5,827 matches
-
gândire nu a putut avea influență publică, strivită fiind, ca și alte „devieri”, de către propaganda naționalist comunistă. Sensurile politicii au fost denaturate, astfel încât probleme politice au fost socotite nu cele pe care le aveau cetățenii, ci cele pe care le trasa partidul. Într-un astfel de context, ceea ce era personal nu avea cum deveni politic. Este greu de folosit termenul „sferă publică”, de aceea unii cercetători (vezi, de exemplu, Lynne Haneyxe "„Haney,Lynne", 2002) preferă să utilizeze termenul „sfera statuluixe "„sferastatului
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
și maximizând tăria și suplețea datelor. Acest deziderat este din plin prezent în discursurile din disciplinele socioumane; s-a încercat chiar și o conceptualizare a lui prin termenul „triangulație” (triangulation). Împrumutat din topografie, unde desemnează localizarea prin intersecția unor linii trasate din trei puncte, în metodologia științelor umane termenul are, firește, un caracter metaforic. Nu atât pentru că nu se localizează ceva în spațiul fizic, cât fiindcă nu e vorba neapărat de trei elemente (metode, perspective). Janesick (1994, pp. 214-215) afirmă că
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cască abisul. Dacă privești în jos, spre abis, te va privi, la rândul lui, și atunci ești pierdut. Cosmina își termină de desenat dragonul, scrise dedesubt „gând“, apoi, căutând zadar nic o tresărire pe chipul bolnavului, completă : „gândul morții“. „Zgomotele trasează frontiere. Poți spune, de pildă, că tăcerea înseamnă absența oricărui zgomot. Dar nu poți spune că zgomotul înseamnă absența oricărei tăceri. Să zicem că smârcurile acoperă smocurile de iarbă. Înseamnă asta absența ierbii ? Ori cerul se îngroașă, vinețiu și noros
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
încurca una pe urma celeilalte, săltă motocicleta pe o singură roată. Se bucură că astfel, reducând contactul cu asfaltul, zgomotul se auzea și mai tare. Roata care se învârtea în aer huruia ca o drujbă. Dansă cu motocicleta pe stradă, trasându-și urmele imaginare ale numelui. Data viitoare ar trebui să dea cu vopsea pe roți, pentru a verifica dacă cele două caligrafii, a scrisului său și a roții de motocicletă, seamănă. Ar fi o mare găselniță, gândi, răsucindu-se în
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
că includerea unor reviste critice la adresa administrației Truman și a cărților pe tema rasismului îi impresionau pe citititorii de peste hotare prin "credibilitatea materialului." Atacurile senatorului Joseph McCarthy au dus la o scurtă perioadă de isterie și cenzură, însă noile directive trasate în anul 1953 au readus echilibrul.156 Această stare de încordare a persistat ani la rând, în ciuda variatelor reorganizări ale instituțiilor americane pentru diplomație publică. Dezbaterea asupra gradului de control exercitat de către guvern asupra instrumentelor sale de putere blândă nu
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
slujire în care Biblia, nu se vede doar un serviciu social, ci un act de vindecare, un semn de restaurare a echilibrului. Este comuniunea tuturor oamenilor adaptată deopotrivă noutății absolute și dorinței supreme despre care ne vorbește Apocalipsa. Găndirea Părinților trasează o grandioasă filosofie a creației, care este mai mult decăt o simplă justificare a culturii. Atunci cănd devine o slujire în serviciul Împărăției Iul Dumnezeu, cultura justifică istoria, omul și sacerdoțiul acestuia în lume.
