14,506 matches
-
douăzeci În ultimii ani. În sfârșit, la cursurile postuniversitare, create pentru cadrele de conducere din economie și administrație (cu durata de un an), pentru ziariști și profesorii de științe sociale (cu durata mai scurtă, de tip pregătire continuă), participările erau variabile. Pentru o scurtă perioadă, la sfârșitul anilor ’70, alte cursuri postuniversitare de Înalt nivel au fost organizate În filosofie și sociologie pentru absolvenții facultăților de stat, pentru a le permite să ocupe posturi de rang Înalt (secretari județeni cu problemele
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
sub forma unică de cursuri fără frecvență. Cursurile pentru cadrele tineretului comunist (UTC) aveau un an de studiu pentru absolvenții de liceu, trei luni pentru cei cu diplomă de studii universitare, iar cursurile pentru cadrele de sindicat aveau o durată variabilă, Între un an și o săptămână. Ultima reforma importantă datează din 1977 și se referă la Incorporarea În Academie a singurei Facultăți de Comerț Exterior, desprinsa din Academia de Studii Economice. Facultățile de Sociologie, Înființate În 1966 În două dintre
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
răspunsuri valorizante”, „conformism verbal”, „efect de fațadă”, „efect de prestigiu”. Dezirabilitatea socială (social desirability) a fost menționată pentru prima dată ca o variabilă aparte de A.L. Edwards și P. Horst în 1953, într-un articol intitulat „Dezirabilitatea socială ca variabilă în studiile cu tehnica Q”. După mai multe cercetări, A.L. Edwards - autorul cel mai cunoscut în această arie de preocupări - a realizat lucrarea Variabila dezirabilitate socială în evaluarea și cercetarea personalității (1957, apud Lemain, 1965). El a pornit de la
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
A.L. Edwards și P. Horst în 1953, într-un articol intitulat „Dezirabilitatea socială ca variabilă în studiile cu tehnica Q”. După mai multe cercetări, A.L. Edwards - autorul cel mai cunoscut în această arie de preocupări - a realizat lucrarea Variabila dezirabilitate socială în evaluarea și cercetarea personalității (1957, apud Lemain, 1965). El a pornit de la constatarea că autoevaluările subiecților examinați cu ajutorul unui chestionar de personalitate (MMPI) se corelează mult între ele și a presupus că o asemenea corelație se datorează
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai ales pentru studierea orientării axiologice, înțeleasă ca un sistem de principii generale despre dezirabil care să fie subiacent caleidoscopului detaliat al valențelor specifice. Prin „neutralitatea” itemilor se diminuează presiunea conformismului social, introducându-se însă în interpretarea axiologică a răspunsurilor variabile necontrolate. De asemenea, prin notarea fiecărei valențe în parte, comparația lor ierarhică se face doar indirect (nu se asigură, practic, tranzitivitatea). Un procedeu specific studierii valorilor este și cel inițiat de Ch. Morris (1956), denumit „drumurile de viață” (good life
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Investigațiile concrete de teren, prin observație directă și prin interviuri intensive, evidențiază multitudinea de tensiuni, mai mult sau mai puțin manifeste în asemenea configurații maritale, fiind legate mai ales de gelozie și rivalitatea dintre copii (de diferite mame sau tați). Variabile ca „integritatea gospodăriei (proprietății)”, „capitalul marital (material și psihosocial)” figurează și în înțelegerea suroratului și a leviratului. Abordarea prin costuri și beneficii, cu accent pe cele economice, este fructuoasă, de altminteri, în explicația apariției și menținerii familiei în general, a
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
parte individul. Este vorba despre rude de sânge, dar și prin alianță. Parentalitatea nu este o simplă structură statică, ci înseamnă relațiile dinamice din rețeaua de rude. Ea este o instituție ce reglementează conținutul respectivelor raporturi și influențează, în măsură variabilă pe scara timpului istoric și de la cultură la cultură, viața socială de ansamblu. Descendența reprezintă filiația de reproducere a indivizilor de-a lungul generațiilor și în interiorul familiei, precum și regulile stabilite sociocultural de recunoaștere și acreditare în funcție de persoanele considerate semnificative din
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
1% bărbați. Se poate constata o corelație pozitivă ridicată: cu cât crește salariul, cu atât proporția bărbaților este mai mare. Fără îndoială că de la an la an se schimbă cifrele, dar inegalitatea rămâne. Dacă asociem veniturile, în speță salariul, cu variabila sex sau gen social (bărbat-femeie), putem constata ușor pentru toate țările că inegalitatea în domeniul muncii este majoră atât pe orizontală (la aceleași profesii și munci), cât și pe verticală (bărbații ocupă profesii și posturi mult mai bine plătite). 6
