206,418 matches
-
cu fața la pământ lângă mormântul mucenicului și sfâșiindu-se adeseori singur, să nu vezi în el altceva decât capul tăiat al diavolului, încă și acum stau aceste arme lângă ostașii lui Hristos. Și după cum împărații îngroapă pe eroi cu armele lor, tot așa și Hristos i-a îngropat pe mucenici cu armele lor, pentru ca să arate, chiar înainte de înviere, toată slava și toată puterea sfinților”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Varlaam, IV, în vol. Predici la sărbători
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
deschis ochii imediat”. (Fericitul Augustin, Confessiones - Mărturisiri, Cartea a IX-a, VII, (16), în PSB, vol. 64, p. 194) „Și după cum o rădăcină minunată nu se vede, căci e ascunsă în sânurile pământului, dar arată prin roade puterea soiului ei, tot astfel și fericitul Meletie nu-i văzut de ochii trupului nostru, căci e ascuns în racla aceasta, dar își arată, prin voi, roadele, puterea harului lui”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la cel întru Sfinți Părintele nostru
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cumplită prigoană este cea dinăuntrul omului; această prigoană pornește în fiecare om din sufletul lui, când sufletul îi este stricat de pofte fără de Dumnezeu, de tot felul de plăceri, de nădejdi deșarte, de visuri pline de stricăciune, când sufletul dorește tot mai mult, când este tulburat și arde de dragoste sălbatică, când este înțepat până la sânge, ca de niște Țepuși, ca de tăuni, de patimile care sunt în el și-l împing spre strădanii nebunești, făcându-l să-și piardă nădejdea
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
luptat cu sângele și trupul, ci cu începătoriile, cu stăpâniile, cu stăpânitorii întunericului acestui veac, cu duhurile răutății. Foc este pofta trupului, foc nestins și continuu; este câine furios și turbat; de mii și mii de ori îl alungi, și tot de atâtea ori sare la tine și nu se depărtează! Cumplit e jarul cărbunilor, dar mai grozav e jarul poftei! Niciodată nu încetează războiul acesta! Niciodată nu ne dă răgaz în viața aceasta! Lupta e continuă pentru ca și cununa să
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
manifesta însă o atracție fatală față de soția lui Nichifor Fătu, Gafa, care va recunoaște că Rena este fiica lor. Maistrul Fătu, gelos și umilit, îi va înscena lui Filimon, drept răzbunare, un accident de producție (o ciocnire de vagoane), dar tot el îl va scoate de la pușcărie înainte de termen și-i va obține locuință. Între fiu (Filimon) și tată (Nichifor Fătu, necunoscut și nerecunoscut de fiu ca atare) se naște nu doar o rivalitate, ci și o ură de moarte. Episoadele
Scriitura unei agonii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10410_a_11735]
-
urbei. Dar să-l cităm mai bine pe Andrei Pleșu: Nu, nu-mi place ce se petrece în București. Nu-mi place să rulez pe străzi desfundate, să mă simt asediat de un kitsch tot mai omogen, de o urbanistică tot mai arbitrară, de reclame care proliferează obscen, ca în lumea a treia, de colapsul traficului rutier, de zgomote, scuipături și praf, de mitocănie fudulă, de firma cu sclipici a sălii de jocuri de la parterul blocului de peste drum de Dalles (în
Ochiul Magic by Damian Necula () [Corola-journal/Journalistic/10422_a_11747]
-
alta amprenta specifică - atîta cîtă a mai rămas - și farmecul. ș?ț Și lucrurile vor continua să se degradeze, cu un fel de vervă funestă. Bucureștiul este un oraș neiubit. Nu-l mai iubesc cu adevărat nici bucureștenii (de altfel, tot mai puțini), nici primarii lui, în genere nebucureșteni. Nici eu. Îl parcurg adesea ca pe o amintire dureroasă, ca un pariu pierdut." Matei Călinescu, în interviul luat de Laura Albulescu pe ultimele două pagini ale revistei, ne surprinde prin concepția
Ochiul Magic by Damian Necula () [Corola-journal/Journalistic/10422_a_11747]
-
Iordan Datcu D. Xenopol a avut fericita idee de a propune o bursă de studii în Anglia pentru fosta sa studentă Tereza Stratilescu, așa cum tot fericită a fost și ideea lui Titu Maiorescu de a-i da acesteia misiunea de a studia modul de organizare și de funcționare al învățământului de stat din Anglia. Audiind cursuri la Londra și Oxford tânăra Stratilescu n-a uitat
Din Carpați în Pind by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/10416_a_11741]
-
reprezentative (Ștefan Cel Mare, Mihai Viteazul, Războiul pentru Independență, cu cântece populare despre Carol I), unele rășluiri din hotarele țării, reflectate în cântecul popular, ca în acesta: ,Frunză verde măr uscat,/ Fi-i-ar neamul blestemat,/ Fi-i-ar casa tot pustie/ Și copiii-n pușcărie/ Cine pe rus l-o făcut/ Stăpân dincolo de Prut." Punctează adesea momente istorice cu reflexul lor în cântece: Deașteaptă-te române, Hora Unirii (cu melodiile lor). }ăranul român este prezentat în legătură cu statul, religia, pământul, străinii ș.a.
