6,525 matches
-
cămătari/ să-și treacă sufletele peste Stix/ și unde nu sunt critici literari,/ dar nici neveste prea patriotarde/ care ne sting țigara-n podul palmei/ și-și culcă șerpii în privirea blândă/ a Boului biped - așa numitul OM/ din care urlă moartă tinerețea” („Testament aproximativ”). Pare ar fi destul de ușor și de la îndemână să-l citești pe George Filip, dar și mai greu este uneori să-l înțelegi și să reușești să hoinărești pas la pas cu el prin poezia lui
GEORGE FILIP LA 77 DE ANI. LA MULŢI ANI, POETE! de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344631_a_345960]
-
plutesc pe apă, altele se duc la fund. Unii scriu mai mult decât citesc și publică mai mult decât scriu (dacă nu, nu). Dacă cauți și nu găsești este ca și cum nu cauți. * Vocile importante nu se aud din cauza celor care urla. * Lozinca: Să fim treji și când dormim! Calea cea dreaptă tentează cel mai puțin. Dacă ascundem faptele, lucru foarte frecvent în Istorie, avem o enigmă (Mihai Batog Bujenița). * E considerat tânăr de foarte mulți ani... * - Taci, domnule. Poate te aude
ZICERI (43/44) DACĂ CAUŢI & CONDIMENTE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344664_a_345993]
-
din București. Cu greu reușești să deslușești siluetele din interior, cât timp retina mai poartă încă imaginea albului prea alb de pe exteriorul lăcașului. Zarva și căldura de afară nu au ce căuta înăuntru. Rămân prizoniere în lumea cea mare și urlă pe la geamuri și uși sub formă de claxoane de mașini, sirene, glasuri. Nimeni nu le aude. Oamenii s-au așezat cuminți pe scaune, ca și cum cineva le-ar fi poruncit să stea smeriți și să aștepte. Să aștepte până la începerea slujbei
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344598_a_345927]
-
îndeamnă, Prin ploi târzii ținându-ne de mână. TOTUL E BINE... CÂND SE TERMINĂ CU BINE Un vis de groază avut-am astă noapte, Căci se făcuse, ca într-un coșmar, Cum că-mi vândusem pe nimic viața Și-acum urlam prin urbe în zadar: „Dați-mi un suflet, dați-mi o viață A mea am lăsat-o gratis la bazar M-am săturat de ea azi dimineață și-am dat-o unui om bolnav în dar... Nu se-ntâmplase chiar
SIMBOLISMUL EGOULUI MEU POETIC de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344666_a_345995]
-
ar putea să fie? Nu am prea mult, dar îți ofer Iubirea la puterea-o mie. De ce tu nu accepți iubirea Când eu în fața ta o-nclin? De ce nu vrei să simți fiorul Ce-n mine este alcalin? Din mine urlă cu durere Dorința nedezlănțuită Și orice fibră-n mine cere Să fii iubirea absolută. Dorințe pentru tine-s multe Și multe gânduri am avut Forțat de-ași fi s-aleg doar unul Ași vrea să-mi dai doar un sărut
VERSURI DE IUBIRE PERPETUĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350642_a_351971]
-
să vezi... semne s-au arătat pe ceriu... furtuna mântuirii au început! Cinge-ți coapsa, țară română... și-ți întărește inima... miază noapte și miază zi, apusul și răsăritul, lumina și întunericul, cugetul desbrăcător și dreptatea s-au luat la luptă... Urlă vijelia de pe urmă... duhul Domnului trece pre pământ!”. S-ar putea ca, până atunci, stimați jurnaliști din amfiteatre și din industria media, să mai fie un bob zăbavă. În hăul dintre minuni, ne-ar trebui, fiecăruia, câte un luceafăr. Îmi
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
mai vorbește într-o limbă pe care n-o înțelegem, iarna își poartă indispoziția peste tot ca o madonă care și-a preschimbat soțul într-un preș alb, durerea lui Dumnezeu se-ntoarce agonic în negura prevestirilor rele, cad zeii, urlînd lângă mine, orașul doarme cu gâtul în jos spânzurat în ceață, totul e foarte alb, numai fericirea are o culoare indefinită, oftează vântul prin glasul ei, hieroglifa fericirii șade pictată în inimă ca o efigie din care fug încet umbrele