Demnitatea omului şi harisma creativităţii sale la Sfȃntul Grigore Palama. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Elena Bărbulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2305]
-
pancreasul contra coloanei vertebrale; prezența durerii evocă suferința inflamatorie pancreatică (manevra Grott). Când se dorește palparea cozii pancreasului se va avea în vedere, că proiecția acestuia pe abdomen corespunde unei zone situate la 5 cm de ombilic pe o linie trasată de la aceasta la axilă (punctul Desjardins). · Compresia ombilicului determină durere în iritația peritoneală (semnul Petrescu Cezar). Sensibilitatea la palparea periombilicală este sugestivă pentru enterite acute și cronice, pentru parazitoze intestinale. Se efectuează palparea bimanuală pentru identificarea rinichilor. Manevra Guyon presupune
IV. Diagnosticul şi tehnica examinării pacientului în medicina alternativă/alopatică. In: Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
într-o problematică centrată pe multiplele nivele ale articulărilor lor orientează interpretarea modurilor de existență și de circulație a banilor, precum și a formelor de acceptare, de respingere sau de reelaborare a relațiilor comerciale, după direcții care, în contextele studiate, sunt trasate de semnificația lor originară de instrument al coerciției coloniale și remodelate de tentativele de depășire și de reasamblare a clivajelor, a autorității și a supunerii. În fapt, cantonarea în alteritate care caracterizează cea mai mare parte a cercetărilor antropologice este
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sa politică, etnoculturală și religioasă. În această optică, procesele de legitimare a puterii, a ierarhiei, a autorității de stat, dar și a pieței în inegalitatea expulzării și aneantizării altor indigeni sau străini, apropiați sau depărtați -, încastrările și împletirea articulărilor lor trasează axe de reflecție antropologică. Această reflecție, prin replasarea economicului într-o poziție nodală, reinstituie situația globală în care acesta capătă sens și în special modalitățile prin care această situație globală îi conferă o semnificație parțială, amplificată sau determinantă. Mecanismele de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
se soldează cu victoria duhurilor, care-i fac pe susținătorii regimului care le-au alungat și umilit să se îmbolnăvească și să-și piardă forțele. Deschiderea economică timidă a țării în 1986 aceasta angajându-se pe calea "socialismului de piață" (trasat de China încă din 1978) marchează în anii care urmează o reîntoarcere fastuoasă a cultelor de posesiune: căsătoriile cu spiritele, foarte oneroase, se înmulțesc, generând un număr considerabil de mediumuri ieșite din categorii foarte diverse ale populației (bărbați, femei, celibatari
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
case se deosebesc unele de celelalte. Se evidențiază o adevărată căutare a originalității, o anumită grijă estetică, proprietarul părând că vrea să se individualizeze prin intermediul locuinței. Uniformitatea monotonă precedentă este abandonată pe de-a-ntregul. Pe zidurile exterioare ale uneia sunt trasate linii albe delimitând piatra de construcție, alta este înconjurată de o verandă circulară plină de flori, alta are sădite în fața ușii mici pâlcuri de flori diverse. Nu vom intra în detaliile transformării acestor locuințe: această tendință de a separa camera
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
apreciat după 7, 14, 21, 28 zile. Gradul în care sunt utilizați diferiți compuși de carbon s-a determinat prin observarea culturilor, după o agitare viguroasă pentru o dispersare uniformă, așezând eprubetele în dreptul unui carton alb pe care s-au trasat linii în tuș de aproximativ 3-4 mm lățime. În aceste condiții rezultatele se notează după o scară de valori de la 3 + la , după cum urmează: 3 + în cazul în care cultura dezvoltată acoperă complet liniile; 2 + când liniile observate prin transparența
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
teatru, film, arte vizuale. Lumea fantastică are propria ei organizare, cu propriile ei condiții de existență, cu propria ei logică. Odată acceptat, fantasticul poate deveni un spațiu al unui alt tip de normalitate, de aceea încă de la început încercăm să trasăm unele repere după care să ne putem ulterior ghida, cu referire la terminologie, precum și la cadrul general al literaturii fantastice. Una din cauzele spectaculoaselor controverse iscate în jurul conceptului de fantastic este reprezentată chiar de complexitatea termenului, devenit ambiguu prin diversitatea
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
oricărui actor ce-și urmărește propriul interes este întotdeauna întipărită într-un set mai vast de practici și identități sociale. Actele succesive de cooperare pot, prin retroacțiune, să creeze efecte care ar fi inexplicabile dacă interesele ar rămâne constante. În loc să traseze o demarcație rigidă între cele două logici, opțiunea "constă în explicarea cooperării comportamentale pe termen scurt, de la momentul respectiv, sau a transformării ei în cooperare comună și metamorfoză sistemică în viitor" (Sterling-Folker, 2000, p. 113). Teme similare au apărut în
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
pe Bourdieu și Panofsky, pe linia lui Kant) insistă într-un mod prea exclusiv pe reprezentări (rațiuni sau valori), în detrimentul corpurilor. Ei disting patru tipuri de "probe" decisive pentru a se ajunge la calificarea unui obiect: probe materiale; genealogia rețelelor trasate de obiect (istoria obiectului, martorii); explorarea senzorială (probă fizică, corpul expertului și tehnici); "ocheada", care face din expert deopotrivă un empirist (își bazează munca pe corp și materie) și un intelectualist (deține o cunoaștere ideală și formală). Proceduri Sociologia probelor