Din Carpați în Pind by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/10416_a_11741]
-
mințile sau pentru a-i ajuta la necaz. Și astfel, treptat, colportarea din om în om a pseudocunoștintelor medicale ajunge să formeze atmosfera de eresuri medicale a unei epoci istorice. Și cum fiecare epocă are prejudecățile și credințele ei științifice, tot așa epoca noastră își are propriile ei superstiții medicale. Aceste fabulații sînt precum aerul pe care îl respirăm în mod automat și precum ideologia dominantă căreia ne supunem fără s-o recunoaștem. Ne alcătuiesc și ne hotărăsc comportamentul. Despre aceste
Pseudocunoașterea medicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10413_a_11738]
-
lectura. Și ceea ce este mai umilitor este că nu doar terminologia medicală a atins un prag inaccesibil minții noastre, ci și tehnica ei. Procedeele, intervențiile și operațiile medicale au atins o finețe ce frizează magia. Tocmai de aceea medicii apar tot mai des în ochii noștri învăluiți într-o aură de vraci, vindecători și terapeuți taumaturgi. Ce fac ei numai ei știu, iar nouă nu ne rămîne decît să chibițăm pe margine. În privința terminologiei, lexiconul lui Werner Bartens e scris într-
Pseudocunoașterea medicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10413_a_11738]
-
din acest punct de vedere, unii invitați sunt de-a dreptul delicioși, asigurând postul de televiziune cu momente inegalabile de divertisment pentru subdezvoltați mintal - ceea ce nu sunt în stare să facă mulți dintre actorii care spun glumițe vechi și stupide, tot cu nonșalanță, dar cu o asemenea intonație a vocii, încât noi, telespectatorii, trebuie să râdem împreună cu râsetele de pe banda magnetică, fiindcă... Revenind la unii invitați... Bineînțeles că ei sunt oameni cu o cultură impresionant de vastă, atât de vastă câteodată
Berbecuții și pierderea conștiinței by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10421_a_11746]
-
n-am făcut ceva să-l rețin. - Vă las un pic singuri... trebuie să... În fine - a început să râdă, Marcos a râs și el, m-am molipsit și eu -, am ceva de făcut. Ușa s-a închis și noi tot mai râdeam. Apoi Marcos m-a privit, mi-a zâmbit și s-a repezit la mine. Ce bine, mi-am spus, ce bine, în timp ce ne sărutam, ne mângâiam și ne dezbrăcam cu gesturi stângace, ineficiente și încurcate din cauza amețelii produse
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
pluteam, aveam capul plin de fum și ne încurcam în mâneci, nasturi și fermoare, dar n-avea importanță, îmi plăcea atât de mult să mă sărut cu Marcos, să-l mângâi, să-l dezbrac, să-i simt buzele, mâinile, degetele, tot corpul lipit de al meu, ce bine... Până ce a fost clar că nu era așa, ceva nu mergea deloc bine. Niciodată în viață nu m-am dezmeticit atât de rapid. Nu pot spune că Marcos mă decepționa, căci era la fel de
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
aveam cu hașișul, și toată se putea evalua în termeni cantitativi, căci de calitate, ca să spun drept, nu prea fusese vorba. N-avusesem decât doi iubiți, unul la șaptesprezece ani, de scurtă durată, celălalt un an mai târziu, și acela tot foarte puțin, iar eu îi părăsisem pe ambii. Îi alesesem prost, era doar vina mea, așa că trebuia să caut mai departe, ceea ce chiar și făceam, acumulam amanți de o noapte, de două după-amieze, de un weekend, niciodată mai mult. Uneori
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
de cameră în general, este produsul firesc al unui mediu social cultural artistic și intelectual echilibrat, orientat de tradiții, de certitudini în ce privește cultivarea valorilor umaniste, de climatul unei bunăstări spirituale autentice. Este climatul unei colaborări în echipă. Cu totul recent, tot la Ateneu, câteva formații camerale sosite din partea de vest a continentului european, tineri muzicieni a căror vârstă nu depășește 35 de ani, au probat pentru noi situația unei normalități în ce privește climatul vieții muzicale din Anglia, Germania, Elveția. Cvartetul "Belcea" este
Spațiul cameral by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10418_a_11743]
-
sistemului: după ce a fost dată afară pentru modul rușinos în care a organizat examenele de bacalaureat, d-na Paloma Petrescu revine în trombă, în funcția de "Consilier 1 A", în cadrul Direcției Generale Buget-Finanțe, Patrimoniu și Investiții din cadrul Ministerului Educației. Să tot fii "rotit", în condițiile astea, că de bacalaureat are cine să se ocupe! Ca porumbiță a sistemului, dna Petrescu va face, desigur, ceea ce a mai făcut. Cum memoria nu e partea noastră tare, poate că revizitarea licitațiilor de manuale din
