6,708 matches
-
EPZ) este un fenomen natural, universal, de o mare importanță a cărui studiere a Început odată cu dezvoltarea de-a lungul istoriei a ideilor despre vid. În secolul al 17 lea s-a crezut că se poate obține un volum complet vid de spațiu prin simpla eliminare a tuturor gazelor. Acesta a fost primul concept general acceptat al noțiunii de vid. Mai târziu, În secolul al 19-lea, a devenit evident că regiunea golită de gaze conține Încă radiație termică. În consecință
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
lungul istoriei a ideilor despre vid. În secolul al 17 lea s-a crezut că se poate obține un volum complet vid de spațiu prin simpla eliminare a tuturor gazelor. Acesta a fost primul concept general acceptat al noțiunii de vid. Mai târziu, În secolul al 19-lea, a devenit evident că regiunea golită de gaze conține Încă radiație termică. În consecință, pentru gânditorii vremii a apărut ideea că eliminarea acestei radiații termice s-ar putea obține prin răcire. Așa s-
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
evident că regiunea golită de gaze conține Încă radiație termică. În consecință, pentru gânditorii vremii a apărut ideea că eliminarea acestei radiații termice s-ar putea obține prin răcire. Așa s-a ajuns la un al doilea concept pentru obținerea vidului absolut: răcirea până la zero absolut a zonei din spațiu din care au fost eliminate gazele. Obținerea unei temperaturi zero absolut (-273șC) era mult peste posibilitățile vremii, așa că problema părea nerezolvată. În secolul 20, atât teoria cât și practica au arătat
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
din care au fost eliminate gazele. Obținerea unei temperaturi zero absolut (-273șC) era mult peste posibilitățile vremii, așa că problema părea nerezolvată. În secolul 20, atât teoria cât și practica au arătat că există o radiație non termică care persistă În vid chiar dacă temperatura poate fi coborâtă până la zero absolut. Acest concept clasic explică numele de “radiație a punctului zero”. În 1891, cel mai mare savant În domeniul energiei electrice, cu o remarcabilă gândire vizionară, savantul de origine română Nicolae Tesla declara
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
chiar și În apropierea temperaturii de zero absolut. Conceptul a fost dezvoltat În Germania pe baza unei formule imaginate de Max Planck la 1900, termenul În sine provenind din germanul "Nullpunktsenergie". Cumulat, se poate vorbi despre o energie a stării vidului, care este rezultatul Însumării energiei punctului zero a tuturor câmpurilor din spațiu: electromagnetice, gravitaționale, fermionice, ale forțelor nucleare tari sau slabe etc. Transformată matematic În unități de masă, plecând de la valoarea de 10 la puterea 10 7 joule/cm cub
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
spațiu: electromagnetice, gravitaționale, fermionice, ale forțelor nucleare tari sau slabe etc. Transformată matematic În unități de masă, plecând de la valoarea de 10 la puterea 10 7 joule/cm cub, folosind formula E = mc 2 , obținem o valoare aproximativă a densității vidului, la nivelul unui punct de lungime Planck, de 10 la puterea 96 kilograme/cm cub o valoare enormă ce este pomenită și de Nassim Haramein În conferința sa, Crossing the event horizon, ce ne duce cu gândul la infinit și
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
apărare obișnuite împotriva anxietății (refulare, deplasare, etc.), care sunt înlocuite cu fenomene de apărare primitive: evitare, retragere, fuga de realitatea exterioară, rejet, proiecție, delir...pornind de la realitatea psihică. Absența sau prăbușirea mecanismelor de apărare se exprimăprin panică irațională, sentimente de vid interior, pierderea semnificațiilor, depersonalizare, etc.(Ey, 1987). Ceea ce este important de subliniat este faptul că această dificultate nu este o simplă percepție psihică sau un accident de parcurs, ci este îAPRădăcinată în toate actele cotidiene, în relațiile cu cei din
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
a Șeherezadei, a unei sentințe nemiloase. Atât Pavese, cât și Sylvia Plath (ca să luăm doar două exemple sugestive) trăiesc cu blestemul morții la modul cât se poate de direct: așa cum Își poartă și cum Își acceptă celelalte caracteristici fizice. Moartea, vidul, neființa Îi dau târcoale, mereu prezente, mereu la pândă - trinitate amenințătoare și zeități necontrolabile. Între gândire și act Dorința de a dispărea, irepresibilă, impetuoasă, incandescentă și incontrolabilă ca o șarjă, nu funcționează, Însă, În gol. Ea este mereu contrabalansată de
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