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
REVISTA ILUSTRATĂ, publicație apărută la București, cu periodicitate variabilă (lunar, bilunar, „o dată la 20 de zile”), de la 15 octombrie 1908 până în octombrie 1910, cu o întrerupere între aprilie și august 1909, având subtitlul „Publicațiune bilunară pentru literatură, artă, teatru, muzică, mode, sport și vilegiatură”. Editor-proprietar: M. Faust-Mohr. De la numărul
REVISTA ILUSTRATA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289219_a_290548]
-
ROMÂNUL, publicație apărută la New York, cu periodicitate variabilă, din martie 1951 până în martie 1963. De la numărul 1/1960 se editează în Germania (redacția la New York, administrația la München), iar numărul 1/1963 la Washington. Gazeta, care iese lunar în primul an, apoi la două luni și trimestrial din
ROMANUL-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289362_a_290691]
-
ROMÂNIA, publicație apărută la New York, mai întâi lunar, apoi cu o periodicitate variabilă, între 15 martie 1956 și decembrie 1971, editată de Comitetul Național Român, sub președinția lui Constantin Vișoianu. Gazetă consacrată problemei naționale, R. urmărește evoluția evenimentelor din țară și în plan internațional. Cuprinde informații de politică internațională, despre activitatea Comitetului Național
ROMANIA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289346_a_290675]
-
ROMÂNIA VIITOARE, publicație apărută la Sibiu, cu o periodicitate variabilă, între 15 decembrie 1944 și 30 aprilie 1949. De la numărul 3/1944 director este Mihai Kernbach, de la numărul 1/1946 director devine Petre Drăghici, iar cu numărul 13/1947 publicația apare sub direcția unui comitet. Redactor responsabil devine Cornel Retegan
ROMANIA VIITOARE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289338_a_290667]
-
, publicație apărută la București din 1958, cu o periodicitate variabilă, editata de Asociația Slaviștilor din România. Că redactori responsabili figurează Emil Petrovici (1958-1970), Petru Constantinescu-Iași (1962, 1965), Al. Rosetti (1972), Mihai Novicov (1973-1989), G. Mihăilă (1990-1997), Dorin Gămulescu (din 2000). Din comitetul de redacție au mai făcut parte de-a
ROMANOSLAVICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289351_a_290680]
-
ROMÂNUL, gazetă politică și literară apărută la București, cu o periodicitate variabilă, între 9 august 1857 și 9 iulie 1864, între 25 martie și 25 aprilie 1865, de la 13 februarie 1866 până în aprilie 1905 și de la 1 mai 1914 la 2 decembrie 1915. Cel care a înființat ziarul și i-a dat
ROMANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289364_a_290693]
-
struguri - toate se rotesc într-o horă a bucuriei și a belșugului, prinse în „transparența verdelui proaspăt” și a auriului solar. Un număr de piese din finalul fiecărui volum, intitulate Miniaturi, definite de Cristian Livescu drept „reflecții circumstanțiale cu doze variabile de lirism”, sunt tot poeme, reduse prin distilări repetate ale expresiei la catrene, terține sau distihuri, uneori veritabile haikuuri. R. este o poetă discretă, de nuanță tradiționalistă. SCRIERI: Despre suflet, despre cuvânt, București, 1968; Tinerețea toamnei, București, 1977; În freamăt
RUSSO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289405_a_290734]
-
În afara Uniunii, dacă Turcia și eventual chiar Rusia să fie admise ca membre. De asemenea, chestiunea Înrudită a lărgirii relațiilor de asociere cu Africa de Nord și Orientul Mijlociu. Așadar, unde se termină Uniunea Europeană? Nimeni nu pare să știe. Observatorii folosesc sintagma „geometrie variabilă” pentru a cuprinde toate combinațiile posibile care ar putea constitui acest nou experiment de guvernământ. Dacă este dificil să Înțelegem cu precizie ce este Uniunea Europeană, este deoarece aceasta se metamorfozează În mod continuu În forme noi pe măsură ce se adaptează la
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
exemplu, o durere În gât face o persoană să tușească, iar tusea, la rândul ei, exacerbează durerea de gât. Cibernetica se concentrează În principal asupra feedbackului negativ. După opinia lui Wiener, „pentru ca orice mașină - care este supusă unui mediu extern variabil - să funcționeze În mod eficient este nevoie ca informația (cu privire la rezultatele acțiunii ei), să Îi fie furnizată ca parte a acelei informații asupra căreia trebuie să continue să acționeze”4. Feedbackul Îi furnizează mașinii informație despre performanța ei, care este
