10,815 matches
-
de care se visase soție cu acte și mireasă în biserică a fost frumoasă, mai ales că familia s-a mărit, Dumnezeu dăruindu-le și doi copii sănătoși și frumoși, dar și cu surprize neplăcute din afara familiei: un binevoitor îl toarnă la serviciu că s-a cununat în biserică și astfel, nu mai este avansat la gradul pe care îl visa. Al treilea copil a venit după mai mulți ani, când Natalia s-a îmbolnăvit, la sfatul medicului, că se va
PERSONAJELE DIN PLANURILE PARALELE ALE ROMANULUI „UMBRA ÎN UNIFORMĂ” DE DUMITRU DĂNĂILĂ. de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344413_a_345742]
-
doar treaba pentru care lua chenzina. Devotamentul său s-a văzut, spre exemplu, la Aiud, unde, în timpul unei greve a foamei, a dat ordin ca deținuții să fie hrăniți cu forța: printr-un tub vârât pe gât, le-a fost turnată toată porția de mâncare și de apă. Într-un interviu acordat ziarului ,,România liberă" spunea: ,,Eram foarte sever, dar eram corect. Nu dur, sever. Aveam subalterni, dom'le... Ce însemna să umblu eu cu bâta printre ei? După legile de
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
să fie sfințită pe un altar acoperit de un antimis care conține moaște din trupul unui martir. Or, noi moaște nu avem. - Dar avem martiri vii printre noi, a spus părintele Andronic. Au consacrat pâinea și un pic de vin turnat într-un pahar ciobit subtilizat din spitalul închisorii, pe pieptul episcopului Mârza, care zăcea în pat, greu bolnav din cauza celor îndurate. Puțini au fost de acord cu această liturghie, motivând că ea nu era după Carte. Dar Cartea nu fusese
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
din pământ aruncat peste bețe de floarea soarelui și fumau din narghilea. Tătăroaicele cu șalvarii lor pe ele de le atingea turul de pământ, așezau pe niște măsuțe din brad ne geluite, scunde și cu trei picioare, cești minuscule și turnau mereu cafea din ibric sau se serveau între ele cu rahat și apă. Casele tătărești erau parcă niște bordeie mai mari, cu acoperișurile lor de pământ pe care se urcau curcile să ciugulească iarba. Cel mai mult la tătari le
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
stă mai la deal. N-am putut să-mi scot multe țoale și mi le-a luat apa, dar de câine nu m-am îndurat să-l las să moară înecat. Puhoiul de apa a venit prea repede și ploaia turna cu găleata, n-am putut să fug cu prea multe lucruri.” “Acum cu ce vă hrăniți?” “Mai mănânc bolbotine (fructe), mai îmi dau nepoții, mai ne dau și de la Primărie și mai sunt unii oameni în sat care n-au
BLESTEMUL APELOR de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348007_a_349336]
-
al lui Ioan Botezătorul. Era doar un vis, sau era realitatea? Tetrarhul nu mai știa dacă ceea ce își amintea vag se petrecuse aievea sau nu? Când se mai dezmetici chemă o slugă să-i aducă niște apă. În timp ce acesta îi turna apă ca să se spele, se hotărî să-l întrebe despre cele întâmplate în seara precedentă, dar își dădu seama că se va face de râs în fața slugii, dându-se de gol că de fapt nu-și mai amintea nimic. Încercă
AL TREILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347932_a_349261]
-
în șezătoare și nu știa glumele era întrebat: „Măi, Ioane, tu mă crezi că îți arăt în casă luna?” Dacă accepta i se punea sumanul pe cap și trebuia să privească pe mâneca sumanului spre grindă, timp în care îi turna cu cana, printr-o pâlnie apă în față. Se ascundeau ghemele, fetelor le rupea firul de lână. Știau și să lucre și să se distreze, totul se desfășura la lumina lămpii, stăteau până dimineața. Se cântau și cântece de jale
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
ruladă din aluat de pâine care are la mijloc prune crude, amestecate cu zahăr, dată la cuptor, coce cu ceapă, ruladă din aluat de pâine cu ceapă călită puțin, pusă la mijloc, chec cu urdă, pregătit din aluat de chec turnat în tavă, peste care s-a pus deasupra cu lingura urdă amestecată cu ou, zahăr și vanilie ca pentru plăcintă, scorușe (minciunele), gogoși pregătite din: lapte prins, smântână, ouă, unsoare (untură), salicali (amoniac), tăiate sub formă de fundulițe și prăjite
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
lungă și noduroasă iar din „ume” o crenguță mijlocie plină de boboci. Am privit-o în tăcere ... A treia crenguță a tăiat-o din bonsaiul înflorit pe care i-l dăruisem la venire. După ce a așezat crenguțele pe masă, a turnat apă în vază. Prima dată s-a ocupat de crenguța mai înaltă, cea de piersic care nu era nici măcar înmugurită. Cu multă atenție a cioplit baza crenguței dându-i forma de „pană”, apoi a fixat-o în suportul de lemn
