6,587 matches
-
08 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului (mamei mele) Înfloresc amintiri sub cascada de ploi (Anotimpul de jad se-oglindește în noi): Când la pieptul tău blând, universu-l simțeam, Fericirea-și cresta primăvara pe ram. Pentru zâmbetul tău - un concert de viori, Ți-aș aduce, în vis, nemurirea din sori. Mi-ai lăsat, pe sub gând, o fărâmă de stea, Să-mi adune-n pocal tulburarea, în ea. Orișiunde ai fi, ești cu mine mereu, În abisuri, pierdut, nu simt cerul că-i
ÎNGERUL DIN SUFLET de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366433_a_367762]
-
ce-am plecat, Eu mă întreb de ce-am venit, Că ne-am iubit e oare adevărat? E prea târziu răspunsuri de găsit. Tu ai jucat un joc ce m-a durut, Eu încercam să-ți spun că-n fiecare Viorile iubirii au tăcut Și-i prea târziu ca să mai cânte iară. Și te întrebi acum de ce-am plecat, Eu mă întreb de ce-am venit; Doar timpul ce s-a dus e adevărat, Și-i prea târziu răspunsuri de
E PREA TÂRZIU de NINA DRAGU în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366450_a_367779]
-
rugă poate și chiar frânge tăcerea-ți, care, Doamne, prea multe-mi spune? Tresar cu vântul și cu ploaia-n noapte. Umbrele noastre-alături le tot văd trecând și-mi pare că-mi așezi pe buze șoapte, dar mă trezesc, plânsul viorii ascultând. Cu fruntea ridicată către Soare, te-aș declara stăpânul meu! Și-n Univers, strălucitoare stele căzătoare, vom arde infinit; ne-om stinge într-un vers... Din jgheabul vieții, dulce dor prelinge o partitură grea, iar eu, arcușul trist. Balada
LACRIMA-N RUGĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366521_a_367850]
-
colegă care cânta la oboi, era frumoasă, mergeam la ea acasă și o ascultam. S-a sinucis din dragoste, când era mai puțin de așteptat, pe la douăzeci și trei de ani. Am regretat-o mult. O altă colegă cânta la vioară. Nu a terminat liceul cu noi, a plecat în Israel. Dar o vreme ne-am petrecut minunat timpul împreună. Eu le acompaniam și recitam. Cam asta era distracția. Emilia ȚUȚUIANU: Ei, dar vacanțele... O întâmplare, măcar una, care să te
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]
-
de la Ierusalim. S-a desfășurat la cel mai vechi muzeu de acolo, plutea între cer și pământ, cel puțin pentru mine, plutea un aer de vetustețe miraculoasă... Adaug doar că, o doamnă de la Filarmonica din Orașul Sfânt a interpretat la vioară cântecul Ciocârlia, pe care l-a învățat special, pentru că eu veneam din România. Păcat că aveam nevoie de translator să vorbim întrucât doamna nu știa decât idiș și ebraică. O altă secvență... Președintele Scriitorilor de limbă ebraică din Israel, care
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]
-
fete” (George Grigoriu), „Într-o zi” (Edmond Deda), „La un cuvânt al tău” (Radu Șerban), „Luna la Mamaia” (Vasile Veselovski), „Mandoline, mandoline” (Marcel Ionescu), „Nici nu știi” (Radu Șerban), „Nici o dragoste nu e ca a noastră” (Henri Mălineanu), „Noapte bună, vioară” (Nicolae Kirculescu), „N-am să te uit” (Aurel Giroveanu), „Nu” (Radu Șerban), „Nu știi câtă iubire” (Ion Cristinoiu), „O vioară veche” (Elly Roman), „Prea târziu” (Radu Șerban), „Să cântăm” (George Grigoriu), „Serenada tinereții” (George Grigoriu), „Spune-mi și te cred
CONSTANTIN DRĂGHICI. ...A CĂZUT O FRUNZĂ-N CALEA TA...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366518_a_367847]
-
Mandoline, mandoline” (Marcel Ionescu), „Nici nu știi” (Radu Șerban), „Nici o dragoste nu e ca a noastră” (Henri Mălineanu), „Noapte bună, vioară” (Nicolae Kirculescu), „N-am să te uit” (Aurel Giroveanu), „Nu” (Radu Șerban), „Nu știi câtă iubire” (Ion Cristinoiu), „O vioară veche” (Elly Roman), „Prea târziu” (Radu Șerban), „Să cântăm” (George Grigoriu), „Serenada tinereții” (George Grigoriu), „Spune-mi și te cred” (Radu Șerban), „Tango drag” (Gerd Villnow), „Vis frumos” (Aurel Giroveanu), „Visul meu, viața mea” (Florentin Delmar) etc. Totodată, maestrul Constantin
CONSTANTIN DRĂGHICI. ...A CĂZUT O FRUNZĂ-N CALEA TA...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366518_a_367847]
-
