2,460 matches
-
efectuate de Bokhari și Hedge (1977) la un grup de specii arenarii ale acestui gen confirmă acest lucru; structura limbului este bifacială heterofacială, cu dorsiventralitate normală, grosimea palisadei variind funcție de gradul de xerofitism al speciei. IV.4.Perii de pe organele vegetative și de reproducere (fig. 11) Perii reprezintă formațiuni importante, cu rol protector și cu rol în secreția uleiurilor (care constituie principiile active ale plantei); ei ajută în același timp la identificarea plantei în droguri, având deci importanță taxonomică. Sunt de
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
rezultând celula picior și o celulă apicală. La maturitate, perii secretori au opt celule mari, acoperite de o cuticula bombată, datorită difuziunii uleiului volatil prin peretele primar și acumularea sa între acesta și cuticulă. Având în vedere faptul că organele vegetative de la Salvia officinalis, în special frunzele, prezintă o pilozitate bine dezvoltată ni s-a părut interesantă părerea lui Scott (1997) privind semnificația funcțională a structurii frunzei (cu referire la prezența sau absența trihomilor) la diferite niveluri de organizare. Autorul preia
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
peretele ușor îngroșat, adesea grupate mai multe la un loc. IV.6. Morfogeneza florală După o anumită perioadă de vegetație (de aproximativ 4 luni), timp în care pe flancurile apexului se formează doar primordii foliare (foto 70), începe transformarea apexului vegetativ în apex reproducător, adică edificarea primordiilor florale. Apexul vegetativ prezintă o zonare tipică a țesuturilor meristematice, observându-se meristemul în așteptare, inelul inițial și meristemul medular. Apexul se bombează, iar meristemul în așteptare proliferează intens (foto 71). Am urmărit diferite
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
loc. IV.6. Morfogeneza florală După o anumită perioadă de vegetație (de aproximativ 4 luni), timp în care pe flancurile apexului se formează doar primordii foliare (foto 70), începe transformarea apexului vegetativ în apex reproducător, adică edificarea primordiilor florale. Apexul vegetativ prezintă o zonare tipică a țesuturilor meristematice, observându-se meristemul în așteptare, inelul inițial și meristemul medular. Apexul se bombează, iar meristemul în așteptare proliferează intens (foto 71). Am urmărit diferite etape în edificarea primordiilor florale cu simetrie bilaterală. Mai
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
officinalis L.; altele vin să completeze informațiile, de altfel destul de sumare, pe care le-am întâlnit în literatura consultată și care privesc strict problemele de care ne-am ocupat. În ceea ce privește specia Salvia officinalis L., planul general de structură a organelor vegetative este cel descris în lucrarea de sinteză asupra anatomiei dicotiledonatelor elaborată de Metcalfe și Chalk (1972). • cilindrul central al rădăcinii este tetrarh la Salvia officinalis L.; în literatura de specialitate tipul tetrarh este considerat ca fiind specific întregii familii Labiatae
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
3: 235-246 16. DESHPANDE B., D., ASHOK KUMAR, 1968 Seedling anatomy and primary vascular system in some members of Compositae, J. Ind. Bot. Soc, 47, 1 2: 68-78 17. DRURY D., WATSON L, 1965Anatomy and the taxonomic significance of gross vegetative morphology in Senecio, New Phytologist, 64: 307314 18. DUCHAIGNE A., 1954 La sclérification du collenchime chez Ies Labiées, Bull. Soc. Bot. France, 101: 235 - 237 19. DUCHAIGNE A., 1955 Les diverses types de collenchyme chez Ies Dicotyledones; leur ontogenie et
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
Cuza" lași 44. JACOBS W. P., 1952 The role of auxin in differentiation of xilem around a wound, Am. J. Bot. 39, 5, 301-309 45. JACOBS W. P., MORROW I. B., 1957 A quantitative study of xylem development in the vegetative shoot apices of Coleus, Amer. J. Bot., .4.4.: 823842 46. KARSTEN G., OLTMANS FR., 1909 Lehrbuch der Pharmakognosie, Gustav Fischer Verlag, Jena 47. KERSTIENS G., 1996 Plant cuticles, Bios scientific publishers Ltd., Oxford 48. KLUG J., 1926 Ober die
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
a) pe baza tipurilor de stomate, Rev. Medic, 1 3, 3-4: 371-383 66. PETIT L., 1887Le pétiole des Dicotylédones au point du vue de l'anatomie comparée et de la taxinomie, These, Bordeaux 67. POPHAM R. A., CHAN A. P., 1950 Zonation in the vegetative stern tip of Chrysanthemum mohfolium Bailey, Amer. J. Bot., 37: 476484 68. RÁCZ G., PETER H.M., SEBE B., 1967 Tipurile de stomate la drogurile oficinale în Farmacopeea Română (ed. a VIII a), Rev. medic, 13, 2: 185-188 69. RÁCZ G.
