2,711 matches
-
este clară, moldovan aparținînd sferei semantice a lui român, ca și muntean, oltean, la care am putea adăuga astăzi pe ardelean, bănățean, bucovinean etc. A patra frază din predoslovia cărții menționate spune: “Biruit-au gîndul să mă apuc de această trudă, să scot lumii la vedere feliul neamului, din ce izvor și săminție sîntu lăcuitorii țării noastre Moldovei și așa și Țării Muntenești, cum s-au pomenit mai sus, și românii din țările ungurești, că tot un neam sînt și o dată
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
fi folosit în relațiile cu slugile. Cît despre cărți în limba română, de orice fel ar fi fost, nici vorbă nu putea fi. Întreaga bibliotecă românească pe care Vania Răutu „o adunase și o păstrase sub veșnică amenințare, cu multă trudă și cu multe riscuri“ (5, 279), cuprindea: „Doine și lăcrămioare de Vasile Alecsandri (o ediție tipărită cu un alfabet amestecat latino-slav); Istoria românilor, pentru clasele primare, de A. D. Xenopol; și - Un număr, incomplet, al Convorbirilor literare din anul 1882... și
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
de fier cu care Gage ceruse să fie îngropat (mesaj postum, Gage susținea rolul barei în moartea lui prematură). Dr. Harlow își publică constatările într-o revistă americană în 1869, articol care este uitat după scurt timp. Singura răsplată a trudei sale a fost faptul că Muzeul Warren a alocat o mică vitrină, semnată Harlow, pentru a expune craniul lui Phineas Gage și bara de fier. Cazul a mai fost pomenit odată după 10 ani, de către fiziologul englez David Ferrier 94
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
culminant”, opunând astfel creația „irațională”, Arta - Științei: prima, Începând cu Homer și Pindar, instalată deja În toată mecanica și amploarea procedeelor ei, exprimând ființa umană În totalitatea ei, În abisalitatea ei, iar a doua, știința trebuind să aștepte secole de trudă și „descoperiri”, urmând o evoluție tehnică după principiul „de la simplu la complex”, depinzând nu de puține ori de evoluția aparatelor de măsurat, de „experiment”. În acest sens, artele sunt „statice”, ele reiau mereu „de la Început” cercetarea asupra omului și a
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
aici și cel de-al șaselea argument, în care Th. Codreanu, pe linia inaugurată de M. Dolgan, vorbește despre conștiința estetică a Cărții poetului basarabean: "Simțul canonic al lui Grigore Vieru, ca supremă conștiință estetică, s-a reflectat în uriașa trudă a Cărții. Știa că un mare poet nu poate să scrie decât o singură Carte, la care el a trudit întreaga viață: o singură carte, dar arată adânc și semănată bine, cum zice într-o mărturie. Această atitudine contrazice părerea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
stând sub semnul străvechii prostii românești, imaginea școlii vremii, studiile la universitate, examenele, relațiile cu oamenii de cultură, dorința de a se afirma în domeniul literaturii, vicisitudinile legate de publicistica vremii în care s-a manifestat de timpuriu, evoluția profesională, truda scrisului, lupta pentru intrarea în lumea literară, cenzura, refuzul editării unor cărți în care se manifestă păreri antidictatoriale chiar numai bănuite etc., etc., etc., toate stând sub semnul unei meditații grave. Literatura diaristică este veche, mulți cărturari au ținut jurnale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
actual în Germania, 86343 Konigsbrunn, Blumenallee 16, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Mediaș, str. M. Kogălniceanu nr. 11, județul Sibiu. 340. Kessler Karin Edda, născută la 18 aprilie 1938 în Sibiu, județul Sibiu, România, fiica lui Vandory Hans și Trude, cu domiciliul actual în Germania, 86343 Konigsbrunn, Blumenallee 16, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Mediaș, str. M. Kogălniceanu nr. 11, județul Sibiu. 341. Grundbrecher Ernst Uwe, născut la 18 decembrie 1970 în localitatea Cisnadie, județul Sibiu, România, fiul lui
HOTĂRÂRE nr. 619 din 21 septembrie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121781_a_123110]
-
pămînt avea și un aspect emoțional: Viața pe aceste cîmpuri dispersate... era grea și laborioasă, dar pentru țăran, viața fără ele nu avea nici un rost, căci aceste fîșii înguste de pămînt erau copiii lui, pe care îi creștea cu atîta trudă și grijă. Pămîntul era tovarășul și prietenul lui, întrucît lui își împărtășea gîndurile și visurile în nopțile înstelate de vară, cu o manta drept pernă și roua drept pătură. Pămîntul însemna pentru țăran mai mult decît banii în bancă; el
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
