3,744 matches
-
ventriculară. La sfârșitul sistolei atriale în fiecare ventricul se va acumula o cantitate de sânge numită volum telediastolic (end-diastolic) de aproximativ 120-130 ml. Presiunea ventriculară corespunzătoare acestuia va fi de 6 mmHg pentru VS și2,5 mmHg pentru VD. Contracția ventriculară izovolumetrică Este prima fază a sistolei ventriculare, debutând la scurt timp după începutul complexului QRS pe ECG și durând din momentul închiderii valvelor atrioventriculare până în momentul deschiderii valvelor sigmoide. Datorită dispoziției anatomice specifice a sistemului excito-conductor la nivel ventricular, contracția
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
ventricul se va acumula o cantitate de sânge numită volum telediastolic (end-diastolic) de aproximativ 120-130 ml. Presiunea ventriculară corespunzătoare acestuia va fi de 6 mmHg pentru VS și2,5 mmHg pentru VD. Contracția ventriculară izovolumetrică Este prima fază a sistolei ventriculare, debutând la scurt timp după începutul complexului QRS pe ECG și durând din momentul închiderii valvelor atrioventriculare până în momentul deschiderii valvelor sigmoide. Datorită dispoziției anatomice specifice a sistemului excito-conductor la nivel ventricular, contracția invadează ventriculii din spre vârf spre bază
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
Contracția ventriculară izovolumetrică Este prima fază a sistolei ventriculare, debutând la scurt timp după începutul complexului QRS pe ECG și durând din momentul închiderii valvelor atrioventriculare până în momentul deschiderii valvelor sigmoide. Datorită dispoziției anatomice specifice a sistemului excito-conductor la nivel ventricular, contracția invadează ventriculii din spre vârf spre bază. Imediat după debutul contracției presiunea din ventriculi depășește presiunea din atrii, producând închiderea valvelor atrioventriculare. Din acest moment, volumul ventricular rămâne constant, pentru că atât valvele semilunare, cât și cele atrioventriculare sunt închise
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
deschiderii valvelor sigmoide. Datorită dispoziției anatomice specifice a sistemului excito-conductor la nivel ventricular, contracția invadează ventriculii din spre vârf spre bază. Imediat după debutul contracției presiunea din ventriculi depășește presiunea din atrii, producând închiderea valvelor atrioventriculare. Din acest moment, volumul ventricular rămâne constant, pentru că atât valvele semilunare, cât și cele atrioventriculare sunt închise, sângele fiind un lichid necomprimabil. Din punct de vedere al mecanicii cardiace nu se poate vorbi însă de o contracție izometrică, pentru că pe parcursul acestei faze unele fibre musculare
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
sângele fiind un lichid necomprimabil. Din punct de vedere al mecanicii cardiace nu se poate vorbi însă de o contracție izometrică, pentru că pe parcursul acestei faze unele fibre musculare se lungesc iar altele se scurtează, producându-se prin aceasta îngroșarea pereților ventriculari și modificarea formei cordului, care devine sferic, astfel încât este vorba despre o contracție izovolumetrică. Presiunea intraventriculară crește foarte rapid până în momentul când egalează presiunea diastolică din arterele mari, de 80 mmHg pentru aortă și 9 mmHg pentru artera pulmonară, moment
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
o contracție izovolumetrică. Presiunea intraventriculară crește foarte rapid până în momentul când egalează presiunea diastolică din arterele mari, de 80 mmHg pentru aortă și 9 mmHg pentru artera pulmonară, moment în care valvele sigmoide se deschid, începând ejecția. Pe parcursul contracției izovolumetrice ventriculare, atriile se află în diastolă, presiunea la acest nivel crescând însă ușor datorită împingerii în sus a planșeului atrioventricular prin propagarea contracției ventriculare din spre vârfuri în spre baze. Faza de ejecție Perioada de ejecție durează din momentul deschiderii și
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