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Folosind aceste două pasaje s-a putut demonstra fundația solidă pentru orice redefinire ulterioară a cuvântului. Ambele implică persoane care au fost osândite la moarte<footnote G. W. Bowersock, op. cit., p. 14. footnote>. În scrisorile sale, Sfântul Irineu de Lyon trasează o distincție fermă între un mărturisitor (ὀμόλoγoζ) și un martir (μάρτυζ). Un mărturisitor este acela care mărturisește numele și este în consecință întemnițat; un martir este un mărturisitor care pecetluiește mărturisirea cu moartea. În viziunea sa, titlul de martir n-
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
se realizează niciodată. Nu este aceasta cauza tuturor revoluțiilor? Căci între stat, care nu precupețește promisiunile imposibile, și public, care a conceput speranțe irealizabile, vin să se interpună două clase de oameni: ambițioșii și utopiștii. Rolul lor este în întregime trasat de situație. E de ajuns pentru acești curtezani ai popularității să strige la urechile poporului: "Puterea te înșeală; dacă eram în locul ei, te-am fi umplut de binefaceri și te-am fi eliberat de taxe". Și poporul crede, și poporul
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Nu faceți altora ceea ce n-ați vrea să vi se facă vouă. Iar eu vă spun: Faceți altora ceea ce ați vrea să vi se facă vouă. Cred că aceste cuvinte fixează limita care separă Justiția de Fraternitate. Cred că ele trasează, printre altele, o linie de demarcație, nu voi spune absolută și de netrecut, dar teoretică și rațională, între domeniul circumscris al legii și regiunea fără margini a spontaneității umane. Când un mare număr de familii care, toate, pentru a trăi
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
cu siguranță grandioasă: ea includea nu doar economia politică, ci și dreptul natural, două științe care se ating fără a se confunda. Din nefericire Bastiat nu urmează întotdeauna, în executarea unei opere atât de frumoase, calea pe care i-au trasat-o maeștrii științei. Crezând că identifică în teoria lui Malthus privind populația și în teoria lui Ricardo privind renta disonanțe care creau dezordine în armonia legilor sociale, el se apucă să detroneze aceste două teorii fundamentale ale economiei politice. Tentativă
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
meu, am fost hotărât, am primit acele hotare care mă constituie drept ceea ce sânt de dinaintea alegerilor mele. Însăși libertatea mea, în numele căreia mă voi hotărî într-un fel sau altul, face parte din acest hotar pe care nu eu l-am trasat, pe care l-am primit o dată cu faptul de a fi om. De aceea, tot ce a fost hotărât în mine îmi apare simultan ca intim și străin: ca intim, pentru că el face parte din zestrea mea, din constituția mea intimă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
descopăr în goliciunea mea de exemplar al speciei. Cel ce rămâne în frică se regăsește între hotarele pe care nu el și le-a dat. Din punctul de vedere al libertății, al instituirii de hotare, el este încă nimic. Frica trasează hotarele predeterminării noastre; în ele nu ne păstrăm decât ființa primită. Sîntem, astfel, fără ca, omenește, să începem să fim. Primul pas pe care îl face copilul, în măsura în care reprezintă prima înfrîngere a fricii și prima ieșire din hotarul primit al imobilității
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Însăși această așteptare înfrigurată determină strângerea mea în mine. Frica este punctul de supremă concentrație a ființei mele dinaintea deznodământului nefast. De aceea, mai mult decât oriunde, în frică eu sânt În timp ce mă adună între hotarele ființei mele, frica îi trasează și îi măsoară acesteia teritoriul. Nici o parte din mine nu rămâne, desprinsă, în afara mea. Totul este retras aici, concentrat, compact, coerent. De-abia acum, în această contracție de ființă, aflu cât de mult sânt Știu că sânt pentru că, fiindu-mi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cu frica. Pentru că în frică se adună întreaga noastră condiționare sau, mai precis, pentru că în frică răzbate în mod nemijlocit suprema noastră condiționare ca fapt de a fi, dialogul cu frica este dialogul libertății mele potențiale cu determinarea mea. Frica trasează conturul acestei condiționări și indică libertății termenul prin opoziție cu care ea trebuie să se afirme, să iasă din condiția posibilității și să devină reală. Printre condiționările din mijlocul cărora se manifestă, ea trebuie să facă dovada unicității sale, să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
izvorâte din același eu, din aceeași voință, din aceeași certitudine; laolaltă, ele alcătuiesc ansamblul unei vieți. Până atunci altceva și alții au hotărât pentru mine. Până să ajung să mă hotărăsc și astfel să fiu eu, nu sânt decât conturul trasat din afara mea, sânt ceea ce s-a făcut din mine, desenul unei alte mâini, al unei alte voințe, care a hotărât fără să mă întrebe. În schimb, hotărârea luată în numele certitudinii pe care o dețin este limita pe care mi-o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Frica mă face să mă adun în mine și să-mi măsor întinderea în această supremă concentrație de ființă. Constrâns să mă retrag în mine și să mă "reculeg" între hotarele primite, eu îmi percep identitatea ca identitate înfricoșată. Frica trasează conturul eului meu ca eu primit prin această contracție de ființă. Dimpotrivă, contemplarea liberă și decontractată a hotarelor mele se produce ca iubire de sine. Înainte de a mă deschide către altul, de a-l prelua între hotarele mele sau de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]