26,132 matches
-
1990 din 12 iunie 2016 Toate Articolele Autorului POVESTE DE IUBIRE... Regrete n-am căci mi te știu frumoasă Tu mi-ai deschis în suflet veche rană. În tot ce faci te știu conștiinciosă Ce îi plătește vieții a sa vamă. Cuvântul tău e literă de lege Eu îndrăgesc chiară și umbra ta. În vise am să stau acum de veghe Și-n gândul tău mereu voi adăsta. Îngenunchez adesea cu sfială Și mâna îți sărut ca pe-o icoană. Din
POVESTE DE IUBIRE de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370913_a_372242]
-
încăperi, urmând să fie extins treptat în patru: I. Colecția de documente care cuprinde o perioadă de peste cinci secole, începând din 1377, anul atestării documentare a Rucărului, străveche așezare românească de moșneni. O serie de documente se referă la importanta vamă domnească de la Rucăr. În fotocopii, dar și în original sunt expuse hrisoave - de la voievozii Mircea cel Bătrân, Dan al II-lea, Radu cel Mare, Matei Basarab, Șerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu etc. - privitoare la mărfurile care treceau prin această vamă a
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
importanta vamă domnească de la Rucăr. În fotocopii, dar și în original sunt expuse hrisoave - de la voievozii Mircea cel Bătrân, Dan al II-lea, Radu cel Mare, Matei Basarab, Șerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu etc. - privitoare la mărfurile care treceau prin această vamă a țării, taxele ce trebuiau percepute, sarcinile slujitorilor vămii etc. Din lectura acestor documente rezultă și faptul că, din venitul vămii de la Rucăr s-au acordat de către domnitori ajutoare pentru Mânăstirea Vieroș și pentru biserica Sâmbăta de Sus din juețul
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
în original sunt expuse hrisoave - de la voievozii Mircea cel Bătrân, Dan al II-lea, Radu cel Mare, Matei Basarab, Șerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu etc. - privitoare la mărfurile care treceau prin această vamă a țării, taxele ce trebuiau percepute, sarcinile slujitorilor vămii etc. Din lectura acestor documente rezultă și faptul că, din venitul vămii de la Rucăr s-au acordat de către domnitori ajutoare pentru Mânăstirea Vieroș și pentru biserica Sâmbăta de Sus din juețul Făgăraș, ctitorie a voievodului martir Constantin Brâncoveanu. Este de
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
II-lea, Radu cel Mare, Matei Basarab, Șerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu etc. - privitoare la mărfurile care treceau prin această vamă a țării, taxele ce trebuiau percepute, sarcinile slujitorilor vămii etc. Din lectura acestor documente rezultă și faptul că, din venitul vămii de la Rucăr s-au acordat de către domnitori ajutoare pentru Mânăstirea Vieroș și pentru biserica Sâmbăta de Sus din juețul Făgăraș, ctitorie a voievodului martir Constantin Brâncoveanu. Este de remarcat că, din venitul aceleași vămi s-a întreținut Școala domnească din
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
rezultă și faptul că, din venitul vămii de la Rucăr s-au acordat de către domnitori ajutoare pentru Mânăstirea Vieroș și pentru biserica Sâmbăta de Sus din juețul Făgăraș, ctitorie a voievodului martir Constantin Brâncoveanu. Este de remarcat că, din venitul aceleași vămi s-a întreținut Școala domnească din Câmpulung. Trei documente amintesc despre această valoroasă instituție de instrucție și educație a țării (dania pentru școală făcută de logofătul Radu Năsturel, fiul cărturarului Udriște Năsturel; hrisovul domnitorului Antonie din Popești din 10 mai
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