9 mmHg pentru artera pulmonară, moment în care valvele sigmoide se deschid, începând ejecția. Pe parcursul contracției izovolumetrice ventriculare, atriile se află în diastolă, presiunea la acest nivel crescând însă ușor datorită împingerii în sus a planșeului atrioventricular prin propagarea contracției ventriculare din spre vârfuri în spre baze. Faza de ejecție Perioada de ejecție durează din momentul deschiderii și până la închiderea valvelor semilunare, ea desfășurându-se în două etape: ejecție rapidă și ejecție lentă. Ejecția rapidă începe din momentul deschiderii valvelor sigmoide
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
Faza de ejecție Perioada de ejecție durează din momentul deschiderii și până la închiderea valvelor semilunare, ea desfășurându-se în două etape: ejecție rapidă și ejecție lentă. Ejecția rapidă începe din momentul deschiderii valvelor sigmoide, durând până la vârful curbei de presiune ventriculară, atingând aproximativ 120 mmHg pentru VS și 25 mmHg pentru VD. Presiunile din ventriculi sunt în această fază practic egale cu cele din aortă, respectiv arteră pulmonară, valvele semilunare deschise neopunând în mod normal rezistență la trecerea sângelui; regimurile presionale
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
față de aortă. Deși în condițiile unei frecvențe cardiace normale, ejecția rapidă reprezintă în jur de 1/3 din totalul fazei de ejecție, în acest timp ea determină golirea a 60 % din volumul bătaie. Ejecția lentă este cuprinsă între vârful presiunii ventriculare și momentul închiderii valvelor semilunare. În această fază presiunile din ventriculi și arterele mari scad atât datorită încetinirii contracției ventriculare cât și a golirii ventriculilor și acumulării sângelui în vasele mari. Înaintea terminării ejecției, datorită golirii ventriculilor și umplerii vaselor
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
de ejecție, în acest timp ea determină golirea a 60 % din volumul bătaie. Ejecția lentă este cuprinsă între vârful presiunii ventriculare și momentul închiderii valvelor semilunare. În această fază presiunile din ventriculi și arterele mari scad atât datorită încetinirii contracției ventriculare cât și a golirii ventriculilor și acumulării sângelui în vasele mari. Înaintea terminării ejecției, datorită golirii ventriculilor și umplerii vaselor mari gradientul presional între acestea se inversează, sângele din ventricul continuând însă să curgă în spre vasele mari în așa-
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
mari, numit volum bătaie (sistolic) fiind de aproximativ 70 ml. Cantitatea de sânge rămasă în ventricul la sfârșitul ejecției se numește volum telesistolic, având o valoare normală de 50-60 ml. Raportul dintre volumul bătaie și volumul telediastolic exprimă eficiența golirii ventriculare, purtând numele de fracție de ejecție. Relaxarea izovolumetrică Reprezintă prima fază a diastolei ventriculare, fiind cuprinsă între momentul închiderii valvelor semilunare și cel al deschiderii valvelor atrioventriculare. Pe parcursul relaxării izovolumetrice, pereții ventriculari se relaxează, presiunea intraventriculară scăzând rapid fără a
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
în ventricul la sfârșitul ejecției se numește volum telesistolic, având o valoare normală de 50-60 ml. Raportul dintre volumul bătaie și volumul telediastolic exprimă eficiența golirii ventriculare, purtând numele de fracție de ejecție. Relaxarea izovolumetrică Reprezintă prima fază a diastolei ventriculare, fiind cuprinsă între momentul închiderii valvelor semilunare și cel al deschiderii valvelor atrioventriculare. Pe parcursul relaxării izovolumetrice, pereții ventriculari se relaxează, presiunea intraventriculară scăzând rapid fără a se produce o modificare de volum deoarece valvele cardiace sunt închise. Relaxarea izovolumetrică se
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
volumul bătaie și volumul telediastolic exprimă eficiența golirii ventriculare, purtând numele de fracție de ejecție. Relaxarea izovolumetrică Reprezintă prima fază a diastolei ventriculare, fiind cuprinsă între momentul închiderii valvelor semilunare și cel al deschiderii valvelor atrioventriculare. Pe parcursul relaxării izovolumetrice, pereții ventriculari se relaxează, presiunea intraventriculară scăzând rapid fără a se produce o modificare de volum deoarece valvele cardiace sunt închise. Relaxarea izovolumetrică se termină atunci când presiunea din ventriculi ajunge sub nivelul presiunii atriale, care în această fază crește progresiv datorită întoarcerii