PEISAJ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359083_a_360412]
-
Acasa > Stihuri > Momente > PE-UN STÂLP CÂNTĂ CUCUVEAUA Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 245 din 02 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cu un dangăt plin de jale plânge clopotul în turlă; Turmele coboară-agale, lupii, dând târcoale, urlă. Vântul șuieră prin ramuri, bruma arde iarba udă. Caii trag din greu în hamuri, bacii-s obosiți de trudă. Prin copaci, umflate-n pene, păsări, toamnei, stau priveghi; Frigul, agățat de gene, doarme asudând sub zeghi. La fereastră, prin perdele
PE-UN STÂLP CÂNTĂ CUCUVEAUA de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359282_a_360611]
-
aci să fie înhățat de Corbea (dar lungimea lanțului nu-i permise să-l ajungă) care-l sperie așa de tare că-i trecu pofta ce-o simțea în trupu-i răvășit de farmecile Didinei. Cum ajunse lângă pridvor, începu să urle de ”durere” că rupea sufletul și unui preot ce-i învățat cu jealea omului la necaz, dar gazdele noastre ospitaliere, atente cum nu se poate cu boierul, au rămas înmărmurite și-l priveau cu milă. Intraseră în panică și, neștiind
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
-n mișcări șovăielnice, Treptele urcă în slavă stăpânul, Valul se sparge în unde concentrice, Pământul trimite, cu sevele, vinul. Istorii se nasc dintr-o mare gâlceavă Pe aur cărat cu sârg în morminte, Încă-i mai dăm lui Socrate otravă Urlându-ne setea de sânge-n cuvinte ... Privim cu dispreț spre cei care vin, Ne place răspunsul aflat doar în doi, De vină-i mereu același destin Ce nu a putut să ne facă eroi. Zace-n fiecare deșert câte-o
POEME ALESE de ALENSIS DE NOBILIS în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359357_a_360686]
-
ÎN NUMELE CRUCII Răstignit în tăcere la capătul lumii Sângele curge sleit în nisip; Ape duc spumele albe în funii, Cuiele-n oase scrâșnesc ruginit ... Trec pescăruși cu țipăt lugubru, Clipa cu viața odată s-a scurs, Chinul mărește retina și urlu Mirarea în mine că eu nu-s Isus ... Fanatică-i lumea ce crede-n religii Și arde firescul pe rugul încins; Fiara zvâcnește la atingerea fricii, Omul-reptilă umil și învins. Sfârșit, îmi văd umbra căzută pe mal, Vine un câine-nfiorat
POEME ALESE de ALENSIS DE NOBILIS în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359357_a_360686]
-
sânge, Ancestrale treceri între om și lup; Când e lună plină, haita-n cerc se strânge Dansând colții-n aer pâna când se rup Pânzele tăcerii de pe-ntinderi arse De Apocalipsa ce în vis începe, Sus, la cetățuie, triburile parșe Urlă fantomatic, călărind otrepe. A-nceput mareea, în ființe cântă Dor de ducă orfic, ucigaș și sumbru, Iar fecioare goale delirând descântă Mugurii de sfarcuri peste corn de zimbru. Vraja serii urcă izbucniri de sevă Înspre vechi neliniști care cheamă-n
POEME ALESE de ALENSIS DE NOBILIS în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359357_a_360686]
-
ba numai mare. O muscă din el se-nfruptă Piticul în somn se-ncruntă, Deschide ochii și vai Păpădiile de mai Se porniseră în zbor, Ține-mă, că simt că mor, Fiindcă agățat Ilie E de-un puf de păpădie, Urlă, vrea ca să coboare, Noroc c-o rază de soare Care fire mai miloasă Îl lăsă la ușă ,-acasă. Referință Bibliografică: Piticul Ilie și păpădiile / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 689, Anul II, 19 noiembrie 2012. Drepturi