și educație a țării (dania pentru școală făcută de logofătul Radu Năsturel, fiul cărturarului Udriște Năsturel; hrisovul domnitorului Antonie din Popești din 10 mai 1669, prin care a hotărât înființarea acestei școli și cel prin care acorda jumătate din venitul vămii de la Rucăr pentru plata dascălilor și întreținerea ucenicilor, școala fiind destinată a fi de folos „și săracilor”). Alte documente, de acum, în totalitate originale, pun în evidență unele privilegii acordate rucărenilor. Astfel, hrisovul din 25 iulie 1634, scrise pe pergament
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
din două corpuri laterale cu două niveluri, gara are în mijloc, pe lângă holurile de acces, o frumoasă sală în stil baroc, impunătoare ca dimensiune și modalitate de tratare arhitecturală, ce a servit inițial ca sală de recepție și oficiu de vamă. Peronul acoperit, ca și întreagă feronerie a clădirii impresionează prin eleganță și precizia lucrării”. Cei care au Internet pot descoperi multe fotografii și de asemeni informații mai ample. Eram așteptat de un trimis al primăriei din Bunești. Nu am coborât
CHEMAREA PĂMÂNTULUI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370999_a_372328]
-
ordinul Lui Ludovic de Anjou,dar era doar un fort de lemn pe vremea aia. Abia prin 1377 ,regele Sigismund al Ungariei a ordonat construcția din piatră . Poziția era foarte bună pentru o cetate fortificată, iar el intenționa să mute vama de la Rucăr la Bran. Apoi castelul a fost cedat comitatului secuilor iar în 1920 ,ca urmare a contribuției aduse la Marea Unire,statul român a considerat să-l doneze reginei Maria. Pe vremea aceea a fost el mai înfloritor. Dar
CÂND DRACULA ÎȘI VÂRĂ COADA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370904_a_372233]
-
Isus să-i ridice „piatra cea grea”... „de pe inima mea’’, „să mă pot elibera”; ideea este că numai Dumnezeirea te eliberează de întuneric, de calomnie, de răutate - căci „Numai platoșa nevăzută a credinței” îl poate salva pe om. „Regăsire la vămi” - potolește cumva „foamea de cer”, poeta căutând Cuvântul, citez: „să botez locul și întâmplările/ Lângă cer” - pentru a mă regăsi „Vie/ Lângă Tine”. Urmează un „Cânt de mulțumire” sincer , simplu și emoționant spus, adresat „oamenilor adevărați” - tați și mame protectoare
O POEZIE A CĂUTĂRII FIINŢEI de LOLA NOJA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369889_a_371218]
-
o făclie. Am ascultat cum murmură izvorul În pacea unui minunat destin Fără de vină curge și curat în râul Unde îmbrățișat e pe deplin. Ce netăcere lină are apa! Ce tainic curge fără niciun gând! Cu greu plătește sinele azi vama Unei iubiri adevărate pe pământ! Cluj Napoca 27 august 2015 Eternitatea Am întrebat vântul de unde adie? Pe tâmplă ca o mână infinită. Îmi astâmpără clipa toridă a neputinței De a lupta împotriva oboselii sălășluite În ochii deschiși spre zare și în
NETĂCEREA SUFLETULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370324_a_371653]
-
MULȚI ANI, FRAȚI ȘI SURORI DE ȚARĂ! LA MULȚI ANI, ROMÂNIA! Azi, sub țarina bătrână drumu-și șterge doru-n barbă cărând datina străbună pe sub firul ars de iarbă. Sub omătul de aramă ștergând brazdele de soare români scriu pe tălpi la vamă ziua ce i-a rupt din floare. Munților văzduh de suflet le-a turnat în brațe plânsul făcând aripi lungi din urlet să nu zacă somnu-ntrânsul. Și-a-ndoit pe veci opinca în grânarul țării noastre, morilor le-a tăiat
E ZIUA TA, ROMÂNE! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370514_a_371843]
-
