4,862 matches
-
forma de acțiune a statului de configurația OLI și de propriile sale obiective, după cum urmează: • cu cât sunt mai puține avantajele distinctive ale unei CTN, cu atât este mai puțin probabil ca acțiunile statului să fie îndreptate spre acea corporație transnațională; • cu cât este mai mare competiția între țări pentru atragerea de investiții, cu atât mai mult orice stat-gazdă va încerca să se asigure de faptul că avantajele sale de locație sunt cel puțin la fel de atractive ca avantajele altor state. Ajunși
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
mult orice stat-gazdă va încerca să se asigure de faptul că avantajele sale de locație sunt cel puțin la fel de atractive ca avantajele altor state. Ajunși în acest punct al discuției, este util să ne reamintim că, după cum susțin neoinstituționaliștii, corporațiile transnaționale nu pot vota la alegerile naționale, dar că, după cum avertizează economiștii neoclasici, pot vota pe piețele internaționale, alegând unele state în detrimentul altora 16; • cu cât sunt mai atractive resursele sau piețele de desfacere ale unui stat-gazdă și cu cât este
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
beneficiu din activitatea acelor corporații; • cu cât corporația ține mai mult la avantajele sale de tip O (ale proprietății), cu atât este mai puțin probabil ca ea să renunțe la controlul asupra lor. Așadar impactul acțiunilor statelor-gazdă asupra activității corporațiilor transnaționale va fi o funcție dependentă de interacțiunea dintre configurația avantajelor de tip L (ale locației) specifice statului și configurația avantajelor de tip O și I specifice corporațiilor transnaționale. Asemenea acțiuni (Dunnning, 1993) merg de la suport informațional și persuasiune până la interdicția
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
renunțe la controlul asupra lor. Așadar impactul acțiunilor statelor-gazdă asupra activității corporațiilor transnaționale va fi o funcție dependentă de interacțiunea dintre configurația avantajelor de tip L (ale locației) specifice statului și configurația avantajelor de tip O și I specifice corporațiilor transnaționale. Asemenea acțiuni (Dunnning, 1993) merg de la suport informațional și persuasiune până la interdicția investițiilor în anumite sectoare și/sau limitarea drepturilor de control, trecând printr-un lung șir de condiții impuse și de angajamente solicitate. Birkinshaw și Hood (1997) și-au
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
de angajamente solicitate. Birkinshaw și Hood (1997) și-au axat studiul pe suportul pe care statul-gazdă îl poate oferi în procesul de dezvoltare a filialei CTN. Ei ajung la concluzia că statul-gazdă joacă un rol critic în sprijinirea filialelor corporațiilor transnaționale fie direct, prin stimulente investiționale și asistență guvernamentală, fie indirect, prin crearea unui mediu propice de afaceri. Raportul UNCTAD (1997) avertizează în privința efectelor negative asupra competiției pe care le au stimulentele acordate CTN-urilor, cum ar fi diferitele tipuri de
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
la rente de monopol (Hymer, 1960); - folosirea avantajelor de proprietate legate de anumite avantaje de locație duce la obținerea de profituri mai mari - de exemplu, cererea locală sofisticată poate fi inelastică la preț (Vernon, 1966); - reducerea costurilor unitare prin folosirea transnațională a patentelor și prin organizarea eficientă a diviziunii producției transnaționale (Cantwell, 2000); - reducerea costurilor de producție prin economiile de scară (Vernon, 1971). Implicațiile avantajelor de locație asupra performanței corporațiilor includ: • creșterea profiturilor prin efectele stimulentelor financiare și fiscale; • diminuarea costurilor
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
legate de anumite avantaje de locație duce la obținerea de profituri mai mari - de exemplu, cererea locală sofisticată poate fi inelastică la preț (Vernon, 1966); - reducerea costurilor unitare prin folosirea transnațională a patentelor și prin organizarea eficientă a diviziunii producției transnaționale (Cantwell, 2000); - reducerea costurilor de producție prin economiile de scară (Vernon, 1971). Implicațiile avantajelor de locație asupra performanței corporațiilor includ: • creșterea profiturilor prin efectele stimulentelor financiare și fiscale; • diminuarea costurilor de producție prin diminuarea prețurilor input-urilor: forță de muncă
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Hymer, 1960). Capitolul 6tc "Capitolul 6" O dezvoltare proprie a paradigmei eclecticetc "O dezvoltare proprie a paradigmei eclectice" 6.1. Matricea politicilor statului-gazdătc "6.1. Matricea politicilor statului‑gazdă" Politicile pe care un stat-gazdă le poate adopta cu privire la filialele corporațiilor transnaționale se înscriu într-o matrice cuprinzând zece categorii (fig. 6.1 - Voinea, 2001 a). Facem două presupuneri necesare pentru acest cadru teoretic. Prima este cea a raționalității: statul acționează ca un actor rațional, adoptând politici care să sporească bunăstarea netă
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
