4,112 matches
-
se numește abdominală sau diafragmatică pentru că se realizează cu ajutorul diafragmei. Respirația abdominală se execută în poziția șezând și culcat.Atenția este concentrată asupra regiunii abdominale.Se expiră, peretele abdominal presând spre înăuntru.Inspirați încet și degajați treptat diafragma.Abdomenul se umflă și partea inferioară a plămînilor 10 se umple cu aer.În timpul respirației abdominale se umplu cu aer numai părțile inferioare ale plămînilor. Cutia toracică ramînînd aproape nemișcată. Respirația mijlocie Respirația mijlocie sau costală. În respirația costală se umple cu aer
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
că este un atu. La o reluare a scriiturii o să observați că sunt pasaje (și mă refer la acelea cu publicitatea) la care se poate renunța, ceea ce ar da mai mult dinamism narațiunii, ele necontribuind la portretizarea eroilor, ci doar „umflând” starea de confuzie. Desigur, eu nu‐mi dau seama, și nici nu trebuie să aflu, decât la sfârșitul cărții, unde „bate autorul”‐ de aceea nici nu‐mi pot permite să formulez soluții (de altfel inutile), imaginația creatorului își caută singură
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93045]
-
în acea zonă a Franței. A Franței din zilele noastre, pentru că pe atunci țara ca atare nu exista. A plouat atât de mult, încât oamenii s-au speriat. Se temeau să nu fie înghițiți de ape. Belșugul de ape a umflat cât a umflat pârâiașul și a înmuiat așa de tare pământul calcaros, încât catastrofa nu a mai fost evitată. Pentru a se apăra de ploaie, întreaga suflare a locului s-a adăpostit în grotă cu speranța salvării vieții. La un
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]
-
a Franței. A Franței din zilele noastre, pentru că pe atunci țara ca atare nu exista. A plouat atât de mult, încât oamenii s-au speriat. Se temeau să nu fie înghițiți de ape. Belșugul de ape a umflat cât a umflat pârâiașul și a înmuiat așa de tare pământul calcaros, încât catastrofa nu a mai fost evitată. Pentru a se apăra de ploaie, întreaga suflare a locului s-a adăpostit în grotă cu speranța salvării vieții. La un moment dat, a
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]
-
precoce și abia în afară de școală izbucnea adevărata mea fire. Nu... Și într-o parte, și într-alta eram firesc, sincer cu mine însumi. Ceea ce făceam acasă nu-mi stârnea nici o umbră de remușcare, după cum nici strălucirea la învățătură nu mă umfla de auto-admirație. Întotdeauna am fost egal cu mine, între conștiință și faptele mele a existat un deplin acord. La școală, aveam îndatoriri precise: trebuia să învăț lecțiile, să fiu ascultător, sârguincios, disciplinat. Și îndeplineam corect toate aceste comandamente. Acasă nu
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
puțin o oră mai devreme. "Principesa" mândră, albă ca o lebădă, se afla sub presiune. O febră, un du-te-vino necontenit frământa micul port. Călătorii se strecurau grăbiți, înghesuindu-se la revizia bagajelor. Dinspre mare se stârnise un vânt răcoros care umfla rochiile femeilor și flutura fularele de mătase. ― Ce feridți trebuie să fie oamenii care pleacă spre țărmuri necunoscute, șopti Mihaela, urmărindu-i cu priviri jinduitoare. Doamne, cât aș vrea să călătorim și noi o dată pe mare! ― Nu, zău, ai vrea
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
și grădinilor și geometria încîlcită a străzilor, ni se strânseră amândurora inimile, ca dinaintea unei presimțiri. Ne ajunsese din urmă oboseala fericirii? Se poate. Fericireav noastră se prelungise din cale-afară, iar ciudata fire omenească, dacă nu simte fericirea, că se umflă din ce în ce mai mult, ca broasca din fabulă (păzind gradația ― evitând egalitatea), devine de-a dreptul nefericire (infelix ― felicitas). Ne-am luat rămas bun, tăcuți, îngîndurați, cu sufletele pustii. Nici ea nu m-a întrebat ce am de sânt trist, nici eu
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
că are în vedere un homo-homini lupus. Attent, il treno! ...M-am întors acasă devreme (pe la ora 9), sătul până-n gât de vocabularul lui Charlot și de el însuși. Zamfira mă aștepta cu masa întinsă și mai ales cu ochii umflați de plâns. Am înțeles numaidecât că Mihaela plecase. Foarte bine. Chiar asta voiam... ― Ai dus-o la noua ei locuință? ― Nu, n-a vrut conița... ― Nu te-ai gândit cum o să se descurce singură cu bagajele? Mai ales că avea
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