și adevăr, pentru a se putea apropia de orizontul realității divine, sufletul trebuie să se elibereze de trup, de lume și chiar de sine, trebuie să se autodepășească prin contemplație și extaz mistic și să se înalte prin hâr prin vămile văzduhului până când depășește cenzură transcedentala și primește permisiunea de a privi laolaltă cu îngerii din umbră gloria divină. • Este paradoxal faptul că omul care se luptă să-și prelungească măcar cu puțin viața pământeasca, să supraviețuiască, nu se îngrijește prea
TEOLOGUMENA – DESPRE ADEVĂR de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370578_a_371907]
-
patimi mici și tandră dăruire, Să luăm iubito, tot ce-a mai rămas La asfințit, din patosul numit iubire. Și-n anii grei cu saci povară, Cu pasul greu dar capul sus, Vom colinda ca-n luni de vară, Prin vămile călăuzite de Iisus. Autor: Gabriel Stănciulescu Referință Bibliografică: ELOGIU FIINȚEI IUBITE / Gabriel Stănciulescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2030, Anul VI, 22 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriel Stănciulescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
ELOGIU FIINȚEI IUBITE de GABRIEL STĂNCIULESCU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370633_a_371962]
-
paradisul mineral Gruescu, Editura Timpul, Reșița, 2000; De o sută de ori Banat. Patina și pătimirile unui publicist în pustie, Deva, Editura Călăuza, 2003; Cămila din Bucegi. Veghind la căpătâiul cărții, eseuri, Timișoara, Editura Marineasa, 2005; Și veți trece prin vamă ca fluturii, reportaje, Cluj-Napoca, Editura Limes, 2007; O căsnicie infernală - provocări partajate în rate, interviuri, Reșița, Editura Tim (978-973-696-331-5), 2015; etc. Cu un elegant „avertisment“ (reșițean, bineînțeles, din 20 răpciune 2015), lămuritor imperios de titlu, dar totodată și fulminantă „mărturie
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
cucerit pur și simplu. După părerea teoreticianului american Noam Chomsky gândurile noastre iau forma cuvintelor; și invers, modul în care ne exprimăm ne reflectă caracterul. Simpatia mea instinctivă pentru stilul în care e scrisă această carte e semn că, în ciuda vămilor diverse pe care le trecem atunci când emigrăm, schimbându-ne limba și comportamentul, undeva la bază se conservă nealterat un fluid tipic al zonei din care ne-am desprins, un cod grefat pe caracterul nostru. E un „cifru” cu legi nescrise
COŞMAR ÎN BALCANI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370725_a_372054]
-
pască Iarbă verde, nu doar iască, Dacă vrea dă-i un bilet Și-o adresă din concret! Cailor ce mai nechează Și mă țin în noapte trează Dă-le miriști înflorite, Nu doar hamuri, greu plătite. Pune taxe iar la vamă, Când lumina se destramă Prin genunchi de rugăciune Vine gândul bun în lume. Când stă tolănit pe frunte Are-n noapte riduri multe, Dimineața fuge-n meri Și - amiroase a primăveri. Pune gândul să lucreze Ține-l sus pe metereze
GÂNDUL de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369561_a_370890]
-
timpuri când uite, stăm aici și poate că este și altcineva prin preajmă care ne înregistrează, dar nu-mi mai este frică, nu-mi mai este teamă și asta mă bucură cel mai mult. Că ne putem întâlni, că trecem vama, chiar dacă uneori nu prea ușor, dar ați ajuns aici la noi și noi putem sta de vorbă și lucrul cel mai important pe care trebuie să-l știe românii, și cei de-aici și cei de dincolo de Prut, este că
„POEZIA MEA VINE DIN MAREA SINGURĂTATE ŞI GREAUA SUFERINŢĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369617_a_370946]
-
cică vaca paște iarba și concentrează radiații în lapte, care mâncat afectează mai ales glanda tiroidă. S-au dat ordine să fie acoperite toate fântânile. Soției de-abia acum i-a picat fisa de ce toate fântânile de pe traseul CFR de la Vama, Suceava, Bacău erau acoperite, sigilate. Cică nici în pădure să nu meargă oamenii, nici vacile să nu pască iarba proaspătă. Toate erau radioactive. După câteva zile veniră ploile, au mai spălat praful radioactiv de pe iarbă, de pe copaci. Lumea a mai