PITICUL ILIE ŞI PĂPĂDIILE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 689 din 19 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359411_a_360740]
-
Și înțelepciunea, adormind sub riduri Oile, păstorul, intră în revoltă Sarcinile noastre au ajuns prea grele Taberele două. Între, doar zăbrele Fluturi otrăviți taie din recoltă Ochii noștri văd doar atât: ce nu e - Dincolo de forme, doar legi și esență Urlă rațiunea până la demență În oricare stâncă, doarme o statuie! Referință Bibliografică: În oricare stâncă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 697, Anul II, 27 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ÎN ORICARE STÂNCĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359406_a_360735]
-
697 din 27 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului an de an mă strigi din cușca aurită. mă-ndemni încet să las din mine conturul lacrimii și patima măruntă... râd des de mine. patetismul e la modă. nu mă prinde. râd...urlu-n zid. la piept nu îl cuprind. nu seamănă căldurii tale, sărutului mărunt, nici zâmbetului... lacrimi... râd. a urlet râd. să le sufoc pe toate în vechea gardă... voința-i surdă, mută, oarbă... leșină la primul apel. râd. a urlet
RÂD. A URLET RÂD de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359400_a_360729]
-
lehamite din mână: - Veniți și m-ajutați să iau cârnații de pe coș și-o tobă Apoi s-aducem niște lemne să nu se stingă focu-n sobă. E-un viscol de sfârșit de veac ce ne pătrunde până-n oase, Iar lupii urlă-n depărtăre ca prin siberii viforoase. Mă uit la soacra lui Ionuț, stă tot cu ochii pe fereastră, Și-i fac așa, un semn discret, de după florile din glastră Vecinu-ncepe a rânji, schimonosit ca o maimuță: - Auzi la lupii din
CHEF DE SÂNTION de SORIN OLARIU în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359432_a_360761]
-
un fel de zoo, Cum spunea și Cassius Dio Înainte înseamnă înapoi De mai multe ori și, după Ce descoperi că ocupă Locul unu, locul doi În fiecare om o fiară Toată viața stă la pândă Carnivoră și flămândă Ziua urlă, noaptea zbiară Oamenii care dau iama Să ajungă doar în vârf Poartă-n ei miros de stârv Și de care nu-și dau seama Lumea cea mai inexactă Dintre câte opțiuni Cumpărăm cu acțiuni, Este cea mai putrefactă! Referință Bibliografică
REVERIE de ION UNTARU în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359457_a_360786]
-
M-ai ferit de orice gloată Câți în jurul meu se vaită Și se strâng în câte-o haită Iar apoi te trag pe roată! Nu mă plâng, nu te reclam Parc-am fi făcut un pact Că la fiece impact Urlă un hipopotam; Când se taie din pădure Cei mai tineri ulmi și brazi Nu aduni, ci mai mult scazi Ce nu pot alții să-ți fure I-am iubit pe-aceia singuri Care știu să-și facă vad Și dintre
DESTINUL de ION UNTARU în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359489_a_360818]
-
bine peste urechi și cu un suman vechi de-al tatei pe spinare ies pe câmp, ca un viteaz proptit în vânt și păzind cu mâinile căciula de pe cap să nu mi-o răpească vântul. Priveliște sinistră în jur, vântul urlă și mai tare, gardurile fluieră, dealurile domoale stau adormite în oala cea mare și rece în care fierb pădurile, iar norii aleargă nebuni spre răsărit ca niște fantasme cenușii... E tot mai întuneric, vântul se întețește, se face și mai
ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]
-