actor rațional, adoptând politici care să sporească bunăstarea netă a societății pe care o reprezintă. A doua presupunere este cea a prevalenței: un stat poate adopta, la un anumit moment în timp, o singură politică referitoare la filiala unei corporații transnaționale. Altfel spus, la orice moment specific în timp, o politică prevalează față de alta. O schimbare de politică poate să apară într-un mediu deja modificat de efectele primei politici adoptate; de aceea, ea este o consecință a celei dintâi. De
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
adoptate mai frecvent de statele slabe (cu putere de influențare mai mică - sau, altfel spus, cu avantaje de locație statice mai mici), cum ar fi, de exemplu, economiile în tranziție. Statele concurează între ele pentru a atrage investiții de la corporațiile transnaționale; problema este că majoritatea acestor state sunt slabe, deci competiția se rezumă la una între facilități, între intensitatea discriminării pozitive. În timp ce statele își folosesc doar limitat puterea (care, oricum, este redusă), corporațiile profită de acest lucru, folosind-o în mod
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
lucru, folosind-o în mod excesiv. Reacția lor este asimetrică, deoarece o corporație nu are de ce să-și folosească puterea (capabilitățile) în mod limitat, să-și subutilizeze resursele. Mediul de afaceri care rezultă este unul anticompetitiv, dominat de filialele corporațiilor transnaționale, și apare de multe ori sub formă de monopol, oligopol restrâns sau colusiv. Politicile de la 7 la 10 și chiar politica 6, dacă se referă la strategii-scut, reflectă recursul excesiv la putere al statului. Numai un număr restrâns de țări
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
în condiții egale pe piață, de libera competiție. Unele dintre aceste induceri de putere de piață au caracter general: ele sunt acordate pentru toate firmele dintr-un anumit sector sau pentru toate firmele dintr-o țară. Literatura internațională privind corporațiile transnaționale oferă referințe extinse privind aceste IPP-uri generale, deși majoritatea lucrărilor de specialitate se focalizează asupra câtorva tipuri de stimulente, în special fiscale. Însă mai dăunătoare pentru mediul de afaceri sunt inducerile de putere de piață acordate individual unor firme
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
tip O ale corporației îi întăresc poziția, forțând statul să cedeze cât mai multe avantaje de tip L. Eu susțin însă mai mult: că acele avantaje de tip L acordate sub formă de IPP-uri specifice sunt transformate de corporațiile transnaționale în avantaje de tip O. La prima vedere, acest argument este contrar naturii avantajelor de proprietate, pentru că avantajul nu provine de la corporație direct, ci de la statul-gazdă. Totuși, această situație este validă doar la momentul t0. La momentul t1, în schimb
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
la rândul său este dependentă de avantajele de locație pe care le pot accesa (Narula, Dunning, 2000). IPP-urile specifice se pot dovedi favorabile sau nefavorabile pentru economia-gazdă, în funcție de tipul de investitor străin care le primește. De exemplu, o corporație transnațională cu adevărat globală poate folosi IPP-urile specifice pentru a le integra în strategia sa competitivă globală. Astfel, filiala locală poate fi ridicată la standardele globale ale corporației până la momentul în care IPP-urile specifice expiră. La polul opus, o
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
potențiali investitori. Mai mult, inducerile specifice de putere de piață pot afecta transferul tehnologic. Avantajul de proprietate care rezultă dintr-un avantaj de locație poate acționa ca un substitut pentru transferul tehnologic. O subvenție națională reduce costul net al producției transnaționale, conducând astfel la reducerea magnitudinii inovațiilor prin investiții străine directe (Glass, Saggi, 2002); IPP-urile specifice sunt astfel de subvenții. Investitorii străini sunt mai puțin stimulați către inovare și integrare în rețelele internaționale de producție și distribuție (Voinea, 2003 a
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
8 din fluxurile de investiții străine directe. Restul (aproape jumătate) poate fi atribuit unor factori mai puțin formali, mai greu de cuantificat, între care inducerile specifice de putere de piață joacă un rol crucial. Capitolul 7tc " Capitolul 7" Impactul corporațiilor transnaționale asupra statului-gazdtc "Impactul corpora]iilor transna]ionale asupra statului‑gazd\" 7.1. Balanța de plățitc "7.1. Balanța de plăți" Impactul investițiilor străine directe asupra balanței de plăți a unei țări variază în funcție de scopul investiției, de natura activității și de
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
după ce investiția a devenit funcțională și/sau profitabilă; fluxurile externe care rezultă astfel sunt considerabile și lor li se pot adăuga fluxurile externe provocate de tehnica prețurilor de transfer. În afară de aceste considerente, mărimea și natura tranzacțiilor externe ale filialelor corporațiilor transnaționale sunt influențate de factori specifici fiecărei țări (mărimea pieței, decalajul tehnologic, stadiul de dezvoltare, alte avantaje de locație). Efectele activității CTN-urilor asupra balanței de plăți a unei țări pot fi directe și indirecte. Efectele directe pot fi determinate prin
