10,890 matches
-
mea conștiință morală. Făcând ceea ce-mi este interzis, În interiorul ființei mele se va produce o ruptură Între eul meu și supraeul moral. Conștiința mea, Încărcată de vinovăție, mă va condamna, mă va Închide. Voi trăi „tortura sufletească interioară” a vinovăției. A face ceea ce-mi este permis Îmi dă satisfacție. A face ceea ce-mi este interzis mă face să sufăr și voi fi sancționat În planul conștiinței mele. Actele permise mă „deschid”, mă „eliberează”, pe când actele interzise mă „Închid
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
negative, Răul, reprezintă „eșecuri”. În ambele cazuri, responsabilitatea morală planează asupra rezultatelor acțiunilor mele. Binele Îmi va da mulțumire și sentimentul acțiunii ca datorie Împlinită din punct de vedere moral. Răul Însă, dimpotrivă, va duce la nemulțumire, la sentimentul de vinovăție și la cel de neîmplinire a datoriei mele din punct de vedere moral. Răul va sta la baza vinovăției, temă pe care o vom dezbate mai departe. Din cele de mai sus se poate desprinde faptul că, prin libertatea de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și sentimentul acțiunii ca datorie Împlinită din punct de vedere moral. Răul Însă, dimpotrivă, va duce la nemulțumire, la sentimentul de vinovăție și la cel de neîmplinire a datoriei mele din punct de vedere moral. Răul va sta la baza vinovăției, temă pe care o vom dezbate mai departe. Din cele de mai sus se poate desprinde faptul că, prin libertatea de opțiune, eul Își orientează intențiile și acțiunile sale Într-o direcție sau alta. Această orientare depinde Însă, În foarte
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
De multe ori greșim prin acțiunile noastre. Voit sau neintenționat, greșeala este o acțiune umană negativă, cu consecințe importante asupra eului individual, a persoanei noastre În general. Cele mai importante aspecte, În sensul acesta ne sunt oferite de păcat și vinovăție. Le vom analiza pe fiecare În continuare, Întrucât ele reprezintă două aspecte importante ale psihologiei morale. Vinovăția și păcatul Vinovăția și păcatul sunt acțiuni psihomorale care se opun din punct de vedere moral, dar și sufletesc, normelor morale, precum și ordinii
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
consecințe importante asupra eului individual, a persoanei noastre În general. Cele mai importante aspecte, În sensul acesta ne sunt oferite de păcat și vinovăție. Le vom analiza pe fiecare În continuare, Întrucât ele reprezintă două aspecte importante ale psihologiei morale. Vinovăția și păcatul Vinovăția și păcatul sunt acțiuni psihomorale care se opun din punct de vedere moral, dar și sufletesc, normelor morale, precum și ordinii dorințelor firești ale persoanei. Ele au o semnificație și o importanță deosebită pentru viața persoanei și, din
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
eului individual, a persoanei noastre În general. Cele mai importante aspecte, În sensul acesta ne sunt oferite de păcat și vinovăție. Le vom analiza pe fiecare În continuare, Întrucât ele reprezintă două aspecte importante ale psihologiei morale. Vinovăția și păcatul Vinovăția și păcatul sunt acțiuni psihomorale care se opun din punct de vedere moral, dar și sufletesc, normelor morale, precum și ordinii dorințelor firești ale persoanei. Ele au o semnificație și o importanță deosebită pentru viața persoanei și, din acest motiv, trebuie
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
filosofic este acțiunea contrară dreptei judecăți, dar care, la persoanele liber cugetătoare, nu constituie un păcat propriu-zis, ca În sensul păcatului religios care reprezintă o „ofensă adusă lui Dumnezeu”. El este, În primul rând o „abatere de la legile moralei”. 2. Vinovăția După cum am arătat, trebuie să facem diferența Între păcat și vinovăție. Termenul de vinovăție sau culpabilitate vine de la latinescul culpa, -ae = greșeală, deprindere rea, stricăciune, pagubă, rău. Vinovat sau culpabil este cel care greșește. Înțelegem prin vinovăție starea celui care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cugetătoare, nu constituie un păcat propriu-zis, ca În sensul păcatului religios care reprezintă o „ofensă adusă lui Dumnezeu”. El este, În primul rând o „abatere de la legile moralei”. 2. Vinovăția După cum am arătat, trebuie să facem diferența Între păcat și vinovăție. Termenul de vinovăție sau culpabilitate vine de la latinescul culpa, -ae = greșeală, deprindere rea, stricăciune, pagubă, rău. Vinovat sau culpabil este cel care greșește. Înțelegem prin vinovăție starea celui care este vinovat. Acțiunea umană nedreaptă. Greșeala sau vina de care cineva
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