lui Dumnezeu.” „Simfonia Tăcerii” naște un univers al ficțiunii, dominat de gravitatea antinomiilor șocante: „Preasfântă ură, dă-mi Tăcerea mie”, „Supremul vers Tăcerea îl sugrumă”, „Să fii, să fii Tăcere, cu sufletul și trupul”, „Alibi întru Tăcerea ploii”, „Femeie, Tăcerea urlă-n mine ... „În inima Tăcerii” este capitolul unde identificăm o varietate de stări: tristețe, neliniște, emoție, spaimă: „Tăcerea morților identitate are”, „O, Sfântul Duh Tăcerea învrăjbește ... ”, „Oglinzile își plâng Tăcerea-n somn”, „Pitagora, Tăcerea ta mă doare”, „Din exil Tăcerea
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
te-am iubit, ci și că te iubesc, nu numai Că te-am iubit, dar că te-am iubit cel mai mult Și că nu mi-e nici rușine, nici jenă și nici Frică să mărturisesc. Și, uite, mărturisesc. Și urlu. Nu, nu, pe-veci-pierduta-mea-dragoste, Nu e cuviincios să te miri, să te prefaci că te miri De ceea ce prea bine știi că-i adevărat. Nu-ți face iluzii, nu vei scăpa niciodată De această obsesie a vieților noastre Împreunate, încleștate, contopite
ANA -MARIA PAUNESCU : FESTIVALUL INTERNAŢIONAL ADRIAN PĂUNESCU – EDIŢIA I-CRAIOVA 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360427_a_361756]
-
strigă disperat sufletul lui Popescu Altoi. - Pentru a-ți curăța spiritul, te vei reîncarna într-o familie foarte săracă și - la adolescență - vei accede și te vei iniția într-un templu budist din Tibet. - Dar locul meu este în rai ! urlă sufletul lui Popescu Altoi, pierdut în propria-i neputință. .................................... Aerul rece și aspru al Tibetului îi pătrunse bătrânului Lhassa Dorzho în piept, creându-i mari probleme cu respirația. Ajunsese la o vârstă venerabilă și urmase întreaga viață preceptele credinței budiste
NU-I PENTRU CINE SE PREGĂTEȘTE, CI PENTRU CINE SE NIMEREȘTE … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360504_a_361833]
-
de foc, suflet rătăcit ! Subit, ființa impunătoare de lumină dispăru și spiritul celui ce fusese Popescu Altoi, apoi Lhassa Dorzho, după care Muhammad Karu Ali, fu aruncat în iad. - O șansă, mai vreau o șansă, încă o viață vă rog, urlă el vreo opt - nouă mii de ani, după care tăcu pentru eternitate, fără speranță, chinuit în focul veșnic din iadul creștin. „ LASCIATE OGNI SPERANZA, VOI CH'INTRATE ! „ .......................... Desigur, dacă în povestea asta ar exista un singur, un singur-singurel sâmbure de
NU-I PENTRU CINE SE PREGĂTEȘTE, CI PENTRU CINE SE NIMEREȘTE … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360504_a_361833]
-
din București. Cu greu reușești să deslușești siluetele din interior, cât timp retina mai poartă încă imaginea albului prea alb de pe exteriorul lăcașului. Zarva și căldura de afară nu au ce căuta înăuntru. Rămân prizoniere în lumea cea mare și urlă pe la geamuri și uși sub formă de claxoane de mașini, sirene, glasuri. Nimeni nu le aude. Oamenii s-au așezat cuminți pe scaune, ca și cum cineva le-ar fi poruncit să stea smeriți și să aștepte. Să aștepte până la începerea slujbei
INTERVIU ŞI DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI … de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360423_a_361752]
-
o fac cei 28 de “tigri de foc”, care cu dungile lor negre foarte vizibile pe fond galben (lunar) își arata desenul de departe al noilor state, regiuni și provincii din viitoarele State Unite ale Europei. Astfel, când “tigrii de foc” urlă toate fiarele pădurii intra în panică și începe “Vânătoarea republicană”, care nu seamănă nicicum cu “Vânătoarea regală”. La Vânătoarea regală, regele hăituiește numai din trei părți și renunță la vânatul care fuge înainte, ucide numai vânatul care, într-un fel
FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X. SCRISOAREA NR.66. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360441_a_361770]