7,044 matches
-
ochi; -pata albă poate fi folosită ca pasaj sau valoare poate fi opacă, transparentă, translucidă; b) Pata picturala. In comparație cu pata plată apare ca o suprafață vibrată, realizată prin vibrație coloristică facturală. În comparație cu pata plată apare prin puncte, prin vibrația valorică și prin vibrație coloristică: ca și pata plată are margini precise obținute prin așternerea ei pe suport uscat sau margini difuze obținute prin lucru pe suport umed; are, ca și pata plată, diferite semnificații conferite de modul în care
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
fi folosită ca pasaj sau valoare poate fi opacă, transparentă, translucidă; b) Pata picturala. In comparație cu pata plată apare ca o suprafață vibrată, realizată prin vibrație coloristică facturală. În comparație cu pata plată apare prin puncte, prin vibrația valorică și prin vibrație coloristică: ca și pata plată are margini precise obținute prin așternerea ei pe suport uscat sau margini difuze obținute prin lucru pe suport umed; are, ca și pata plată, diferite semnificații conferite de modul în care a fost realizată (culorile
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
mărirea expresivității ei, pata plată se poate vibra prin suprapunerea grafică cu linii și puncte; poate fi opacă, transparentă, translucidă; Pata picturală în comparație cu pata plată apare ca o suprafață vibrată, acoperită cu culoarea nuanțată grizată. se realizează prin puncte, prin vibrație valorică și prin vibrație coloristică; pata picturală are margini precise, obținute prin așternerea ei pe suport uscat sau margini difuze obținute prin lucru pe suport umed; are ca și pata plată diferite semnificații, conferite de modul în care a fost
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
plată se poate vibra prin suprapunerea grafică cu linii și puncte; poate fi opacă, transparentă, translucidă; Pata picturală în comparație cu pata plată apare ca o suprafață vibrată, acoperită cu culoarea nuanțată grizată. se realizează prin puncte, prin vibrație valorică și prin vibrație coloristică; pata picturală are margini precise, obținute prin așternerea ei pe suport uscat sau margini difuze obținute prin lucru pe suport umed; are ca și pata plată diferite semnificații, conferite de modul în care a fost realizată; nonculoare (pata plată
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
au fost cîndva gîndite; trebuie Încercat doar să le mai cugetăm o dată.” (J.W. Goethe) Recomandarea este foarte educativă, deoarece nu poți gîndi „gîndul” altuia decît prin personalitatea și experiența ta de viață, ceea ce Înseamnă o contribuție personală asemănătoare acelei vibrații afective pe care o aduce, de exemplu un actor, un instrumentist, sau un cîntăreț vocal textului literar sau celui muzical pe care-l interpretează. * „Cercetarea științifică poate fi planificată, descoperirea nu.” (W.I. Beveridge) Însă descoperirea poate fi determinată, În
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Într-adevăr, acel ferment care asigură nu numai nașterea și trăirea „gîndului”, dar și prin umanizarea acestuia, deoarece Îl pune sub semnul exigențelor unor valori, al unor sensuri ale vieții, ale existenței: „Cheia Înțelegerii altora se află În propriile noastre vibrații afective. Adîncimea unui suflet străin o măsurăm cu propriile noastre sentimente” (Vasile Pavelcu). * „Drumul cel mai scurt Între doi oameni este un zîmbet.” (anonim) Însă acest zîmbet Îl găsim tot mai rar, pentru că spune J. Renard: „Ce buni am fi
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