un păcat propriu-zis, ca În sensul păcatului religios care reprezintă o „ofensă adusă lui Dumnezeu”. El este, În primul rând o „abatere de la legile moralei”. 2. Vinovăția După cum am arătat, trebuie să facem diferența Între păcat și vinovăție. Termenul de vinovăție sau culpabilitate vine de la latinescul culpa, -ae = greșeală, deprindere rea, stricăciune, pagubă, rău. Vinovat sau culpabil este cel care greșește. Înțelegem prin vinovăție starea celui care este vinovat. Acțiunea umană nedreaptă. Greșeala sau vina de care cineva se consideră responsabil
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
legile moralei”. 2. Vinovăția După cum am arătat, trebuie să facem diferența Între păcat și vinovăție. Termenul de vinovăție sau culpabilitate vine de la latinescul culpa, -ae = greșeală, deprindere rea, stricăciune, pagubă, rău. Vinovat sau culpabil este cel care greșește. Înțelegem prin vinovăție starea celui care este vinovat. Acțiunea umană nedreaptă. Greșeala sau vina de care cineva se consideră responsabil moral. Este sentimentul sufletesc al vinovăției, trăit de individ În planul conștiinței sale morale (A. LittréĂ. Pentru P. Foulquié și R. Saint-Jean, sentimentul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
culpa, -ae = greșeală, deprindere rea, stricăciune, pagubă, rău. Vinovat sau culpabil este cel care greșește. Înțelegem prin vinovăție starea celui care este vinovat. Acțiunea umană nedreaptă. Greșeala sau vina de care cineva se consideră responsabil moral. Este sentimentul sufletesc al vinovăției, trăit de individ În planul conștiinței sale morale (A. LittréĂ. Pentru P. Foulquié și R. Saint-Jean, sentimentul sau complexul de culpabilitate este o stare patologică constând În faptul că subiectul se simte vinovat În fața conștiinței sale de o greșeală intenționat
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este o stare patologică constând În faptul că subiectul se simte vinovat În fața conștiinței sale de o greșeală intenționat comisă sau independent de voința sa, pentru care acesta trebuie să fie pedepsit. K. Jaspers, care a dedicat un important studiu vinovăției, distinge patru forme principale. Acestea sunt următoarele: aă vinovăția criminală, care se referă la crimele comise de individ, ca acte de violență fizică, de maximă brutalitate și gravitate Îndreptate asupra altora; bă vinovăția politică, care privește actele oamenilor politici, precum și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
se simte vinovat În fața conștiinței sale de o greșeală intenționat comisă sau independent de voința sa, pentru care acesta trebuie să fie pedepsit. K. Jaspers, care a dedicat un important studiu vinovăției, distinge patru forme principale. Acestea sunt următoarele: aă vinovăția criminală, care se referă la crimele comise de individ, ca acte de violență fizică, de maximă brutalitate și gravitate Îndreptate asupra altora; bă vinovăția politică, care privește actele oamenilor politici, precum și răspunderea care le revine acestora față de stat și de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Jaspers, care a dedicat un important studiu vinovăției, distinge patru forme principale. Acestea sunt următoarele: aă vinovăția criminală, care se referă la crimele comise de individ, ca acte de violență fizică, de maximă brutalitate și gravitate Îndreptate asupra altora; bă vinovăția politică, care privește actele oamenilor politici, precum și răspunderea care le revine acestora față de stat și de cetățeni; că vinovăția morală, care cuprinde actele de care eu sunt răspunzător În fața conștiinței mele morale, care mă judecă și mă condamnă; dă vinovăția
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
se referă la crimele comise de individ, ca acte de violență fizică, de maximă brutalitate și gravitate Îndreptate asupra altora; bă vinovăția politică, care privește actele oamenilor politici, precum și răspunderea care le revine acestora față de stat și de cetățeni; că vinovăția morală, care cuprinde actele de care eu sunt răspunzător În fața conștiinței mele morale, care mă judecă și mă condamnă; dă vinovăția metafizică, care este cea ce mă trimite la ideea că solidaritatea dintre oameni face ca fiecare să fie coresponsabil
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
vinovăția politică, care privește actele oamenilor politici, precum și răspunderea care le revine acestora față de stat și de cetățeni; că vinovăția morală, care cuprinde actele de care eu sunt răspunzător În fața conștiinței mele morale, care mă judecă și mă condamnă; dă vinovăția metafizică, care este cea ce mă trimite la ideea că solidaritatea dintre oameni face ca fiecare să fie coresponsabil de nedreptățile comise În lume În prezența sa, la care fie că nu participă, fie că le ignoră, nu poate „trece
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