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
Univ. lași, s. II a (Biol.), 28: 2327 99. TOMA C, NIȚĂ M., 1985 Structura și ultrastructura țesuturilor vegetale, în: Probleme actuale de biologie, II : 90-129 București 100. TOMA C, TEODORESCU G., CANTEMIR R., 1982 - Particularități histo -anatomice ale organelor vegetative de la unele specii de Salvia L, Culegere de stud. și artic. de biol., Univ. lași (Grăd. Bot.), 2: 341-353 101. TOMA C, CĂTUNEANU D., VIDRAȘCU P., TONIUC A., 1985 Date de ordin histo-anatomic referitoare la unele soiuri de crizanteme (Chrysanthemum
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
mare de 25 gr. În favoarea hemisferului stâng, care este organul cugetării și al acțiunii. Circumvoluțiunile frontale ocupau ele singure mai mult de jumătate din volumul hemisferelor, indicând până la un punct dezvoltarea anormală a regiunilor psihice în defavoarea celor sensoriale, motoare și vegetative.” N.Pătrașcum în 1890, scria cam la fel; „Emisferul stâng, organul cugetării propriu zise, avea 25 de grame mai mult decât celălalt. Circumvoluțiunile frontale ocupau singure mai mult de jumătate din volumul emisferelor indicând până la un punct dezvoltarea anormală a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fel; „Emisferul stâng, organul cugetării propriu zise, avea 25 de grame mai mult decât celălalt. Circumvoluțiunile frontale ocupau singure mai mult de jumătate din volumul emisferelor indicând până la un punct dezvoltarea anormală a regiunilor psihice, în defavoarea celor sensoriale, motore și vegetative.” Propoziția din urmă este preluată în întregime. Aici se vor regăsi toate informațiile din rapoartele de până acum și nu mai insistăm. Aici se va găsi, însă, o concluzie nouă, care i-a deranjat mult pe biografi în frunte cu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mare de 25 gr. În favoarea hemisferului stâng, care este organul cugetării și al acțiunii. Circumvoluțiunile frontale ocupau ele singure mai mult de jumătate din volumul hemisferelor, indicând până la un punct dezvoltarea anormală a regiunilor psihice în defavoarea celor sensoriale, motoare și vegetative.” N. Pătrașcu în 1890, scria cam la fel: „Emisferul stâng, organul cuge tării propriu-zise, avea 25 de grame mai mult decât celălalt. Circumvoluțiunile frontale ocupau singure mai mult de jumătate din volumul emisferelor indicând până la un punct dezvoltarea anormală a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fel: „Emisferul stâng, organul cuge tării propriu-zise, avea 25 de grame mai mult decât celălalt. Circumvoluțiunile frontale ocupau singure mai mult de jumătate din volumul emisferelor indicând până la un punct dezvoltarea anormală a regiunilor psihice, în defavoarea celor sensoriale, motore și vegetative.” Propoziția din urmă este preluată în întregime dar nu de, ci din N. Pătrașcu. Problema este, însă, abia acum destul de complicată: dacă acest act îl preia pe Nicolae Pătrașcu atunci, pe ce se bazează acesta când explică în termeni medicali
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
prin accelerarea tranzitului intestinal, scaune frecvente și lichide. DIATEZĂ: reactivitate specială a organismului la diverși factori de mediu, manifestată prin predispoziția la anumite boli (diateză hemoragică, alergică, reumatică, urică). DISKINEZIE: proces patologic caracterizat prin apariția de modificări În activitatea motorie vegetativă a unor organe: diskinezie biliară, intestinală, uterină. DISMENOREE: menstruație dureroasă, care precede sau este concomitentă cu hemoragia menstruală. DISPEPSIE: tulburare a procesului de digestie, manifestată prin durere În stomac, care apare după masa de prânz și prin modificări ale procesului