fel și în privința reflecției, a cuvântului, a limbajului și a filosofiei. Totul presupune niște agregări particulare de elemente particulare, ele înseși constituite într-un mod particular. Niște atomi mai mici ca alții, mai volatili, mai rapizi în căderea lor, niște vibrații, vârtejuri, maelstromuri și alte dansuri baroce, ciocniri, întâlniri, declinații, agregări: gândirea unui om implică trupul lui, carnea lui, sufletul lui, ansamblul exprimând în cuvinte diferite una și aceeași realitate atomică și materială. Gândirea epicuriană vine așadar din trupul lui Epicur
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și conduce mașini automate care îi cer o mare mobilitate a proceselor nervoase, o fină și precisă activitate a analizatorilor și reacții motorii sigure. Igiena muncii furnizează psihologiei muncii date referitoare la influențele condițiilor fizice de muncă asupra muncitorului: acțiunea vibrațiilor, zgomotului, temperaturii înalte etc.); ea prescrie recomandări asupra condițiilor optime de muncă în diferite sectoare ale producției: siderurgie, industria constructoare de mașini, minerit, industria chimică etc. Sub aspect tehnic, munca întră îndeosebi în atenția tehnicienilor și inginerilor. Schimbul de informații
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
sunt criteriile cantitative și calitative. De exemplu, maximum % din piesele strungite pot fi rebutate, la nivelul unui strungar; condițiile fizice ale muncii: descrierea generală a condițiilor de muncă și, dacă este cazul, descrierea condițiilor specifice: zgomot, temperatură sau presiune înaltă, vibrații, muncă în trei schimburi, schimburi prelungite, condiții de izolare, suprasolicitarea informațională, condiții de risc etc.; profilul candidatului sau specificațiile postului: cuprinde, practic, răspunsul la întrebarea: „Ce fel de trăsături și experiențe umane sunt necesare pentru a face față cu bine
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
interumane. Interfața utilizator - loc de muncă. În interacțiunile de acest tip sunt implicate obiectele care sunt secundare sarcinii executate, aranjamentul și proiectarea spațiului înconjurător. Interfața utilizator - ambianță. Toate sarcinile se desfășoară într-o ambianță cu diferite caracteristici fizice (lumină, zgomot, vibrații și temperatură - vezi subcapitoul 8.4.). Aceste caracteristici fizice afectează utilizatorul în executarea sarcinii lui. De exemplu, oamenii care utilizează calculatoarele, pot întâmpina dificultăți în citirea informației dacă în ecran se reflectă diferite suprafețe strălucitoare (cum ar fi ferestre sau
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
sistemului om-mașină-mediu, ei fiind de o mare diversitate (Roșca et al.,1982): Tabel 8.1. Factori ai ambianței de muncă Factori fizici microclimatul: temperatura, umiditatea, curenții de aer, radiațiile calorice; hiper/hipobarismul - presiunea atmosferică; zgomotul; iluminatul; culorile funcționale; muzica funcțională; vibrațiile; infrasunetele; ultrasunetele; radiațiile infraroșii, luminoase, ultraviolete. Factori fizico-chimici pulberi organice, anorganice, sintetice; Factori chimici substanțe toxice în stare gazoasă, lichidă sau solidă; Factori biologici microorganisme; Factori psihosociali relații interpersonale; particularități temperamentale; aspirații; stil de conducere, etc. 8.4.1. MICROCLIMATUL
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
oboselii, a nervozității sau a scăderii cantitative și/sau calitative a nivelului muncii prestate. Pentru a înțelege efectele zgomotului asupra angajaților este necesar să înțelegem natura sunetului. Sunetul este o formă de energie fizică creată de obiectele care vibrează. Aceste vibrații se transmit sub forma unor „valuri” de presiune crescută sau scăzută care iradiază de la suprafața obiectului. Aceste „valuri” constituie stimuli fizici pentru urechea noastră. Dimensiunile fizice ale sunetului (Moldovan-Scholz, 2000): frecvența (numărul de cicluri de vibrații produse într-o secundă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
