisip negru, în timp ce pe coastele de sud și sud-vest sunt plaje tipice cu nisip fin și curat, cu tonalități luminoase. Tuburile de lavă sau Tunelurile vulcanice sunt peșteri vulcanice formate când lavă curge mai mult sau mai putin fluid creând goluri în masă să. Dintre multele tuneluri vulcanice existente pe insulă, Cueva del Viento din nordul orașului Icod de
Tenerife () [Corola-website/Science/306785_a_308114]
-
mormintelor, naos și altar. Biserica Mănăstirii Humor a fost împodobită peste tot, în exterior și în interior, cu picturi în frescă, ca și bisericile Voroneț, Moldovița, Arbore și Sucevița. Ceea ce caracterizează în plus întreaga pictură de la Humor este unitatea de tonalitate cromatică, datorată predominanței diferitelor nuanțe de roșu, culoare specifică acestei biserici. Din cauza intemperiilor, pictura exterioară a fost deteriorată parțial. Pictura de pe peretele nordic este cel mai afectat, din ansamblul iconografic putându-se distinge doar fragmente din Acatistul Sf. Mucenic Gheorghe
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
și câte un acord pe spații mari, iar secțiunile instrumentale nu sunt lungi. De asemenea, s-au evidențiat și influențe electronice ce aveau să fie explorate mai târziu de Madonna pe albumul "Ray of Light". Piesa este cântată într-o tonalitate minoră. Au existat controverse în legătură cu versurile piesei, cântecul fiind numit „o metaforă pentru spermă”. „Rain” are însă o tematică romantică. Se descrie așteparea celui iubit („When you looked into my eyes / And you said goodbye / Could you see my tears
Rain (cântec de Madonna) () [Corola-website/Science/307930_a_309259]
-
independență a Statelor Unite ale Americii de către Thomas Jefferson, care a parafrazat ceea ce prietenul său apropiat, Philip Mazzei, spusese și scrisese. Introducerea Declarației de independență a Statelor Unite ale Americii, scrisă de Thomas Jefferson în 1776, spune textual: În spiritul limbii română, acest paragraf devine: Aceeași tonalitate intensă de apărare a drepturilor inalienabile ale ființelor umane apăruse, pentru prima dată în istoria scrisă a legilor umane, în Constituția statului Massachusetts, din 1780, care precedase Constituția Statelor Unite ale Americii cu șapte ani, fiind întâia de acest gen în lume. Anul
Toți oamenii sunt creați egali () [Corola-website/Science/308303_a_309632]
-
preferate. Cu câteva excepții, aceste chitare sunt manufacturate în SUA. O întoarcere la origini! La această serie Fender utilizează specificațiile tehnice și sculele originale. De la forma distinctivă și de neconfundat, până la dozele clasice, aceste chitare sunt replici, în privința aspectului și tonalităților, ale predecesorilor renumiți. Dacă sunteți un colecționar, sau un pasionat de instrumente clasice, atunci, cu siguranță, veți fi încântați de chitarele American Vintage Series. Legende ale muzicii au cântat la aceste instrumente: Isley Brothers, The Great Scots, Hark Marvin, Rory
Fender () [Corola-website/Science/308415_a_309744]