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
precede sau este concomitentă cu hemoragia menstruală. DISPEPSIE: tulburare a procesului de digestie, manifestată prin durere În stomac, care apare după masa de prânz și prin modificări ale procesului de evacuare stomacală sau intestinală. DISTONIE: dereglare funcțională a sistemului nervos vegetativ. DISTROFIE: tulburare de nutriție a unui țesut, a unei părți din corp sau a organismului În Întregime (distrofie musculară etc). DIUREZĂ: formarea și eliminarea de urină, uneori peste 3 litri pe zi. DIZENTERIE: boală infecțioasă caracterizată prin dureri abdominale, senzație
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
începusem școala... Din cele relatate de inculpată reiese răceala afectivă, indiferența cu care a fost tratată de mamă.) In: Poți să-mi spui ce simți în acest moment când... I: Durere, multă durere, nemulțumire, amărăciune... (Expresia feței, mimica, gestica, modificările vegetative, conținutul mesajelor inculpatei relevă multă durere, frustrare și nemulțumire vizavi de comportamentul mamei. Simptomele copilului sunt expresia climatului psihosocial în care se formează, se dezvoltă ca entitate biopsihosocială. O persoană care în perioada copilăriei nu și-a satisfăcut nevoia de
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
poate fi neplăcută și intensă, indivizii cu dependență pot continua să consume alcool în ciuda consecințelor adverse, adesea pentru a evita sau ușura simptomele de abstinență. Sindromul de abstinență conform APLR-ului include două sau mai multe dintre următoarele simptome: Hiperactivitate vegetativă (de exemplu, transpirație sau puls mai mare de 100), tremur marcat al mâinilor, insomnie, greață sau vomă, halucinații sau iluzii vizuale, tactile sau auditive tranzitorii, agitație psihomotorie, anxietate și crize de grand mal. Când sunt observate halucinații sau iluzii, clinicianul
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
alcoolică ating maximul de intensitate în cursul celei de-a doua zile de abstinență și este posibil să se amelioreze considerabil în cea de-a patra sau a cincea zi. După abstinența acută, însă, simptomele de anxietate, insomnie și disfuncție vegetativă pot persista timp de 3-6 luni la niveluri de intensitate mai redusă. În ceea ce privește tratamentul psihologic, la persoanele cu simptome mai puțin severe, întreruperea consumului se poate face la domiciliu, în condiții supravegheate. Orice individ la care este posibilă apariția unor
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
nu există cale de a te absolvi, nici în fața oamenilor, nici în fața lui Dumnezeu. Ia-i omului tot, numai viața nu i-o lua.” Mai puțin de 5% dintre indivizii care dezvoltă dependență alcoolică prezintă simptome de abstinență dramatice (hiperactivitate vegetativă severă, tremurături și delirium). Crizele de grand mal survin la mai puțin de 3% dintre indivizi. Delirium prin abstinență include perturbări de conștiință și halucinații vizuale, tactile sau auditive („delirium tremens” sau DTs). Când apare deliriumul prin abstinență de alcool
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
fenomenul de diaskisis. Aceste aspecte sunt reprezentate sintetic în schema de mai jos: fig. pg. ms. 136 INTEGRARE la nivel complex și voluntar de la simplu și automat Nivel integrativ Nivel instrumental Nivel conativ Sectorul psihic Nivel afectiv Nivel instinctual Nivel vegetativ Sectorul somatic Nivel endocrin Nivel visceral Sistemul personalității DEZINTEGRARE H. Jackson afirmă că „bolile sistemului nervos trebuie considerate ca regresiuni sau disoluții” ale organizării funcționale a sistemului personalității. Pentru J. Delay „orice boală este o revoluție care decapitează ierarhia stabilită