Întâi doar eu, apoi cu tine mă văd în al meu element, o stare fără de egal dintr-o grădină, situată în altă lume, fără timp, unde iubirea-i laolaltă cu tinerețea-nveșnicită, iar din văzduh se-aud cântări divin șoptite de viori și-ntreaga lume-i fericită. Deodată pacea-i tulburată de-un gest al tău nesocotit și-un glas de tunet ne anunță că raiul nostru s-a sfârșit... Atât de mult îmi place visul, c-aș vrea să țin-o
TEATRU: FIAT VOLUNTAS TUA (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366626_a_367955]
-
plaiurilor natale, plaiuri unde „apele se prind în horă până noaptea târziu” poetul - „nufărul gânditor” - cuprinde în versuri remarcabile, frumusețea colinelor „albastre” ce „se-oglindesc în sălbaticul cerului”. „Acolo unde cântecele curg doar seara / printre aripile lebedelor fericite / Pe șapte viori orașul freamătă a istorie,/ Pe șapte coline Aegyssus tresare dintre veacuri,/...” Acolo) Poetul Ioan Gheorghiță este un căutător al esențelor, recurgând la simboluri pentru a-și materializa gândurile viguroase care se întind arborescent în spații nevăzute. „aveam cuvinte/ dar cuvintele
CRONICA. VOLUMUL “UNDEVA LA POARTA RAIULUI”, EDITURA EX PONTO, 2010, AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366646_a_367975]
-
devreme decât am fi dorit. Am căutat în arhive, ne-am documentat și am găsit și noi peste 150 personalități născute în județ, din care fac parte, printre altele de pildă, violonistul Gabriel CROITORU, câștigătorul concursului ''George Enescu'' și al viorii Guarnieri, în valoare de două milioane de dolari. Din păcate, de foarte multe ori prinși în vârtejul timpului, uităm de valorile contemporane, cărora nu le adresăm respectul și onoarea cuvenită. Iată de ce în toamna lui 2011, când un grup de gălățeni
DESPRE BRAND-URILE GALATIULUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366641_a_367970]
-
spre Pământ... - ci așteaptă Efectul Orfic-Sărbătoarea-fără-de-Sfârșit, Efectul de Transcendere a Munților, în Unicul Munte-Meru - efectul de anulare a ultimei rămășițe de tânjire, perversă-diabolică, după borboros-ul „arginților lui Iuda”, după starea de „părere” - efectul desprinderii de contingent, întru Certitudinea Sacră a „viorilor de sărbătoare”: „Dacă se dilată munții/ topind peste noi arginții,/ mi se pare, mi se pare/ că-s viori de sărbătoare” (cf. „Dacă vin...”, p. 132). ---------------------------------------- 1. N.N. Negulescu, „Lacrimi de diamant”, Ed. Autograf, Craiova, 2005. 2. N.N. Negulescu, „Ochiul
INCANTAŢIA COSMICĂ A UNUI INIŢIAT: N. N. NEGULESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366648_a_367977]
-
rămășițe de tânjire, perversă-diabolică, după borboros-ul „arginților lui Iuda”, după starea de „părere” - efectul desprinderii de contingent, întru Certitudinea Sacră a „viorilor de sărbătoare”: „Dacă se dilată munții/ topind peste noi arginții,/ mi se pare, mi se pare/ că-s viori de sărbătoare” (cf. „Dacă vin...”, p. 132). ---------------------------------------- 1. N.N. Negulescu, „Lacrimi de diamant”, Ed. Autograf, Craiova, 2005. 2. N.N. Negulescu, „Ochiul de foc”, Ed. Autograf, Craiova, 2008. Prof. dr. Adrian BOTEZ iulie 2012 Referință Bibliografică: Adrian BOTEZ - INCANTAȚIA COSMICĂ A
INCANTAŢIA COSMICĂ A UNUI INIŢIAT: N. N. NEGULESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366648_a_367977]
-
bătrâni și cei tineri Săruturi lascive cu mine visând. Acesta mi-e rostul, trăirea, mi-e viața Dau totul pe-o clipă de vis și fiori ; De unde tristețea în mine-nfiripă Aceste bolnave și veștede flori !? Nu mai aud cântând viori Și curcubee nu se mai arată În suflet ; dați-mi alinări, Dați-mi distracții, dați-mi plata ! ● Prea greu e petecul de cer Care pe creștet mă apasă. Sunt prizoniera inimii de fier Și nu mai pot fugi de-acasă
PIERDUTÃ ŞI RÃSCUMPÃRATÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366730_a_368059]
-
-de altfel cu trei generații în urmă, voi scrie despre maestrul celist de renume internațional. M i r e l I a n c o v i c i Original din orașul Bacău-România ,violoncelistul a studiat de mic copil pianul, vioara instrumente care se aflau în casa părintească, atât sub îndrumarea tatălui cât și a bunicului. După absolvirea Liceului în orașul natal, va pleca la București pentru a urma studii superioare de muzică la Consevator. Aici va fi studentul lui Serafim