obiectele care vibrează. Aceste vibrații se transmit sub forma unor „valuri” de presiune crescută sau scăzută care iradiază de la suprafața obiectului. Aceste „valuri” constituie stimuli fizici pentru urechea noastră. Dimensiunile fizice ale sunetului (Moldovan-Scholz, 2000): frecvența (numărul de cicluri de vibrații produse într-o secundă). În general, la om plaja auditivă (suprafața de audibilitatea) se înscrie între 16 și 16.000 Hz (cicluri/s). În cazul unui analizor sensibil, limita superioară ajunge la 20.000 Hz; intensitatea (nivelul de presiune sonoră
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
măsura și la valoarea pe care le reclamă. Dar asta nu e vina lor, ci a celor care le folosesc fără acoperire și fără substanță. Dar spiritele paupere și prudente, neștiind să discearnă, văd grandilocvență sforăitoare și acolo unde e vibrația vastă și sonoră a unui mare sentiment. (De aceea, nu puțini sunt cei care nu apreciază proza generalului de Gaulle.) Nici Montaigne și nici Descartes, cei doi mari doctori ai îndoielii metodice, care ne-au învățat cum să nu ne
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
are un dar: când e dulce, când amară”.) Desigur, starea de conflict nu trebuie să degenereze În atitudini neloiale: „Dragostea Îndură mai ușor absența sau moartea decât Îndoiala sau trădarea” (A. Maurois). Primele bilețele de dragoste le trimit ochii. (Primele vibrații afective ale dorinței le preiau și le transmit ochii, care În această etapă nu știu să mintă: „Scrisoarea inimii e citită În ochi”; „Ochii au un singur limbaj pretutindeni”.) „Dacă n-ai văzut Însă o femeie care iubește, atunci n-
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Prin repetiție se creează o crustă din care se retrage sentimentul și, o vreme, asemenea crustă golită de viață este luată drept expresie a unei ființe vii. Așa se retrage cu timpul sentimentul religios din ritualul Încremenit, așa se volatilizează vibrația estetică dintr-o operă mereu și la fel repetată, așa rămâne gestul sec și mimica stereotipă a feței În locul bucuriei vii și autentice, În locul elanului afectiv.” (V. Pavelcu) Inima nu minte. Destinată să trăiască din plin fiorii unei noi emoții
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Μ Excesul de politețe manifestat față de cineva exprimă, de obicei, o indecență a atitudinii, deoarece ascunde un anumit interes; dar el poate exprima și un anumit grad de ironie insidioasă la adresa respectivei persoane. Μ Când intelectul nu este atent la vibrațiile inimii, este sortit să devină un intelect artificial, anonim. Μ Logica rațiunii poate fi Încălcată de speranța inimii: poate că acesta este mecanismul psihologic care-i face, de exemplu, pe anumiți canceroși să supraviețuiască sau chiar să se Însănătoșească. Μ
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
empirice, nesofisticate) se dovedesc a fi mai apropiate de adevărurile vieții? Pentru că sunt mai libere În determinările lor: cunoașterile științifice, fiind prea mult ancorate În rigorile seci ale unor formulări abstracte, nu pot surprinde și explica decât În mică măsură vibrațiile afective complexe cu care pulsează evenimentele vieții. Μ Credem că adevăratul stil al personalității nu ține de un proces de ameliorare sau de perfecționare a disponibilităților proprii: el ne exprimă așa cum suntem acum, În prezent, și nu cum am putea
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
maternă sau paternă exemplară etc.), care potențează În așa măsură sensibilitatea celor două persoane, Încât, de fiecare dată când acestea se află Într-o situație de viață deosebită (de exemplu, un succes foarte mare, o nenorocire etc.), ea intră În vibrație, reacționând ca un adevărat seismograf. Μ Poate că cea mai penibilă Înfrângere o realizează cel care, aflat Într-un clar avantaj În toiul luptei, se sperie la un moment dat de faptul că ar putea cu adevărat să Învingă (suntem