IKEBANA-CALEA FLORILOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348063_a_349392]
-
își strunește cu mândrie murgul Oricare „jun” pe drum de sărbătoare. Un Mureșan sunat-a „Deșteptarea”, Iar Pann face tiparniță și școală, „Balada Lunii” tot colindă zarea, Iar vremea ce se scurge-așa domoală Înalță mărturii netrecătoare - Chiar o Biserică turnată-n smoală. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Plai / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 314, Anul I, 10 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
PLAI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348179_a_349508]
-
Tamâș Publicat în: Ediția nr. 314 din 10 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului POEMUL CĂRNII Date cu ros` și-atât de-mbietoare, Voi ne atrageți mereu în baldachin, Mieros e glasul dar vorba-nșelătoare, În cupele cu vin voi ne turnați venin. Ce e iubirea, decât un drum spre moarte, Amăgitoare-i clipă când crezi ce ți se spune Cuvântul azi rostit, uitat va fi de mâine, Precum trecute glorii, iubirile-s deșarte. Hai umple-mi cupă, vreau să mă simt
POEMUL CĂRNII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348178_a_349507]
-
Tiberius, magnificul și atotputernicul, să-l ocrotească zeii! spuse Caligula sorbind vinul de pe fundul cupei. Când Macro se mai potoli chemă pe stăpânul vilei unde petreceau și mai ceru vin. Îndată slujitorii veniră cu alte arome pe care aceștia le turnară în mai multe pocalele de argint. Caligula gustă din câteva soiuri și rămase plăcut impresionat de gustul acestora. Proprietarul vilei își frecă mâinile nu atât pentru faptul că avea să se procopsească cu vre-o sumă de bani, fiindcă știa
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 4 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348156_a_349485]
-
pui pe an, unii născuți prin martie - aprilie, ceilalți prin iulie-august. În anul acela s-a hotărât să-mi facă o surpriză de 1 martie, ziua binecunoscută a mărțișorului. Fiind singur acasă, încă nu începusem campania de pescuit pe mare, turnam niște plumb pentru sculele mele folosite la pescuitul pe mare. Fiind ocupat cu topirea materialului și turnarea lui în matriță, nu eram atent la ce face pisica care se tot învârtea pe lângă mine frecându-se de picioarele mele, parcă nu
NORICA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347497_a_348826]
-
căldura aceea ciudată care îi amorțea orice urmă de raționament logic, ceea ce el, de altfel, nici nu-și propusese. O altă bătaie discretă în ușă anunță că masa îi aștepta. Invitatul se spălă pe mâini și pe față cu apă turnată de Vergi dintr-o cană de sticlă, prilej cu care, fără nici o intenție, dar cu plăcere, Istrate constată ce picioare frumoase și ce șold arcuit i se legăna prin fața ochilor, mult mai aproape decât i se întâmplase vreodată. Masa era
VERGINICA, PIVOTUL DEMOGRAFIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347473_a_348802]
-
la ce oră mâncau ei, pe mine mă lăsau să dorm în voie. Mă trezeau numai când trebuia să mergem la biserică. Vară, iarnă, cald, frig, mă scotea tatamare în curte și cu o cană verde, mare, de tablă îmi turna apă să mă spăl. - Dă bine pe gât! Urechile ale cui sunt? Hai, că întârziem! Mie nu-mi convenea, dar puteam să zic ceva? Cu mamare o mai dădeam, eu, la pace. Îi mâncam sufletul. Masa de prânz era, musai
II. GRIVEI de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347568_a_348897]
-
nevoie mare - Ies pungașii la plimbare. Dacă punga le e plină, Au cu ei o pațachină... Vip, model, târfă, patent - Harem ca în orient... A răsuflat și Gigel Și privind, ca un vițel, Când la bar, când la Ilie Cre-și toarnă-n pălărie Vreo trei stropi, ca pe mormânt Pentru GUVERNUL defunct: - Ia nu-mai căinați, vă zic! Sunt pe creacă doar un pic... Să le dăm repede,-acum Funie, ardei și fum, O bucată de săpun, Că vor ajutor, săracii... Nu
SCRISOARE DESCHISĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347641_a_348970]
-
și jumătate, la capătul unei rezistențe supraomenești, că spărgea pe piept, cu barosul, pietre de moară, făcea box și lupte cu sportivi de performanță, campioni, era omul forte care rupea lanțuri, intra într-un butoi cu apă, deasupra căreia se turna benzină și i se dădea foc, spre a nu permite ieșirea, câteva minute bune, până când ardea combustibilul, se lupta cu un urs carpatin de doi metri și jumătate și două sute cinzeci de kilograme. „În afară de el, nimeni nu putea să lupte