trimite la ideea că solidaritatea dintre oameni face ca fiecare să fie coresponsabil de nedreptățile comise În lume În prezența sa, la care fie că nu participă, fie că le ignoră, nu poate „trece” nepăsător pe lângă ele; acest tip de vinovăție este, În final, tot o problemă de conștiință filosofică. Comparând păcatul cu vinovăția, constatăm următoarele: aă În cazul vinovăției, ideile, intențiile și actele noastre nu pot fi separate de conștiința morală; bă În cazul păcatului, ideile, intențiile, actele umane nu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de nedreptățile comise În lume În prezența sa, la care fie că nu participă, fie că le ignoră, nu poate „trece” nepăsător pe lângă ele; acest tip de vinovăție este, În final, tot o problemă de conștiință filosofică. Comparând păcatul cu vinovăția, constatăm următoarele: aă În cazul vinovăției, ideile, intențiile și actele noastre nu pot fi separate de conștiința morală; bă În cazul păcatului, ideile, intențiile, actele umane nu pot fi socotite ca separate de legea divină, ele fiind o „vinovăție față de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
prezența sa, la care fie că nu participă, fie că le ignoră, nu poate „trece” nepăsător pe lângă ele; acest tip de vinovăție este, În final, tot o problemă de conștiință filosofică. Comparând păcatul cu vinovăția, constatăm următoarele: aă În cazul vinovăției, ideile, intențiile și actele noastre nu pot fi separate de conștiința morală; bă În cazul păcatului, ideile, intențiile, actele umane nu pot fi socotite ca separate de legea divină, ele fiind o „vinovăție față de Dumnezeu”. Efectele păcatului constituie starea de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cu vinovăția, constatăm următoarele: aă În cazul vinovăției, ideile, intențiile și actele noastre nu pot fi separate de conștiința morală; bă În cazul păcatului, ideile, intențiile, actele umane nu pot fi socotite ca separate de legea divină, ele fiind o „vinovăție față de Dumnezeu”. Efectele păcatului constituie starea de „cădere” morală și spirituală a omului din condiția de puritate primară În calitatea sa de „creație a lui Dumnezeu”. Efectele vinovăției, după K. Jaspers, sunt următoarele: crima este o vinovăție pedepsită; vinovăția politică
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
nu pot fi socotite ca separate de legea divină, ele fiind o „vinovăție față de Dumnezeu”. Efectele păcatului constituie starea de „cădere” morală și spirituală a omului din condiția de puritate primară În calitatea sa de „creație a lui Dumnezeu”. Efectele vinovăției, după K. Jaspers, sunt următoarele: crima este o vinovăție pedepsită; vinovăția politică atrage după sine răspunderea În fața statului și a istoriei; vinovăția morală duce la căință, remușcare și Închiderea dureroasă În sine; vinovăția metafizică are drept consecință o transformare a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ele fiind o „vinovăție față de Dumnezeu”. Efectele păcatului constituie starea de „cădere” morală și spirituală a omului din condiția de puritate primară În calitatea sa de „creație a lui Dumnezeu”. Efectele vinovăției, după K. Jaspers, sunt următoarele: crima este o vinovăție pedepsită; vinovăția politică atrage după sine răspunderea În fața statului și a istoriei; vinovăția morală duce la căință, remușcare și Închiderea dureroasă În sine; vinovăția metafizică are drept consecință o transformare a conștiinței pe care omul o are despre el Însuși
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o „vinovăție față de Dumnezeu”. Efectele păcatului constituie starea de „cădere” morală și spirituală a omului din condiția de puritate primară În calitatea sa de „creație a lui Dumnezeu”. Efectele vinovăției, după K. Jaspers, sunt următoarele: crima este o vinovăție pedepsită; vinovăția politică atrage după sine răspunderea În fața statului și a istoriei; vinovăția morală duce la căință, remușcare și Închiderea dureroasă În sine; vinovăția metafizică are drept consecință o transformare a conștiinței pe care omul o are despre el Însuși În fața sa
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și spirituală a omului din condiția de puritate primară În calitatea sa de „creație a lui Dumnezeu”. Efectele vinovăției, după K. Jaspers, sunt următoarele: crima este o vinovăție pedepsită; vinovăția politică atrage după sine răspunderea În fața statului și a istoriei; vinovăția morală duce la căință, remușcare și Închiderea dureroasă În sine; vinovăția metafizică are drept consecință o transformare a conștiinței pe care omul o are despre el Însuși În fața sa și În fața lui Dumnezeu; această transformare este un act interior, din
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sa de „creație a lui Dumnezeu”. Efectele vinovăției, după K. Jaspers, sunt următoarele: crima este o vinovăție pedepsită; vinovăția politică atrage după sine răspunderea În fața statului și a istoriei; vinovăția morală duce la căință, remușcare și Închiderea dureroasă În sine; vinovăția metafizică are drept consecință o transformare a conștiinței pe care omul o are despre el Însuși În fața sa și În fața lui Dumnezeu; această transformare este un act interior, din care, printr-un proces de convertire, se naște „un om nou
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]