muncitori sunt deosebit de puternice. Ritmul rapid al industrializării afectează în special clasa muncitoare, care prestează adesea ore în șir de muncă grea într-o perioadă în care bunurile de consum și chiar și alimentele nu sunt disponibile ca să-i compenseze truda. Pe lîngă participarea la activitățile organizațiilor politice și de partid, cetățeanul individual ia parte și este de așteaptat ca el să ia parte la viața comunității și a locului său de muncă, fie că acesta este o fabrică, un serviciu
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
unificarea, uniformizarea și centralizarea învățământului românesc, și orientarea explicită a acestuia în sensul unei educații naționalist-patriotice: "creșterea elevilor în sentimente naționale este pentru țara și neamul nostru o chestiune de existență și de conservare a patrimoniului național, câștigat cu atâta trudă și cu atâtea jertfe de către generațiunile trecute. Atât închegarea unirii sufletești a neamului, cât și conservarea granițelor noastre naturale, câștigate după lupte și suferințe de secole, cer imperios această educațiune" (Angelescu, 1939, p. 49). Ca incubator al naționalismului promovat statal
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
politicii externe a României acelor vremuri. Constantin Ene, Ambasador APRECIERI VERSUS PROPUNERI Am lecturat cu toată atenția și plăcerea pe care o merită în cel mai înalt grad lucrarea Memoriile unui diplomat român pe toate continentele planetei, elaborată cu multă trudă și competență de ambasadorul Lucian Petrescu, doctor în științe istorice și cu amplă experiență politico-diplomatică. Pe baza unei temeinice cunoașteri de specialitate a realităților multor țări din Asia, Africa, Orientul Mijlociu, Australia, America Latină și Europa, la fața locului și din poziția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
științifice, dar mai ales cu care și-a impresionat studențimea care s-a școlit în preajma domniei sale. Lumea de astăzi, poate și cea de ieri spre a nu fi răi, arareori recunoaște valoarea și meritele marilor oameni care își consacră viața, truda și simțirile, științei și travaliului de catedră, îndeletnicire grea, care cere pasiune, dăruire și mai ales pricepere. Acum, la momentul unei vârste rotunde, cred că este o oportunitate să-i spun profesorului Gheorghe MUSTAȚĂ un sincer, cald și din inima
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
tolerant până la extrem și era o ființă de o bunătate generoasă parcă fără limite, iar însușirile sale, derivate din personalitatea ei devotată principiilor directoare ale etosului evreiesc, i-au asigurat respectul și admirația multora. Ea a crescut șapte copii cu truda frunții sale și chiar când tata reușea să rețină, din venitul său modest, un salariu pentru o servitoare, și atunci mama era cea care trudea la îndeplinirea principalelor munci casnice. Ultima servitoare o unguroaică numită Sara a trăit la noi
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
Un cuier din nuc sculptat cu migală, este prins parțial de perete. Unul dintre suporți, supărat, nu vrea să-și mai ofere serviciile moșului. Aici, în această cameră, n-am intrat decît eu. Am adunat totul cu efort, cu multă trudă... De unde le-ați adunat? Bazare, talciocuri, din toată țara... Aici este o colecție rară... Un francez a stat 25 de ani prin orient și a cules povești. O mie și una de nopți! Un teanc de volume, pe foaie de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
să aplice lovituri precise, care să cumuleze eforturile succesive. Muncă de om dezinteresat de productivitatea muncii și, mai ales, de om pentru care timpul este infinit și nu grăbește nicicum efemerele existențe umane. Ce aștept eu oare să văd în truda grădinarului? Ce mă determină să privesc atent fiecare bucată despicată din buturugă? În adîncul sufletului meu, am o vagă speranță ca pe o parte desprinsă să văd un semn de la Dumnezeu. Poate un vag contur a lui Isus Hristos sau, poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mic de tot, dar vechișor tare. Cum te aude că spui un "s", te și înregistrează, pe stradă, la slujbă, la operă, peste tot. Veronica avea doar o singură prietenă mai bună, Mioara, care, ca și ea, își creștea cu trudă copilașii româno-latino-americani. Acolo beau o cafea împreună și mai vorbeau românește și chiar își consolau sufletele chinuite. La Mioara, un cubanez repară televizorul de vreo două ore. Veronica intră volubilă. Buenos días a todos! Buenos días, Veronica, spune Mioara. Buenos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Bucovinei și a Monarhiei de Habsburg etc., precum și pe informațiile rezultate din colecțiile de documente editate și, mai ales, din fondurile documentare existente în depozitele Arhivelor Naționale din București sau la Österreichisches Staatsarchiv din Viena. Documentul de arhivă, adunat cu trudă și migală, pe parcursul mai multor ani de cercetări în arhive și biblioteci, constituie suportul de bază al demersului nostru științific, conferindu-i nota de inedit și originalitate. O dată verificată și supusă criticii istorice, informația documentară acumulată ne-a dat posibilitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