preotul să pună pe femeie să jure cu un jurămînt de blestem, și să-i zică: "Domnul să te facă să ajungi de blestem și de urgie în mijlocul poporului tău, făcînd să ți se usuce coapsa și să ți se umfle pîntecele, 22. și apele acestea aducătoare de blestem să intre în măruntaiele tale ca să facă să ți se umfle pîntecele și să ți se usuce coapsa!" Și femeia să zică: "Amin! Amin!" 23. Preotul să scrie blestemurile acestea într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
facă să ajungi de blestem și de urgie în mijlocul poporului tău, făcînd să ți se usuce coapsa și să ți se umfle pîntecele, 22. și apele acestea aducătoare de blestem să intre în măruntaiele tale ca să facă să ți se umfle pîntecele și să ți se usuce coapsa!" Și femeia să zică: "Amin! Amin!" 23. Preotul să scrie blestemurile acestea într-o carte, apoi să le șteargă cu apele cele amare. 24. Și să dea femeii să bea apele amare aducătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
femeii să bea apele. 27. După ce îi va da să bea apele, dacă ea s-a pîngărit și a fost necredincioasă bărbatului ei, apele aducătoare de blestem vor intra în ea, și-i vor pricinui amărăciunea; pîntecele i se va umfla, coapsa i se va usca, și femeia aceasta va fi de blestem în mijlocul poporului ei. 28. Dar dacă femeia nu s-a pîngărit și este curată, va rămînea neatinsă, și va avea copii. 29. Aceasta este legea asupra geloziei, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
fi putut fi, pentru utopia ei, pentru ce nu va fi niciodată“!? Și totuși, când să-ntind mâna după ștreang, cad peste admirabila carte De ce m-am întors în România, coor donată de Sandra Pralong, care, în neopașoptismul ei, îmi umflă peste poate optimismul etnoprofesional, după care prefir o dimineață de duminică, întâi august, în Muzeul Satului, unde mă fotografiez cu evrei sexagenari veniți la expoziția de artefacte a lui Pavel Șușară, dar și cu spanioli, italieni și francezi aduși în
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
și că va trebui ca tu, scriitor și gazetar opărit, să stai lunar la trei cozi, decavându-te să ți exfoliezi ceapa degerată, în vreme ce faianțarul, cizmarul, croitorul, zugravul, lăcătușul, depanatorul TV, reparatorul de țevi și, în general, toată liota muncitorească umflă diafan, fără contract, chitanțe și, fără să clipească, zeci de milioane, în totala sfidare a normelor fiscale. Asta, ca să nu mai spun de manelistul care ia-n trei minute cât iei tu într-un an și stă călare pe Merțan
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
mi-am cumpărat o antologie a scriso ri lor lui Stendhal, am primit cadou o selecție din co respon dența lui Voltaire și recentul număr cu dosar Cioran din Magazine littăraire, am prefirat brocante cu ceramică de Delft (unde am umflat cu cinci și zece euro farfurii de la 1900, plus o carafă cu satiri și scene bahice de pe la 1890), am cutreierat prin FNAC după DVD-uri cu Jacques Brel... Pe scurt, ce vreau să spun: noi ne-am făcut serios lecțiile
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
ale bunului simț moral-intelectual așteaptă pe mai departe un debușeu credibil pentru o Dreaptă efi cient-autoritară, bine poziționată între (neo sau paleo) libe ralism, adevăratul conservatorism și democrația creștină, de-o parte, - și socialismul cotropitor care vine dinspre Europa să umfle pânzele fesenismului moldovalah. Stăm cu toții atârnați de neliniștea știrilor europene, ne exaspe rează criza iresponsabilității grecești (alintul narcisiac al unui popor deprins cu dolce far niente, cuplat, din neferi cire, cu teroris mul sindical și manifestațiile à la Mai 68
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
cercul de istoria dramaturgiei din facultate. L-am revăzut cu drag pe Constantin Zaharia, anume venit de la Paris ca să-și vadă tipăriți Cioranii de la Humanitas. M-am intersectat cu Denisa Comănescu și Dinu Flămând, premiat pentru ediția Fernando Pessoa, am umflat curios Dicționarul de argou francez-român de la Niculescu și m-am salutat (cu sau fără dedicații) cu Grete Tartler, Alex. Ștefănescu, Ioan Buduca, Varujan Vosganian, Adrian Cioroianu, Mircea Bârsilă, Radu Călin Cristea. M-a interzis prezența lui Mugur Șteț, purtătorul de
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
de a-și ridica brusc botul pe sub fustele cucoanelor firește că-mi provoca delicii picante, dar și Țuțu, o corcitură pufoasă, pripășită de pe maidanul de la „Autobuzul“, care făcea pereche - culmea - cu motanul Mișu. Mișu, cel pe care ni l-au umflat hingherii de pe acope rișul magaziei, de-am umblat zile-ntregi cu bani și sticle de țuică pe la ecarisaj, ca să-l salvăm. Când l-am adus, în sfârșit, acasă, a fost primit ca un venerabil general și decorat cu pipote și