o pasivă eternitate de către intelectualitatea Împietrită, minerală. Omul din popor, ferindu-se pe ascuns, fugar, aruncă un ultim sarcasm Înainte de sosirea cizmei. Burghezul pune capul În piept și se felicită preocupat. Germania va fi uluită de cucerirea făcută, de acest vid ce s-a căscat În fața ei. Ea a zdrobit ceva care era deja praf și pulbere. În acest context, sinuciderea lui Drieu la Rochelle nu mai ascunde nici un secret. E punerea În practică a planurilor unui individ care a Încheiat
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
neștiută biografie „de interior”. Discernem aici și o experiență a neantului, care a fost experimentată Încă de romantici și care, la un contemporan al nostru, Livius Ciocârlie, devine chiar materia de bază a unui Întreg jurnal intim În travesti 9. Vidul, inexistența, indiferența, Într-un cuvânt, contra-realul sunt materia primă a ceea ce, În lipsa unui concept mai precis, se numește intimitate. S-a vorbit adeseori despre o „incoerență a intimului”10, care l-ar obliga pe individ, asemeni unei forțe supratextuale, să
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
relevant decât În originalul francez. (6) Jean Beauverd, loc. cit., p. 29. (7) Raphael Molho, „Regard intime et construction de soi”, in Intimité, intime, intimisme, Université de Lille, 1976, p. 113. (8) Ibidem, p. 117. (9) Livius Ciocârlie, Fragmente despre vid, Editura Cartea Românească, București, 1992. (10) Raphael Molho vorbește, În studiul citat (p. 119) de „un rău și de un viciu” intrinseci jurnalului intim, provocate de invazia „exteriorității mundane”. (11) Eric Marty, L’écriture du jour. Le Journal d’André
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
jurnal devine, ca la Eugène Ionesco, un portret en miettes. Portretul à contre cœur Prezența cititorului este obligatorie nu doar din motive așa-zicând „tehnice” - fără el, ideea Însăși de jurnal ar rămâne o simplă promisiune, un vag exercițiu În vid -, ci și pentru că privirea lectorului este necesară cel puțin În cazul particular al identificării și constituirii portretului celui care scrie. Chiar atunci când autorul rezervă o destinație postumă scrierii sale, el are În minte un cititor abstract, un lector dacă nu
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
poate fi citit ca poveste a autobiografiei, ca Încercare de a neutraliza monstruozitatea autobiografiei”20. Firește, ca model teoretic, metafora poate fi extinsă la foarte mulți autori de jurnale intime. Ea se aplică perfect lui André Gide (de la migrene, insomnii, vid al intenționalității, bătrânețe, până la sexualitate, decrepitudine și insignifianță se Întinde un Întreg imperiu al mostruosului, perceput cu o acuitate excepțională), dar aproape deloc lui Samuel Pepys. E greu să vorbim de o condiționare istorică a jurnalului - pentru că Îndrăzneala lui Sade
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
pentru care este solicitat. Analiza lui se face pe un teren epistemologic deja conturat, neoperându-se în lipsa unor oferte cognitive minimale, sancționate social. Critica surselor nu este inocentă nici când este tolerată ca exercițiu pentru copii, neputând funcționa într-un vid al cunoașterii și motivației. Aplicând intenția critică dincolo de obiectul izolat, declarat "sursă istorică", ajungem la suportul său contextual, la o necesară logică a relaționării diferitelor obiecte și subiecte ale cunoașterii. O astfel de relație se exprimă într-o "metanarațiune" (J.F.
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
lor. Anul 1918 era pus sub semnul "luptei pentru supraviețuire" duse de o Românie care se străduia să își continue existența, în ciuda dezastrelor din jurul său. Pentru ea, prăbușirea imperiilor vecine a fost deopotrivă periculoasă, prin contagiune, dar și promițătoare, prin vidul de autoritate creat. În acest context și în paralel cu preocuparea principală de a nu fi nimiciți în războiul cu Puterile Centrale, românii "au hotărât" unirea. Era vorba de românii din "provinciile aflate sub stăpânire străină". Decizia politică le-ar
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Didactică și Pedagogică, București, 1985, p. 122. 45 Situația nu era cu totul nouă. Neîncrederea în vechile manuale și poate, în specia scrisului istoric, a făcut ca în Rusia sovietică, încă de la sfârșitul anilor '80, să apară chiar un anume vid. Astfel, în mai 1988, examenele și programele obligatorii de istorie au fost provizoriu suspendate în școli (Wladimir Berelowitch, Les manuels d'histoire dans la Russie d'aujourd'hui, în "Commentaire", nr. 101, primăvara 2003, p. 112). Rescrierea și republicarea manualelor
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și context), la exhumarea-exfolierea sensurilor cuprinse în semnul-tablou, film, mesaj publicitar sau mediatic. În ciuda avertismentelor lansate recent (un Pierre Nora inter alii) privind regresul științelor umane care basculează de la o "vîrstă de aur" a marilor paradigme (marxismul, structuralismul) la "era vidului", considerăm că analiza codurilor și mesajelor complementată de o perspectivă hermeneutică nu poate decît să continue mutația spectaculoasă inițiată de structuralism: "De la umanismul postbelic la antiumanismul postcolonial, paradigma filosofică s-a schimbat radical, dar inspirația morală a rămas aceeași: trebuia