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
prin identificarea tranzacțiilor legate de activitatea lor și reflectarea acestora în balanța de plăți pe partea de credit (+) sau de debit (-). Walters și Blake (1992) identifică surse de conflict între statul-gazdă și statul de origine, pe marginea impactului activității corporației transnaționale asupra balanței de plăți a ambelor țări. Cadrul conflictual schițat astfel este interesant, dar se cuvine să reamintim că interesele statului de origine nu corespund neapărat cu interesele corporației (vezi și capitolul 5). Nici nu ar avea de ce să corespundă
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
apela la furnizori locali care folosesc bunuri de import, contribuind astfel la creșterea importurilor. Un alt efect important asupra balanței de plăți vine din ponderea activelor externe nete în masa monetară din economie. Fluxurile de capital rezultate din activitatea corporațiilor transnaționale influențează decisiv nivelul ratei de schimb și, ca urmare, prețul și volumul bunurilor tranzacționate. Dar probabil cel mai important efect indirect este contribuția investițiilor străine directe la formarea capitalului intern care impulsionează la rândul său creșterea economică prin multiplicatorul investițiilor
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
ratele naționale de capitalizare reprezintă un determinant al investițiilor străine directe, precum și al fluxurilor de investiții de portofoliu. Ozawa și Castello (2001) susțin că acest efect al corporațiilor asupra statului-gazdă conduce la stimularea „creșterii pe datorie”3. Efectul activității corporațiilor transnaționale asupra balanței de plăți ar trebui relaționat, susține Dunning (1993), cu situația care s-ar fi creat în lipsa activității CTN-urilor. Dunning propune măsurarea „efectului net” prin diferența dintre tranzacțiile externe efective datorate activității CTN-urilor și tranzacțiile externe care
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
efectului net” prin diferența dintre tranzacțiile externe efective datorate activității CTN-urilor și tranzacțiile externe care ar fi avut loc în lipsa activității acestora. Acest calcul este însă discutabil și conjunctural, acuratețea sa depinzând de validitatea scenariilor economice imaginate în lipsa corporațiilor transnaționale. Să analizăm câteva exemple, dintre cele mai diverse, privind efectele CTN-urilor asupra balanței de plăți. Una din primele lucrări pe această temă, rămasă și astăzi de referință, aparține lui Lall și Streeten (1977), care au analizat influența a 147
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
celor 6 țări care le găzduiau, și anume: Columbia, India, Iran, Jamaica, Kenya și Malaysia 4. Cu excepția Kenyei (unde s-a constatat un ușor efect pozitiv, datorat, se pare, nereprezentativității filialelor studiate în această țară), efectele directe ale activității corporațiilor transnaționale asupra balanței de plăți au fost negative (între -11,7% în India și -55% în Iran), în bună măsură din cauza dependenței de importuri a sectorului analizat. S-a constatat, de asemenea, că plățile datorate capitalului străin depășeau nivelul investițiilor și
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
este pozitivă, în bună parte datorită politicilor guvernamentale active de sprijinire a activității acestora în sectoarele considerate prioritare. Surplusul înregistrat în sectorul serviciilor este semnificativ, Singapore devenind în ultimul timp o locație ideală pentru activitățile de cercetare-dezvoltare ale multor corporații transnaționale. Mai mult, în sectorul manufacturier, filialele din Singapore ale corporațiilor americane realizează un volum al exporturilor în Statele Unite dublu față de volumul importurilor din aceeași țară. Pe de altă parte, un studiu optimist (Fry, 1996) cu privire la efectele general pozitive ale CTN
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
deci de un deficit prea mare al contului curent. În China, efectul asupra balanței de plăți a fost pozitiv (conform unui studiu al Economist Intelligence Unit din 1996), lucru datorat volumului masiv de investiții străine. Efectul comercial net al corporațiilor transnaționale a fost substanțial negativ, dar se înregistrează o tendință de creștere a aportului furnizorilor locali. Se așteaptă o creștere a deficitului balanței de plăți din cauza creșterii volumului plăților datorate capitalului străin, însă fluxurile investiționale vor continua să rămână mari, permițând
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
față de câțiva ani în urmă, dar încă la o valoare sub nivelul de minimum 40% pe care specialiștii îl consideră semnificativ. O cercetare a fostei Agenții Române pentru Dezvoltare (1994) arată că sub 5% din producția filialelor românești ale corporațiilor transnaționale este orientată către export. Mai mult, încă din 1992, ponderea materiilor prime și componentelor directe procurate pe plan local în totalul celor folosite de filialele CTN-urilor în România ajunsese la 86,7%. Dacă ne-am baza pe aceste două
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]