FRAŢII TARZAN. CORIFEI ÎN ARENA CIRCULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347614_a_348943]
-
Da...voi veni când trist și-nsingurat Te vei opri sătul de alergare Și căutând o punte de speranță Mă vei chema din vise și uitare... Da...voi veni și rana sângerândă O voi lega cu dragoste și dor Și voi turna balsam de fericire Să poți întinde aripi pentru zbor... Îți voi aduce ca pe-un dar de preț Acele clipe ce-am trăit cândva Când dragostea dintâi ne copleșea... Da...voi veni când tu mă vei chema... Referință Bibliografică: Poemele
POEMELE IUBIRII 15 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350037_a_351366]
-
că brădișoru-n munte, Si necazul să te uite... Să ai numai bucurii, Fericit mereu să fii. Diri-diriii... diri-da! Ține-o, Ionele, așa, Nu te da, nu te lasă!... Că odată-i ziua ta, Ca odată-i ziua ta. Ia mai toarnă-o țuică fiarta Cum și Sfanțul Ioan, odată, Boteza cu busuiocul... Boteza cu busuiocul!... Să-ți intre-n casă norocul, Ionele, să-ncepem jocul. Diri-diriii... diri-da! Ține-o, Ionele, așa, Nu te da, nu te lasă!... Că odată-i ziua
IONELE, COPILUL MAMEI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350038_a_351367]
-
tăcerea în murmure duale Cuvintele s-ajungă la mine cum au fost, Dar amețit de sensuri cu izuri boreale Prin doruri nepereche cuvântul are rost? Mi-e dor de o privire, de mână ta calina, Ți-e dor să-ți torn pe suflet licoarea de fiori. Amestecăm iluzii, fără să fim de vină Că, implacabil, dorul ne doare uneori. Hai să fugim spre vremea pornirilor nebune, Cănd orele se frâng în ultima rămasă. Sonetele din inimi vor azi să se răzbune
DOUĂ DORURI de LAURA HUBATI în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350133_a_351462]
-
PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Umoristic > ET AVERTIZEAZĂ Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului ET AVERTIZEAZĂ Fiind sâmbătă, zi de relache, mileniul cască și se miră de câtă băutură pot să toarne în ei ființele acestea ce par atât de puțin compatibile cu viața pe această planetă! Nu tu, gheare, colți, blană, viteză, forță, sau măcar venin în dinții din față! În schimb, răutate cât încape, lăcomie, ură, fățărnicie și salivă toxică
ET AVERTIZEAZĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350100_a_351429]
-
iar aici se serveau numai specialități colorate divers, cu nume exotice, la sondă, cu pălăriuță. Luându-și inima în dinți, Eracle comandă una și asistă destul de fericit cum i se umple cu gheață, un pahar cam suspect, peste aceasta se toarnă ceva uleios dintr-o sticlă ferită de priviri indiscrete, se decorează cu o felie de lămâie nemestecată de alții, iar deasupra se așează o umbreluță de hârtie, gata udă. În toată mixtura se înfige un tubuleț de plastic numit generic
ET AVERTIZEAZĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350100_a_351429]
-
prea ocupați spre a face bani. O sugestie ar fi pregătirea mai competentă, începând cu astăzi, a personalului didactic destinat preșcolarilor, neglijat astăzi. Educatorii au un rol mult mai important decât dascălii școlii deoarece modelează un lut încă moale. Nu toarnă cu pâlnia învățăminte în capul elevului. Dacă școala ia un caracter educativ acela constă numai în învățarea mijloacelor prin care copilul și adultul apoi devenit, să absoarbă cultura. Se poate trăi fără a citi o carte. Se poate identifica un
EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350107_a_351436]
-
se potriveau cu puțină strădanie în husele perechi ale setului, dar pătura țesută din lână colorată pe care o găsise așezată pe pat, se aduna pe margini în învelitoarea prea mică. Până una alta, balsamul de rufe pe care îl turnase din belșug la spălarea hainelor de pat, își făcea treaba. Mirosul în cameră se schimbă imediat, iar Mona se întinse sub așternuturi, încrucișându-și brațele sub ceafă, pregătită să citească în stelele strălucitoare. Pe când era aproape să alunece în lumea
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
șoapta lor și s-alerg doar în ce-a mai rămas. Dar cu cât am fugit mai departe hoinar, gustul lor dulce-amar mai pregnant l-am simțit. Resemnat mă întorn neputând să rezist și în sufletul trist însetat mi le torn. Amintiri, amintiri, colb a toate ce-am fost, îndrăgit adăpost al atâtor rodiri. Cu al vostru trecut, astăzi fără peceți, temelie sunteți pentru-un nou început. A.C. Referință Bibliografică: Amintiri, amintiri / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2107
AMINTIRI, AMINTIRI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350241_a_351570]