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
fi comparat cu Byron ce nu avea "nici seriozitatea lui Lucrețiu și nici sinceritatea tristeții lui". "Melancolia anticilor", continuă Flaubert, "îmi pare mai profundă decât cea a modernilor, care toți mai mult sau mai puțin insinuează că nemurirea așteaptă dincolo de vidul negru". Pentru antici totuși, acest vid negru era însuși infinitul; visele lor iau formă și dispar pe fondul de abanos mat. Nici un țipăt, convulsii, nimic în afară de fixitatea unui chip gânditor. Exact ca atunci când, nemaiexistând zei, iar Hristos neexistând încă, de la
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
avea "nici seriozitatea lui Lucrețiu și nici sinceritatea tristeții lui". "Melancolia anticilor", continuă Flaubert, "îmi pare mai profundă decât cea a modernilor, care toți mai mult sau mai puțin insinuează că nemurirea așteaptă dincolo de vidul negru". Pentru antici totuși, acest vid negru era însuși infinitul; visele lor iau formă și dispar pe fondul de abanos mat. Nici un țipăt, convulsii, nimic în afară de fixitatea unui chip gânditor. Exact ca atunci când, nemaiexistând zei, iar Hristos neexistând încă, de la Cicero la Marcus Aurelius a fost
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Așa cum scria, O mare parte din viața mea avea să se scurgă încercând să definesc, apoi să zugrăvesc pe acest om singur și legat de altminteri de tot ce-l înconjoară 51. Flaubert a admirat acea absență a anxietății în fața vidului nici lacrimi, nici convulsii reprezentată de Lucrețiu; mai târziu comentatorii au sugerat alte răspunsuri, câteva atât de contradictorii încât au inițiat noi religii și filosofii. Printre acestea s-a manifestat o reînnoită vigoare față de două tipuri antice de iubire pe
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
lui. I-a plăcut în special ambivalența sexuală sau cel puțin flexibilitatea sexuală a personajelor principale sau secundare ale lui Flaubert. raționali, dar recurgând la magie sau ocultism. Ambele grupuri erau preocupate de dragoste ca răspuns la acest simț al vidului crepuscular care l-a fascinat pe Flaubert, iar acum o fascina pe Yourcenar. Printre multele varietăți de stoicism era cel al lui Lucrețiu, care stătea în fața vidului fără recuzită și evita orice formă de ocultism. A fost un atomist materialist
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
ocultism. Ambele grupuri erau preocupate de dragoste ca răspuns la acest simț al vidului crepuscular care l-a fascinat pe Flaubert, iar acum o fascina pe Yourcenar. Printre multele varietăți de stoicism era cel al lui Lucrețiu, care stătea în fața vidului fără recuzită și evita orice formă de ocultism. A fost un atomist materialist. Crezul lui, rezumat în marele său poem filosofic De rerum natura (Despre natura lucrurilor) a dezvoltat trei tendințe principale. Prima, credința că întreg universul constă din atomi
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
scriitorii stoici și gânditori precum Seneca, Epictet (pe care Hadrian l-a consultat în șopronul unde se retrăgea în adolescență), Eufrate și Empedocle, al căror stoicism s-a bazat pe principiile echilibrului și replierii. Fiecare din aceste răspunsuri stoice la vid au fost diferite; și fiecare a integrat eclectic noțiunile de realizare și fericire, pe care (în cuvintele exponentului lui modern Yourcenar) Hadrian le-ar descrie, în contrast cu hedonismul epicureic, ca acel pat îngust dar curat pe care câteodată mi-am odihnit
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
în noiembrie 1981 78 La 22 ianuarie este primită în Academia Franceză; se publică discursul ei inaugural la Academia Franceză; călătorește în Maroc cu Jerry și apoi îl vizitează pe James Baldwin pe Riviera franceză; publică Mishima: O viziune a vidului și cele de-al treilea volum de memorii, Anna, Suror; publică Focuri în engleză; doctorat onorific la Harvard; o nouă versiune După El Greco 1982 79 Călătorește cu Jerry Wilson la Veneția, în Egipt, Kenya, India, Hawai și Japonia; publică Ca
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
tratament medical în SUA și Europa; Jerry părăsește Maine și pe Yourcenar 1986 83 Jerry Wilson moare la Paris pe 8 februarie 1986; se publică Creierul negru al lui Piranesi și traducerea în engleză a lui Mishima: o viziune a vidului în traducerea lui Alberto Manguel. Peter Conrad face un documentar despre viața lui Yourcenar; călătorește în Europa în noiembrie și rămâne la Paris toată iarna 1987 84 În Maroc, în martie; se întoarce la Petite Plaisance în mai; ține conferințe
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]