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
crize motorii sau senzitive parțiale, interesând un segment corporal sau crizele jacksoniene; crizele adversive; crizele vertiginoase; crizele uncinate determinate de un factor situat în zona uncusului hipocampic a lobului temporal (crize vizuale, auditive, olfactive, gustative); crize afazice sau amnestice; crize vegetative. 4) Paroxismele epileptice cu manifestări psihiatrice sunt reprezentate prin apariția bruscă, cu caracter paroxistic, a unor manifestări pur psihiatrice cum ar fi: crizele halucinatorii; crizele de derealizare sau înstrăinare (deja vu, jamais vu, deja connu, jamais connu) datorate tot unui
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
P. Kielholz). Ceea ce caracterizează acest tip de tulburări psihopatologice este fenomenul de conversiune a simptomelor. El se observă, în special în cursul evoluției clinice al depresiilor psihogene și endogene, când procesul depresiv este acoperit („mascat”) de o diversitate de tulburări vegetative sau de tulburări organice funcționale. Cele mai frecvente manifestări clinice ale depresiei mascate sunt următoarele: - insomnii, - cefalee, - impresia de sufocare și de constricție toracică, - tulburări cardiace, - tulburări gastro-intestinale, - sindromul scapulo-cervical, - dureri în ceafă și în coloana vertebrală. Studiul depresiei mascate
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sunt legate de aspectul sau de latura operațională a inteligenței sau de activitatea sintetică mintală. Corelat acestor aspecte se notează, în plus, următoarele: dispoziția sau pierderea valorilor etice, indiferență față de valorile logice, regresiunea la un nivel de „viață animală” sau „vegetativă”, sărăcirea Eului până la golirea sa completă de orice conținut. Formele clinice ale demențelor Din punct de vedere psihopatologic, H. Ey distinge două grupe de stări demențiale: demențele organice și demențele vesanice. Le vom prezenta în continuare. 1) Demențele organice sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
la nevroza de angoasă, constată că majoritatea formelor de manifestare clinică ale acesteia au un caracter pur somatic: vertijuri, grețuri, palpitații, transpirații, diaree, tulburări vasomotorii etc. F. Alexander va face o distincție între simptomele de conversiune isterică și tulburările nevrotice vegetative. În cazul simptomelor de conversiune isterică asistăm la o tentativă de rezolvare a unei tensiuni emoționale într-o manieră simbolică. În cazul nevrozei vegetative, tulburarea este centrată pe un organ, având mai mult caracterul de disfuncție somatică. Ceea ce ee important
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vasomotorii etc. F. Alexander va face o distincție între simptomele de conversiune isterică și tulburările nevrotice vegetative. În cazul simptomelor de conversiune isterică asistăm la o tentativă de rezolvare a unei tensiuni emoționale într-o manieră simbolică. În cazul nevrozei vegetative, tulburarea este centrată pe un organ, având mai mult caracterul de disfuncție somatică. Ceea ce ee important de reținut este faptul că în toate situațiile tulburările psihosomatice ne apar ca manifestări simbolice ale unor disfuncții care se prezintă din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]