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
o modificare de volum deoarece valvele cardiace sunt închise. Relaxarea izovolumetrică se termină atunci când presiunea din ventriculi ajunge sub nivelul presiunii atriale, care în această fază crește progresiv datorită întoarcerii venoase; în acest moment se deschid valvele atrioventriculare începând umplerea ventriculară. Faza de umplere ventriculară rapidă Începe imediat după deschiderea valvelor atrioventriculare, sângele din atrii pătrunzând cu viteză în ventriculi pe baza gradientului de presiune atrioventricular. Pe parcursul acestei faze se realizează aproximativ 2/3 din umplerea ventriculară, având însă o pondere
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
deoarece valvele cardiace sunt închise. Relaxarea izovolumetrică se termină atunci când presiunea din ventriculi ajunge sub nivelul presiunii atriale, care în această fază crește progresiv datorită întoarcerii venoase; în acest moment se deschid valvele atrioventriculare începând umplerea ventriculară. Faza de umplere ventriculară rapidă Începe imediat după deschiderea valvelor atrioventriculare, sângele din atrii pătrunzând cu viteză în ventriculi pe baza gradientului de presiune atrioventricular. Pe parcursul acestei faze se realizează aproximativ 2/3 din umplerea ventriculară, având însă o pondere variabilă în funcție de frecvența cardiacă
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
valvele atrioventriculare începând umplerea ventriculară. Faza de umplere ventriculară rapidă Începe imediat după deschiderea valvelor atrioventriculare, sângele din atrii pătrunzând cu viteză în ventriculi pe baza gradientului de presiune atrioventricular. Pe parcursul acestei faze se realizează aproximativ 2/3 din umplerea ventriculară, având însă o pondere variabilă în funcție de frecvența cardiacă, suprafața orificiului valvular mitral și complianța ventriculară. Faza de umplere ventriculară lentă Apare atunci când debitul circulator prin valvele atrioventriculare se reduce, datorită scăderii gradientului presional atrioventricular prin golirea atriilor și umplerea ventriculilor
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
atrioventriculare, sângele din atrii pătrunzând cu viteză în ventriculi pe baza gradientului de presiune atrioventricular. Pe parcursul acestei faze se realizează aproximativ 2/3 din umplerea ventriculară, având însă o pondere variabilă în funcție de frecvența cardiacă, suprafața orificiului valvular mitral și complianța ventriculară. Faza de umplere ventriculară lentă Apare atunci când debitul circulator prin valvele atrioventriculare se reduce, datorită scăderii gradientului presional atrioventricular prin golirea atriilor și umplerea ventriculilor cu sânge. În timpul umplerii lente (diastazis) valvele atrioventriculare iau forma unei pâlnii prin care sângele
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
pătrunzând cu viteză în ventriculi pe baza gradientului de presiune atrioventricular. Pe parcursul acestei faze se realizează aproximativ 2/3 din umplerea ventriculară, având însă o pondere variabilă în funcție de frecvența cardiacă, suprafața orificiului valvular mitral și complianța ventriculară. Faza de umplere ventriculară lentă Apare atunci când debitul circulator prin valvele atrioventriculare se reduce, datorită scăderii gradientului presional atrioventricular prin golirea atriilor și umplerea ventriculilor cu sânge. În timpul umplerii lente (diastazis) valvele atrioventriculare iau forma unei pâlnii prin care sângele trece din atriu în
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
reduce, datorită scăderii gradientului presional atrioventricular prin golirea atriilor și umplerea ventriculilor cu sânge. În timpul umplerii lente (diastazis) valvele atrioventriculare iau forma unei pâlnii prin care sângele trece din atriu în ventricul. Astfel se produce o creștere lentă a volumului ventricular în timp ce presiunile atriale scad lent, atingând aproape un platou. Faza de umplere rapidă și diastazisul, realizate numai pe baza gradientului de presiune atrioventricular, au contribuția majoră la umplerea ventriculară, ponderea sistolei atriale fiind în mod normal mult mai redusă. Datorită
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