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Edgin Pugh (1978) echivalează procesul de valorizare cu cel al luării de decizii. A alege dintre mai multe variante posibile înseamnă a-i acorda uneia valoare mai mare. Așa este programat și computerul, care alege, potrivit instrucțiunilor, variante ce întrunesc variabile - sau combinații de variabile - la valoarea lor maximă sau optimă. Se poate lesne vedea că aici „valoarea” se referă la valoarea numerică. G.E. Pugh transferă deliberat această semnificație în domeniul comportamentului uman. Sistemul neurofiziologic este un computer genetic înnăscut în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
din constatarea felului în care ne-am comportat. Interpretarea lui D. Bem trebuie mult temperată, dar experimente în care s-a manipulat variabila autopercepției comportamentului au arătat că, atunci când nu există o atitudine prealabilă bine definită față de un obiect, această variabilă determină formularea atitudinii la subiecții investigați (Chaiken și Baldwin, 1981). De altfel, teza atitudinii ca justificare (încadrată într-un spațiu mai larg ideologic) a fost folosită și la scară de masă în istorie. Se spune că împăratul Germaniei, Friedrich al
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
predictori. Au rămas pe dinafară unele legate de experiențele de viață anterioare, de structura biopsihică, de starea mental-emoțională de moment. Este utopic a crede că putem realiza predicții de mare acuratețe pornind de la un anumit profil standard de personalitate, oricâte variabile ar cuprinde el, și deci oricât de complex și bogat ar fi. Situațiile concrete, contextul comunitar-cultural și alți determinanți conduc la ideea că abordarea trebuie să fie mai degrabă ideografico-localistă decât nomotetică (vezi și Iluț, 1997) și în legătură cu prosocialul. M.
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
De altfel, unii psihologi sociali cred că, în locul categorizării iubirilor în mai multe stiluri, cumva abstracte, mai realist și profitabil ar fi să admitem că, dacă operăm cu înțelesul obișnuit al cuvântului „dragoste”, el are trei componente, prezente în proporții variabile la diferite cupluri. Modelul triunghiular al dragostei propus de R. Sternberg (1988) cuprinde: intimitatea - sudura sufletească, preocuparea față de bunăstarea și fericirea partenerului, înțelegerea, respectul și valorizarea reciprocă; pasiunea, adică aspectele romanțate ale iubirii, atractivitatea fizică și intimitatea sexuală; componenta decizional-implicațională
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în grupurile mici și mijlocii. Sociometria" Câmpul socioafectiv al grupurilor nu se constituie prioritar din relații diadice de mare stabilitate (prieteniile și iubirile), ci înseamnă esențialmente o textură grupală de simpatii, antipatii sau indiferențe, cu un accentuat caracter de „geometrie variabilă”. Funcționează, altfel spus, în grupurile naturale atracții și respingeri interpersonale latente sau manifeste. Radiografierea structurilor preferențiale din grup sub diferite aspecte face obiectul sociometriei, metodă legată de numele lui Jacob Moreno, psihosociolog american, care, prin cartea sa Who Shall Survive
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
vezi și Neculau, 2003) includ în analiza contextuală și variabile „de interior” ale grupului, mergând de la „frecvența interacțiunilor” și „timpul de care se dispune pentru a realiza o sarcină”, până la „compoziția grupului”. În descrierea conținutului dimensiunii contextuale sunt prezente și variabile de legătură cu mediul ambiant, dar ele sunt inserate printre cele „de interior” și apar destul de palid marcate. Am ținut, de aceea, să adaug - în spiritul unor texte de specialitate mai recente (vezi și Gilbert, Fiske și Lindzey, 1998; Bryjak
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a proprietarilor și a chiriașilor.) Pentru că indivizii fac parte, de regulă, în același timp, din mai multe grupuri sociodemografice și sunt afectați de mai multe probleme, ei pot aparține concomitent mai multor publicuri. La rândul lor, publicurile au o „geometrie variabilă” și se intersectează după o serie de criterii. Încercând o tipologizare a principalelor genuri de publicuri, A. Gavreliuc (2002) vorbește, de exemplu, despre public predominant omogen - caracterizat prin unitate și stabilitate a opiniilor, propriu societăților închise - și public predominant eterogen
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
LUCEAFĂRUL, revistă literară apărută la Budapesta între 1 iulie 1902 și 1 octombrie 1906, la Sibiu între 15 octombrie 1906 și 15 august 1914, apoi la București între 1 ianuarie 1919 și septembrie 1920, cu o periodicitate variabilă: bilunar, săptămânal, lunar. În articolul În loc de program, semnat de Al. Ciura în primul număr, publicația își propune să fie în primul rând „o revistă literară a tinerimii academice” și să promoveze „cultura națională”, pentru ca mai târziu să se rezume - declarativ
LUCEAFARUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287868_a_289197]