9,893 matches
-
caș ori alte halea. Cum se întuneca se vâra fiecare-n cămăruța lui, în fereală de rușine, cu gând și mult nepovestit... Când a venit războiul mondial, flăcăul n-a fost găsit bun pentru trupă și-a fost lăsat la vatra lui ca să-și înoade traiul. Când Rucărul a fost plin de eroi în luptă, doar Domnul știe cum și-a cârpit viața, frații fără grai... Niță era bărbat frumos, cu-naltul de mijloc, părul negru tuns în foarte scurt, ochii
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
complex, care depășește simpla asociere cu un organ administrativ. Astfel, satul este uneori sinonim cu „obștea”, de unde și expresiile „l-a judecat satul”, „s-a supărat ca văcarul pe sat”, etc. Satul este o formație teritorială, este mai ales o vatră de sat bine delimitată, după cum reiese din expresiile populare „în capul satului”, „la marginea satului”, etc. și cuprinde întreaga moșie a sătenilor. Este totodată organ administrativ, patrimoniu și populație sătească. În sens mai larg, satul era un sistem de conviețuire
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
fără pământ, unui stăpân feudal; dreptul de a urmări și executa averea membrului obștii care nu-și plătea partea care îi revenea din sarcina fiscală a satului, lăsând-o astfel asupra satului; dreptul de a exercita paza câmpului și a vetrei satului; dreptul de a-i urmări și a-i prinde pe răufăcători; dreptul de a participa alături de justiția domnească în judecarea pricinilor penale și civile care vizau pe membrii obștii (prin instituția martorilor jurători); dreptul de a asista ca martor
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
muncii și a producției în interiorul poporului român în formare. În continuare, pentru o mai bună înțelegere a obștii sătești, vă propun unele aspecte legate acest fenomen. Obștea sătească era compusă din două elemente: teritoriul și comunitatea. Teritoriul era constituit din vatră și moșie. Vatra era teritoriul pe care erau construite toate casele și locuințele țăranilor. Prin termenul de “moșia” satului, înțelegem totalitatea terenurilor arabile și nearabile, de care se foloseau membrii comunității, adică: terenurile destinate cultivării cerealelor, terenurile destinate creșterii animalelor
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
producției în interiorul poporului român în formare. În continuare, pentru o mai bună înțelegere a obștii sătești, vă propun unele aspecte legate acest fenomen. Obștea sătească era compusă din două elemente: teritoriul și comunitatea. Teritoriul era constituit din vatră și moșie. Vatra era teritoriul pe care erau construite toate casele și locuințele țăranilor. Prin termenul de “moșia” satului, înțelegem totalitatea terenurilor arabile și nearabile, de care se foloseau membrii comunității, adică: terenurile destinate cultivării cerealelor, terenurile destinate creșterii animalelor, fânețele, iazurile, pădurile
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
și azi în poezie... Nu este nevoie să ne întoarcem la realitatea dacă s-a-ntâmplat aevea sau în poezia aceasta, dacă e ceva de regretat, de se încurcă viața cu traiul în propria noastră moleculă, mai scormonim focul în vatră cu vătraiul când visul cel mic se dilată-n cel mare și nici măcar n-am aflat că pentru o clipă am vizitat Raiul. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Rătăcind printr-o moleculă / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
RĂTĂCIND PRINTR-O MOLECULĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340766_a_342095]
-
Domneștii Argeșului este o comună aflată la jumătatea drumului dintre cele două foste prime capitale ale Țării Românești, Câmpulung și Curtea de la Argeș, la marginea râului Doamnei, la o aruncătură de băț de suspinul Anei lui Manole. Aici, în această vatră de istorie basarabă, atestată documentar printr-un hrisov al lui Radu de la Afumați, emis la 4 aprilie 1523 , în 1940 existau trei muzee: a) de antichități, înființat la 5 noiembrie 1938, cu un local propriu, la biserica „Buna Vestire” și
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Comentarii > REVISTE ROMÂNEȘTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) Autor: Cezarina Adamescu Publicat în: Ediția nr. 292 din 19 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului CONSIDERAȚII. REVISTE DE PRESTIGIU RĂSFOIND FILELE VETREI VECHI Acest mensual de cultură nr. 10, (34) An III, din octombrie 2011
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Comentarii > REVISTE ROMÂNEȘTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) Autor: Cezarina Adamescu Publicat în: Ediția nr. 292 din 19 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului CONSIDERAȚII. REVISTE DE PRESTIGIU RĂSFOIND FILELE VETREI VECHI Acest mensual de cultură nr. 10, (34) An III, din octombrie 2011, ilustrat în chip foarte inspirat cu lucrări de Petre Căpriță reflectă înaltul nivel la care a ajuns prestigioasa Foaie ilustrată pentru familie, cu tradiție seculară, ai cărei