Bacalaureatul se joacă în vestiare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10424_a_11749]
-
unei alte realități artistice și un nou cadru pentru reconfigurarea formelor. Împăcînd contrariile și unificînd cronologiile, recontextualizînd istoria și incorporînd virtualul, Dumitraș se așază incontestabil în plin enciclopedism postmodern, acolo unde succesiunea se varsă în simultaneitate și unde memoria lasă tot mai mult loc percepției nemijlocite. Din această pricină parcursul artistic însuși este unul sintetic și globalizator, el integrînd firesc în sincronie toate reperele unei diacronii încețoșate. Max Dumitraș este, rînd pe rînd, dar și simultan, pictor și sculptor, provocator și
Maxim Dumitraș by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10442_a_11767]
-
Coman Lupu Pare incredibil, dar este totuși adevărat: într-o lume tot mai grăbită și preocupată să meargă numai pe locurile din față, de maximă vizibilitate, mai există încă Oameni care se retrag la masa de scris și, în tihna "condeiului" de astăzi, computerul, se străduiesc să mențină viu spiritul adevărului și
Aromâna de lângă noi by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/10430_a_11755]
-
cu obstacole și mai ales aruncată pe orbita pândei conform căreia ceea ce a fost valabil pentru toți la un moment dat (serialismul, de pildă) are acum toate șansele să fie fals. De aici strașnicele ciocniri între da și nu. Și tot de aici contradicțiile care se manifestă ca o specie aparte de repetiție a mai multor fenomene, în esența asemănătoare, pregătite a se distruge în virtutea similitudinii lor. în relativ, Damien Charron nu agreează contradicția, evitând pe cât posibil accidentele inseparabile de maladia
La Paris printre muzicieni (1) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10441_a_11766]
-
Rodica Zafiu Verbul a lista nu este înregistrat în DEX, dar se folosește tot mai mult în ultima vreme, cu sensuri mai mult sau mai puțin tehnice; de aceea a și fost cuprins în noul DOOM, alături de listare. Dintre semnificațiile înrudite ale verbului, unele - "a organiza într-o listă"; "a pune pe listă"; "a
Listare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10434_a_11759]
-
afișarea listei pe un ecran (,Listează toate produsele", cofetariaalice.ro,; " Puteți preseta televizorul pentru a lista canalele favorite pe ecran", ro.commercial). În fine, sensul care nu mai e deloc transparent în română și care - ciudățenie a uzului ! - se răspîndește tot mai mult este cel prin care a lista devine sinonim cu a printa și a imprima: a fixa un text sau o imagine virtuală pe suport de hîrtie. Se pare că termenul computeristic englez listing, folosit pentru afișarea și vizualizarea
Listare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10434_a_11759]
-
cu conștiința că sfîrșitul era iminent. Din avion, New Orleans arăta ca niște insulițe abia ieșite din apă, ca floricelele din zăpadă, nu credea nimeni că în acest univers fluid mișună o lume complexă cu datini și culturi adînci. Simțeam tot timpul că trebuia să ne grăbim cu scrisul, cu improvizația, cu viața, că nu prea aveam timp. Indivizii știu toți că o să moară, dar unii știu altceva, că o să moară mai devreme, și din acest motiv trăiesc mai intens. Un
Un poet prozator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10435_a_11760]
-
Daniel Cristea-Enache Cum începe și cum se continuă degradarea unui poet, a creației sale lirice văzută în etapele și în întregul ei? Primul și cel mai vizibil simptom este bulimia editorială, apetitul tot mai greu satisfăcut pentru publicarea de volume, plachete, antologii personale într-un ritm susținut, fără legătură cu cel creativ. O carte merită publicată atunci când în sertarul autorului s-au strâns destule file manuscrise apte să-l exprime; sau când viziunea
Degradarea poeziei by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10431_a_11756]
-
aceea a referințelor, adunate gospodărește, încă de la primul țipăt liric; iar un CV alcătuit până în infinitul mic completează harta egolatriei și autopropulsiei. În loc să caute confruntarea cu reale autorități critice și să-și lase poemele singure să suporte verdictul acestora, folosește tot felul de cârje, dând telefoane, făcând invitații, asigurând reciprocități avantajoase. Dacă poetul autentic trece pe lângă tine fără să te vadă, absorbit fiind de ceea ce scrie el, textierul te urmărește cu aviditate, interesat fiind numai și numai de ceea ce vei scrie
Degradarea poeziei by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10431_a_11756]