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370204_a_371533]
-
zilele libere de 1-2 mai și norvegienii plecaseră de acasă pentru toată această perioadă. Șoseaua pe pământul suedez era dezamăgitoare, numai gropi și plombe. Parcă erai pe drumurile noastre județene din zonele uitate de lume, sau pe traseul bulgăresc dintre Vama Veche și Balcic. După două sute de km de drum și mai bine de trei ore de mers printre munți, am ajuns la destinație. O mică localitate de munte la granița dintre cele două țări, unde exista un magazin nu atât
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370215_a_371544]
-
centru cosmic și ontologic” ( Dicționarul de simboluri). Un alt simbol, care apare în carte este cocorul, poetul se aseamănă nu cu orice pasăre, ci cu simbolul longevității, cocorul: Vi-s dor învins, mi-s zăvorâtă zare,/ Prin care liber, fără vamă zbor,/ Pân-la Isus, iubindu-te Mirare, / Sunt angajat la El -sublim cocor (pag.45). Așadar, tăcerile lui Traianus sunt taine, privilegiu al puterii, tezaur sub pază: A răbufnit în mine Poezia,/ Sublimă rană mi-i, taină și cântec./ Numai c-
SFESNIC IN RUGACIUNE AUTOR TRAIAN VASILCAU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370276_a_371605]
-
nu mai pot Să-și târâie pantofii prin ogradă Le-aș da un câmp cu maci să vadă Că-n asfințit se-aprind de tot. Uitărilor ce mă privesc pieziș Le-aș da o floare albă de cais Să treacă vama iernilor din noi Și bucuria s-o împărțim la doi. Iar frunzei verde ce se naște Că înviem în sfântă zi de Paște! Cu sufletul aprins ca lumânarea Ne întâlnim în căutări cu zarea... foto sursa internet Camelia Cristea Referință
NE ÎNTÂLNIM de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370283_a_371612]
-
scrie un destin... O harfă de aur îmi e azi voința, Ce cântă șoptit un cântec sublim. Mă îmbracă iar harul în straie De călător și al luminii străjer... În mine iar arde o sfântă văpaie, Și clipele-ntruna o vamă îmi cer. Nu calcă pe urmele serii lumina Ea liberă cântă și murmură lin Departe de suflet astăzi e lumea Ce cupa cu lacrimi mi-o dă ca alin. Sufletu-mi tandru stă-ngenunchiat Și-n clipa de cer aripi parcă
IUBIREA CA UN CURCUBEU de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353272_a_354601]
-
desparțit. Mi-am lăsat părinții și fiul în România, iar când tatăl meu a decedat, din motive de birocrație nu am reușit să-l conduc pe ultimul drum. Poate a fost suferința mea cea mai mare... Nicolae BĂCIUȚ: Care sunt vămile exilului? Ce praguri sunt mai greu de trecut de către un exilat? Simona PUȘCAȘ: Vămile exilului sunt atât de multe încât e dureros să vorbesc de ele. În primul rând acomodarea în țara care te găzduiește este plină de asperități, mă
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUŞCAŞ (ROMA, ITALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353418_a_354747]
-
decedat, din motive de birocrație nu am reușit să-l conduc pe ultimul drum. Poate a fost suferința mea cea mai mare... Nicolae BĂCIUȚ: Care sunt vămile exilului? Ce praguri sunt mai greu de trecut de către un exilat? Simona PUȘCAȘ: Vămile exilului sunt atât de multe încât e dureros să vorbesc de ele. În primul rând acomodarea în țara care te găzduiește este plină de asperități, mă refer la obiceiuri, mentalități, apoi... chiar dacă cunoști limba, nu vei vorbi niciodată ca un
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUŞCAŞ (ROMA, ITALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353418_a_354747]