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
președinte este Sergiu Paul Băciuț, o dovadă în plus de spirit autentic românesc și de cultivare a limbii și tradițiilor noastre, la cote de exigență majore. Am făcut aceste precizări pentru a sublinia continuitatea și spiritul profund românesc al revistei Vatra Veche. Nu întâmplător, de la număr la număr, publicația crește în valoare și conținut, în aspect estetic precum și în numărul de colaboratori și cititori interesați de starea culturii, nu numai în zona Mureșului, dar în întreaga țară și chiar în lume
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
Paris), Dwight Luchian-Patton (SUA), Adriana Yamane (Japonia), Flavia Cosma (Canada) și mulți alții. Pagina de titlu este frumos ilustrată cu o creație de-a pictorului Petre Căpriță și cu un poem reprezentativ din creația regretatului Mircea Ivănescu, la rubrica “Antologie Vatra Veche”, în fericită sintonie cu anotimpul culorilor în care ne aflăm. Un prim moment este legat în semn de OMAGIU, de recenta dispariție a prestigiosului poet Mircea Ivănescu, prilej cu care Nicolae Băciuț rememorează clipele petrecute împreună în 1989, când
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
regretul despărțirii de casa părintească e și al tău ... Apoi ... rămâi cu satisfacția de a fi citit o carte ca o lecție de viață. O lecție despre iubire, despre tristețe, despre amintiri, despre efemerul trecerii prin lume ... ” La rubrica “Anchetă Vatra veche” cunoscutul scriitor Leo Butnaru oferă spre lectură cititorilor revistei, ancheta literară despre “Scrisul de mână. Au scris, scriem, vom scrie” - de fapt un studiu despre diferite moduri de scris de mână, la autorii clasici ruși - Leo Butnaru introducându-ne
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
a culturii și artei românești, a spiritualității în general, un spațiu de odihnă și confort spiritual pentru oricine o deschide și are curiozitatea de a o frunzări. CEZARINA ADAMESCU, 19 octombrie 2011 Referință Bibliografică: REVISTE ROMÂNEȘTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) / Cezarina Adamescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 292, Anul I, 19 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Cezarina Adamescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
în univers. El s-a dus să vestească lumii despre iarba verde de acasă, despre pământul negru încărcat de rod, despre fluturii de prin livadă și despre stelele căzătoare ale nopților de vis. Este spiritul veșnic viu care arde pentru vatra plină de amintiri a copilăriei permanente ce se ascunde în fiecare dintre noi. Călătoria prin univers este un fin proces inițiatic marcat de relevații profunde. Poetul pornește din copilărie, se maturizează printre stele, își găsește împlinirea prin dragoste și așteaptă
GEORGE ROCA – UN POET DE ALEASĂ SIMŢIRE de ION CATRINA în ediţia nr. 862 din 11 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/340896_a_342225]
-
să pronunțe doar numele Lui și să arate în sus. Ei bine, de la o vreme, în sătucul așezat cu spatele către lume și cu fața către Olt, care, atunci când se înfoia, și se înfoia destul de des, lua și tăciunii din vatră și spăla toate ulițele, vreo trei la număr, care se propteau în gardul lui Gheorghe al lu Șolea, ca apoi să se prăvălească spre godovan - un petic de apă ce mai astâmpăra arșița verii de pe pieile înegrite ale copiilor -, parcă
DEŞTEPŢII DE VINERI PÂNĂ LUNI de MARIN TRAŞCĂ în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340883_a_342212]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > MĂ LEAGĂ VATRA ȘI CUVÂNTUL! Autor: Virginia Vini Popescu Publicat în: Ediția nr. 1550 din 30 martie 2015 Toate Articolele Autorului Mă leagă vatra și cuvântul! E mult de când măsoară ceasul Trecerea noastră pe Pământ, I-ascult și inima și glasul Și simt
MĂ LEAGĂ VATRA ȘI CUVÂNTUL! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340992_a_342321]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > MĂ LEAGĂ VATRA ȘI CUVÂNTUL! Autor: Virginia Vini Popescu Publicat în: Ediția nr. 1550 din 30 martie 2015 Toate Articolele Autorului Mă leagă vatra și cuvântul! E mult de când măsoară ceasul Trecerea noastră pe Pământ, I-ascult și inima și glasul Și simt prin ele legământ! Mă leagă timpul cel mănos, Mă leagă cântul și durerea, Mă leagă visul de frumos, Mă leagă vorba
MĂ LEAGĂ VATRA ȘI CUVÂNTUL! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340992_a_342321]
-
noastră pe Pământ, I-ascult și inima și glasul Și simt prin ele legământ! Mă leagă timpul cel mănos, Mă leagă cântul și durerea, Mă leagă visul de frumos, Mă leagă vorba și tăcerea! Mă leagă oamenii frumoși, Mă leagă vatra și cuvântul Și toți vitejii mei strămoși, Mă leagă viața și mormântul! Referință Bibliografică: Mă leagă vatra și cuvântul! / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1550, Anul V, 30 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Virginia