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
sunt motive întemeiate. 25 ianuarie 1975. Thalassa 1tc "25 ianuarie 1975. Thalassa1" Dragă domnule director, Vă trimit alăturat, cu o dedicație ca semn al sincerei mele prietenii - chiar dacă în cazul de față nu este lipsită de polivalențe și de lungi vibrații aluzive -, Thalassa lui Ferenczi. Nu este un text sacru. Dar sunt sigur că, de exemplu, Marcuse, Barthes, Jakobson sau Lacan îl iubesc. Este o carte a „originilor” psihanalizei, nu se poate să n-o iubești. Citiți-o. Rugați-i și
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
carte a viitorului posibil, LCF, 1972, 41; Virgil Nemoianu, Iluminism și spirit modern, F, 1972, 10; Sorin Stati, „Pietre vii”, RL, 1974, 14; George Arion, Călătoriile unui cărturar, FLC, 1975, 46; Constantin Țoiu, Forța comunicării, RL, 1975, 51; Voicu Bugariu, Vibrație și argument, LCF, 1976, 9; Paul Alexandru Georgescu, Mircea Malița - investigator al lumii hispanice, ST, 1976, 9; Martin, Acolade, 184-187; Constantin Crișan, Nostalgia comunicării, Cluj-Napoca, 1978, 52-57; Baltag, Polemos, 86-87; Regman, Explorări, 97-105; Ioniță Olteanu, Speranța în om, București, 1987
MALIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287971_a_289300]
-
ce anulează singurătatea. O lume senzuală e ridicată la rangul de simbol al perpetuei geneze: „știu mă aflu oricând la punctul cel mai înalt al vieții/ fiecare clipă este înaltă creastă de val ce cade și recade în sine/ numai vibrația veșnică și brațele plută pe ape/ totdeauna sunt sus și în coaste îmi sună tot ape/ nici început nici sfârșit nici iluminare cândva/ unde de mal și de mal oriunde mai aproape”. Logosul integrator și centrul ca perpetuă aspirație organizează
MARCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288008_a_289337]
-
reușite estetice, M. publică volumul care l-a impus în atenția criticilor, Însemnări despre lume, prieteni și moarte (1940). Aici predomină meditația existențială, iar marile întrebări primesc răspunsuri ce sporesc neliniștea și amplifică dimensiunea tragică a ființei umane. În ciuda acestor vibrații de esență elegiacă, poetul nu reușește să depășească zona unui lirism de suprafață. SCRIERI: Lumini, București, 1933; Yodler, Brașov, 1935; Intrarea în pădure, Cernăuți, 1936; Versuri, Brașov, 1937; Poezii, Brașov, 1938; Însemnări de vacanță, Brașov, 1939; Însemnări despre lume, prieteni
MARIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288029_a_289358]
-
autorul Moralităților legendare provine ideea subtitrării, încât modelul Hamlet sau urmările pietății filiale înlesnesc formula: Salomeea sau Urmările unei proaste educațiuni. La o radiografiere atentă se văd în dramoleta lui M. urme din Salomeea lui Oscar Wilde, poem de intensă vibrație dramatică (scris direct în franceză, pentru tragediana Sarah Bernhardt), percutante fiind detaliile de ordin vizual-cromatic ale ambientului oriental. Când, aproape octogenar, M. își marginaliza poemul, plasându-l la sfârșitul volumului secund de Scrieri (1968), autorul își situa Salomeea în categoria
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
din Heine, ca într-un bogat ciclu erotic. Poemul Convoi funerar, izbutit, indică apropierea de noile curente, insă autorul își abandonează tocmai atunci uneltele. La reluarea lor, va da o vreme simple exerciții; ultimele poezii, din 1940, transmit totuși o vibrație adâncă în fața inexorabilului sfârșit. Până la acea dată, I. publicase în presa tălmăciri din lirica lui V. Hugo, W. Müller, Ada Negri, N. Lenau, H. Heine, M. Guyau, Arthur Rimbaud, iar în volum, o parte din versurile lui Charles Baudelaire, acestea
ILIESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287518_a_288847]