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
fac legea“, „te fac din vorbe“ și schimbă toată ziua gipanu’ cu merțanu’, oa menii tunurilor, pentru care averea e nimic odată ce-a fost făcută la plesneală, cei care „sparg“ țigănește, în cinci minute de biliard, „zece mii de parai, umflați moca din taxa de protecție, c-așa vrea mușchii mei“, ajung zeii zilei, normă fanatizată, ispită generală și model de viață. Când vezi la orice oră, în toate gazetele și pe toate ecranele aceeași dizgrațioasă pastă kitsch compusă din Truici
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
În retragerea lor, reprezentanții puterii sovietice luaseră tractoarele, combinele și oamenii nu mai aveau cele necesare recoltării. Bietele femei și copiii mai mari mergeau prin lanuri, culegeau spice, scoteau boabe de grâu și le muiau în apă și când erau umflate și suficient de moi le luau, le puneau în niște cilindri de tablă găuriți ca la răzătoare și prin învârtirea cilindrului interior boabele se transformau întrun aluat pe care îl frământau și din el ieșea un fel de pâine din
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
atunci, râsul a plutit mai departe în preajma mea și toate strădaniile mele nesăbuite n-au izbutit să stârpească din el o anume mlădiere binevoitoare, aproape drăgăstoasă, care-mi făcea rău. Dar mi se pare că marea a început să se umfle. În curând va pleca și vaporul nostru, căci se apropie seara. Priviți cum se adună porumbeii, acolo, sus. Se îngrămădesc unii într-alții, se mișcă abia simțit, iar lumina scade. Vreți să tăcem puțin, ca să ne putem bucura în tihnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
că actuala Mitropolie Veche Sfântul Gheorghe (ctitorie a mitropolitului Moldovei Gavriil Calimachi, între 1761-1769) este făcută după dispariția celeilalte mitropolii, despre care vorbește Doamna Nastasia în zapisul ei. „Asta îi altceva. Parcă ești mai aproape de adevăr. Până să nu te umfli în pene, însă, citește ce se spune în hrisovul din 1 februarie 1696 (7204).” Numai să-l deschid și am să citesc...Uite ce scrie, părinte: „Io Antioh Constantin (Cantemir) voievod...Scriem, la boieri și la toți slujitorii carii veți
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
pus martor pe Ion Viardeș potcovarul, ceea ce înseamnă că nu era nici el străin de „meșterșugul” bătutului fiarelor. „Să știi că îmi place. Ai băgat de seamă toate amănuntele dintr-o singură privire.” Asta mă bucură, dar eu nu mă umflu în pene. În pene nu m-am umflat, dar au început să mă viziteze tot mai des vrăjile lui Moș Ene...Mă îmbățoșez să mai citesc o scrisoare, a patriarhului Ierusalimului, din noiembrie 1704. Îmi arunc întâi privirea asupra bătrânului
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
că nu era nici el străin de „meșterșugul” bătutului fiarelor. „Să știi că îmi place. Ai băgat de seamă toate amănuntele dintr-o singură privire.” Asta mă bucură, dar eu nu mă umflu în pene. În pene nu m-am umflat, dar au început să mă viziteze tot mai des vrăjile lui Moș Ene...Mă îmbățoșez să mai citesc o scrisoare, a patriarhului Ierusalimului, din noiembrie 1704. Îmi arunc întâi privirea asupra bătrânului călugăr...Șade liniștit și mă urmărește cu ochii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Erau petrecerile de iarnă. Când fata era mică ele tot, acele îndrăgostite care mai de care o răsfățau, în hatârul lui Lică. Posacă cum era, copila simțea totuși 153 pentru dezmierdările lor un fel de tors ca al pisicii când umflă gâtul subt alintări și-și ascunde ghearele. Mai măricică, înțelesese de gustul mâncărilor bune și al cadourilor. Apoi venise vremea să fie trimisă afară să se joace; devenise curioasă și urâse femeile pentru care era depărtată. Se întîmpla însă s-
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
numai când începea tremurul cerea speriat să fie premenit, dar nu lăsa să-i ia cămașa de tot. O mai ținea pe pat așa udă, probabil aberații ale febricitații, deoarece și gargara, limonada le ținea în gură mult, ceea ce-i umfla obrajii și-1 făcea hidos; le ținea acolo mult "pînă se încălzesc", zicea, și uneori cobora fără voie din pat, așa, în cămașă, aproape gol, oribil, uitîndu-se în oglindă, plăcîndu-i vedenia trupului nemernic. își iubea mizeria, așa cum alții își iubesc
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]