MĂ LEAGĂ VATRA ȘI CUVÂNTUL! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340992_a_342321]
-
cel mănos, Mă leagă cântul și durerea, Mă leagă visul de frumos, Mă leagă vorba și tăcerea! Mă leagă oamenii frumoși, Mă leagă vatra și cuvântul Și toți vitejii mei strămoși, Mă leagă viața și mormântul! Referință Bibliografică: Mă leagă vatra și cuvântul! / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1550, Anul V, 30 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Virginia Vini Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
MĂ LEAGĂ VATRA ȘI CUVÂNTUL! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340992_a_342321]
-
mai mult această temă. Vâna creatoare a neamului nostru nu se va usca niciodată! MM: Cum vedeți viitorul muzicii populare românești? IC: V-aș invita să facem distincția clară între muzica populară și creatia tradițională, având ca sursă de inspiratie vatra satului. Muzica populară cuprinde mulțimea făcăturilor de prost gust, care azi ne bombardează ochii și urechile. Cântarea țărănescă a trecut prin sita timpului, a străbătut veacurile și a ajuns la noi, fiind șlefuită continuu, având caracter anonim. MM: Cum se
ÎNTÂLNIRE CU DOMNUL ION CREȚEANU de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341022_a_342351]
-
asfințit Se răsfrânge zmeuriu pe acoperișuri Și intră verde hialin în noapte Ca într-un măr crud Nori negri furișați prin vârful salcâmilor Umbresc fața lunii Vaietul vulpilor zgârie ușile închise In spatele lor aromă de chihlimbar Răspândită de fosforul vetrelor aprinse. PASĂREA DE GHEAȚĂ Și iar văd pasărea zburând prin cupola bisericii goale nici un sfânt nu bate din aripile pictate pe ziduri săi însoțească întoarcerea. Rătăcește prin culori de vitralii lovește necunoscute orizonturi dure aude doar pocnetul ca de grindină
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
s-a clasat pe locul al II-lea. A început cursurile Facultății de Litere și Filozofie din București, dar a fost nevoit să le între- rupă pentru satisfacerea serviciului militar, aici, la Rm. Vâlcea - Regimentul II - Dorobanți. După „lăsarea la vatră„ revine în Capitală și se înscrie la Conservator, secția Artă Dramati- că la clasa maestrului N. Soreanu. În această perioadă a frecventat Cenaclul literar „Sburătorul„ din strada Ion Câmpineanu, nr. 40, sub patronajul marelui critic literar Eugen Lovinescu. Aici a
CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL BOIERILOR PÂRÂIENI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341026_a_342355]
-
Germania, SUA - Ansamblul „Radost”, Grupul vocal „Ruzice”, Seattle WA, Ansamblul „Izvorașul”, Minneapolis MN, Ansamblul „Viață Românească”, Milwaukee WI, din comunitățile românești de la Chicago, Trenton, Cleveland, Los Angeles, Detroit. Este din 2002, profesor la catedra de canto a Universității de Arte „Vatra”. A colaborat și colaborează cu presa de specialitate etnofolclorică, fapt relevat în volumul „Destin neliniștit”, capitolul „Vitralii”, precum și în introducerea volumului „Lada mea de zestre”. Firește, în chipul cel mai elevat fructificator a colaborat și colaborează cu toate orchestrele și
ANGELA BUCIU, FLOARE ÎN CUNUNA SPIRITUALĂ A MARAMUREŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341064_a_342393]
-
actuale, A.V.A. Junior, Apollon, Apollon Junior, Observatorul (Canada, Toronto), Melidonium, Foaia de Bucovina, Dor de dor, Mișcarea literară, Oglindă literară, Creneluri sighișorene, Ziarul Națiunea, Cetatea lui Bucur, Revista Sud, Omniscop, Agora literară, ProLitera, Dunărea de Jos, Axis Libri, Vatra veche, Popasuri culturale românești, Cervantes, Impact, Negru pe Alb, New York Magazin, Sfera eonică, Clipe albastre, Destine, Unirea, Algoritm literar, Tiuk, Luceafărul, Actualitatea literară, Amprentele sufletului, Sintagme literare, Feed Back, Tribuna, Discobolul, LitArt, Bucureștiul literar și artistic, Cetatea culturală, Palia Expres
MIHAELA OANCEA de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341231_a_342560]
-
Saeculum, Poesis, Arca, Poezia, Ardealul literar, Pietrele Doamnei, Hyperion, Apostrof, Alternante (Munchen);Luceafărul de dimineață, Urmuz, • Articole despre poezia mea apărute în publicații precum: Atheneum, Dor de dor, Confluente literare, Agenda valorilor actuale, Regatul cuvântului, Sfera eonică, Palia Expres, Melidonium, Vatra veche, Cuvantul literar, Pietrele Doamnei, Destine, Urmuz, Familia etc; • Membră a cenaclurilor literare: Noduri și semne, Destine, #qpoem • Publicări pe site-urile Confluente literare, Grâi românesc, Clubul Cafeneaua literară, Radio Metaforă, Radio Pro Diaspora, www.literaturacopii.ro, eCreator.ro; Literatura
MIHAELA OANCEA de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341231_a_342560]