căci ea, frunza, asigură energetic luxul florii de a se acorda doar ideatic, nu și substanțial cu Natura. În ideatic, verdele e la mijloc. Subliniez, la mijloc. „Unii“, ca bradul, rămân veșnic verzi, chiar dacă leapădă, rând pe rând, după o trudă de doi, chiar zece ani, câteva frunze dintre multele, și pe care le vedem pe jos uscate, deși lepădate tot verzi... Dar aceia sunt, tot ideatic desigur, negentropici. În fond, viața Înseamnă negentropie, spuneți-i spirit, chiar dacă e vorba de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ceea ce pleacă din plantă? A se disipa ar fi un nonsens. Inferiorul, căldura de pildă, o poate face - pagubă’n ciuperci! -, dar superiorul nu, căci ce rost ar fi avut strădania plantei de a extrage negentropia din energia cu atâta trudă căpătată? Sau a animalului, a omului mai abitir, care trebuie s’o smulgă plantei? Rostul nu poate fi decât echilibrarea entropică Într’un ansamblu cu lumea paralelă, „plasa“ iscusită, ansamblu care, el Însuși În schimbare, va genera o altă lume
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
luxuriantă a verii, e antimutagenă În cel mai evident mod. Mă gândesc chiar dacă n’ar trebui apropiată, la gura celor care trudesc la Cernavoda ori prin cumplita industrie chimică, o jumătate de kil de vin... de fapt apă cu atâta trudă adunată și cu tot atâta generozitate oferită de prietena noastră verde, vița. Se vede treaba că Burebista a cam greșit tăind viile dacilor; dreptu-i, pe atunci Încă nu exista nici poluare, nici Cernobîl. Dar, despre asta, las sămânță de vorbă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Cristi, că asta seamănă cu altă Întâmplare când, văzând o pisică tupilată, te-a mâncat limba s’o chemi. Dar ai văzut vrabia care s’a ridicat de la pământ câțiva pași mai Încolo? Pis-pis-ul tău a trimis pe apa sâmbetei truda ei de poate toată ziua: recunoașterea zonei, identificarea vânatului, pânda cine știe de când, furișarea, lăsându-i În continuare stomăcelul ca o nucă seacă... Ai compensat cu ceva retragerea ei discretă? Meditează la asta, căci și În privința trudei tale științifice poate
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pe apa sâmbetei truda ei de poate toată ziua: recunoașterea zonei, identificarea vânatului, pânda cine știe de când, furișarea, lăsându-i În continuare stomăcelul ca o nucă seacă... Ai compensat cu ceva retragerea ei discretă? Meditează la asta, căci și În privința trudei tale științifice poate exista un „pispis“... Sau, chiar de e vorba de mine, poate că eu, Moti, nu vreau să spui tuturor bruma din ce-ai aflat despre mine. Cu bună intenție desigur, căci mi-am câștigat locul În inima
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Meridian“, 22 martie 2002, ora 12,45 49. Evadatul Sunteți niște evadați, iar asta nu de când ați descoperit focul, cât mai degrabă de când ați inventat opaițul. Adică de când ați consimțit să vă rupeți de la gură ceva din grăsimea vânată cu trudă pentru a căpăta lumină, ceea ce eu, pisica, o ființă eminamente nocturnă, n’aș face-o nici În ruptul capului. Și nu pentru că văd noaptea ca... mine, ci pentru că am nevoie de acordul cu ciclurile cosmice, Între care unul e alternanța
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În fața microfonului, spre a-mi vărsa năduful. Mda Sunteți animale superioare. Superioare pentru că nu mâncați, ci serviți masa; nu roadeți ca mine vrabia cu mațe și pene cu tot, valorificând astfel tot ce se poate din vânatul obținut cu atâta trudă, ci „serviți“ esențe: Începând cu semințele, continuând cu ouăle și sfârșind cu icrele. Esență? E ceea ce o ființă oarecare menește viitorului speciei ei. Și aduceți-vă aminte de strămoșii romani, care se delectau nu cu un păun ci cu limbile
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În ochișorii tăi, dar mă voi oglindi Într’ai mei, respectându-ți totuși ultima dorință: aceea de a respecta, nu doar de a iubi, pe Mama. A ta și a mea. Dar nu pleca (chiar și din clona cu multă trudă realizată) până ce nu-i afla că singura ființă pe care am iubit-o ai fost tu Am iubit o? O iubesc. Și Încerc să demonstrez asta Încredințând hârtiei - nu eterului - restul „stenogramelor“ taifasurilor noastre. Cât despre noul meu prieten, chiar dacă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]