atriu în ventricul. Astfel se produce o creștere lentă a volumului ventricular în timp ce presiunile atriale scad lent, atingând aproape un platou. Faza de umplere rapidă și diastazisul, realizate numai pe baza gradientului de presiune atrioventricular, au contribuția majoră la umplerea ventriculară, ponderea sistolei atriale fiind în mod normal mult mai redusă. Datorită regimurilor presionale și a complianței arterelor mari diferite, nu există o concordanță perfectă între fazele ciclului cardiac pentru inima dreaptă și inima stângă. Astfel, valva mitrală se deschide după
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
deschide după pulmonară și se închide înaintea ei (figura 5.38). CURBELE VOLUM-PRESIUNE Reprezintă o altă modalitate de ilustrare a fenomenelor mecanice ale inimii, făcând abstracție de factorul timp și ținând cont numai de interrelația care se stabilește între volumul ventricular și presiunea intraventriculară corespunzătoare acelui volum. Interrelația volum-presiune diastolică este echivalentul curbei lungime-tensiune pasivă la nivelul fibrei miocardice izolate, obținându-se prin măsurarea presiunii corespunzătoare diverselor volume de umplere ventriculară. Creșterea volumului ventricular diastolic până la valori de aproximativ 150 ml
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
ținând cont numai de interrelația care se stabilește între volumul ventricular și presiunea intraventriculară corespunzătoare acelui volum. Interrelația volum-presiune diastolică este echivalentul curbei lungime-tensiune pasivă la nivelul fibrei miocardice izolate, obținându-se prin măsurarea presiunii corespunzătoare diverselor volume de umplere ventriculară. Creșterea volumului ventricular diastolic până la valori de aproximativ 150 ml nu este însoțită de modificări semnificative ale presiunii diastolice ventriculare; dincolo de această valoare, modificarea minimă a volumului ventricular duce la creșteri importante ale presiunii ventriculare, expresie a proprietăților elastice ale
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
de interrelația care se stabilește între volumul ventricular și presiunea intraventriculară corespunzătoare acelui volum. Interrelația volum-presiune diastolică este echivalentul curbei lungime-tensiune pasivă la nivelul fibrei miocardice izolate, obținându-se prin măsurarea presiunii corespunzătoare diverselor volume de umplere ventriculară. Creșterea volumului ventricular diastolic până la valori de aproximativ 150 ml nu este însoțită de modificări semnificative ale presiunii diastolice ventriculare; dincolo de această valoare, modificarea minimă a volumului ventricular duce la creșteri importante ale presiunii ventriculare, expresie a proprietăților elastice ale miocardului și a
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
este echivalentul curbei lungime-tensiune pasivă la nivelul fibrei miocardice izolate, obținându-se prin măsurarea presiunii corespunzătoare diverselor volume de umplere ventriculară. Creșterea volumului ventricular diastolic până la valori de aproximativ 150 ml nu este însoțită de modificări semnificative ale presiunii diastolice ventriculare; dincolo de această valoare, modificarea minimă a volumului ventricular duce la creșteri importante ale presiunii ventriculare, expresie a proprietăților elastice ale miocardului și a prezenței sacului pericardic. Interrelația volum-presiune sistolică este echivalentul curbei lungime-tensiune activă la nivelul fibrei miocardice izolate, înregistrându
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
miocardice izolate, obținându-se prin măsurarea presiunii corespunzătoare diverselor volume de umplere ventriculară. Creșterea volumului ventricular diastolic până la valori de aproximativ 150 ml nu este însoțită de modificări semnificative ale presiunii diastolice ventriculare; dincolo de această valoare, modificarea minimă a volumului ventricular duce la creșteri importante ale presiunii ventriculare, expresie a proprietăților elastice ale miocardului și a prezenței sacului pericardic. Interrelația volum-presiune sistolică este echivalentul curbei lungime-tensiune activă la nivelul fibrei miocardice izolate, înregistrându-se prin măsurarea presiunii maxime realizată de contracția
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]