MIREL IANCOVICI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365543_a_366872]
-
a găsit o profesoară de ,,teatru'' toți colegii-mari și chiar din clasele inferioare, urcau și coborau scările Conservatorului. Aurel Iancovici- ne examina glasurile, și nu odată ne spunea: mă copii ,mai bine învățați un instrument. El, personal preda pianul și vioara. Cu vioara am avut o răfuială încă din anii pe când mergeam la școala elementară. Mi s-a cumpărat o vioară, care a stat mai mult închisă în cutia neagră. Apoi, fără știrea părinților, am oferit-o spre vânzare unui instalator
MIREL IANCOVICI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365543_a_366872]
-
o profesoară de ,,teatru'' toți colegii-mari și chiar din clasele inferioare, urcau și coborau scările Conservatorului. Aurel Iancovici- ne examina glasurile, și nu odată ne spunea: mă copii ,mai bine învățați un instrument. El, personal preda pianul și vioara. Cu vioara am avut o răfuială încă din anii pe când mergeam la școala elementară. Mi s-a cumpărat o vioară, care a stat mai mult închisă în cutia neagră. Apoi, fără știrea părinților, am oferit-o spre vânzare unui instalator care făcea
MIREL IANCOVICI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365543_a_366872]
-
ne examina glasurile, și nu odată ne spunea: mă copii ,mai bine învățați un instrument. El, personal preda pianul și vioara. Cu vioara am avut o răfuială încă din anii pe când mergeam la școala elementară. Mi s-a cumpărat o vioară, care a stat mai mult închisă în cutia neagră. Apoi, fără știrea părinților, am oferit-o spre vânzare unui instalator care făcea reparații la bucătăria mamei. De voie, cu nevoie am mers de câteva ori la clasa lui Iancovici. Numai
MIREL IANCOVICI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365543_a_366872]
-
Trupul fraged de fecioară. Roua dimineții o scaldă În srăvezii mărgăritare, Și îi imbujorează fața O rază gingașă de soare. O șuviță, împletită, Părticică de colaj, Strop de viață ce-ntregește Al pământului peisaj. Partitură fără note, Pe coroana pomilor... Vioara vântului și-a ploii, Romanța pădurilor. Anotimpurile-i scriu, Povestea vieții, filă, filă... Timpuri vin, și timpuri trec, Încondeiate-n clorofilă! LACRIMĂ Rotundă perlă transparentă, Aninată pe o geană, Rod al inimii izvor, Existență diafană. Tresărire de copil, Puritate de
NATURĂ de ADA SEGAL în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365587_a_366916]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > ARĂ TIMPUL Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1719 din 15 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Printre strune de viori Se-aud glasuri de cocori Și din lanuri de mătase Cresc chiar visele frumoase. Toamna a pășit sfioasă Într-o lacrimă pioasă Și poruncă vrea să pună Să aducă vremea bună! Să ne între în hambare Cu porumb pentru mioare
ARĂ TIMPUL de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365584_a_366913]
-
mult. Poate chiar vorbea cu președintele să-l ponteze o normă - două la colectiv, pentru timpul pierdut cu banchetul. Dacă o vrea. Dacă nu... nu era nicio problemă. Au fost invitați să cânte și frații Ion și Costică Oprea cu vioara și țambalul, lăutari din tată în fiu. Printre invitații președintelui desigur că se aflau și eroii noștri, familia Axinte, Săndica, inginerul-șef cu soția, reprezentantul Secției de Învățământ Constanța care a fost Președintele comisiei de examinare în timpul testelor de diferență
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
ani, și nu prea dornici de băutură, au preferat să meargă la dans. Și-au luat în brațe colega sau soția și le-au plimbat de pe scenă, în ritmul muzicii ieșite din burduful gromaticei lui Petrică, acompaniat de țambalul și vioara fraților Oprea. Scena era din lemn de brad, negeluită, dar data cu motorină să nu se ridice praful în timpul dansului. După câteva pahare de rachiu trase pe gâtul său mereu însetat, Petrică ataca melodie după melodie, când tangouri, când sârbe
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
firi contradictorii, un aliaj ciudat care unește frumusețea și oroarea din ființa lor. Trupurile lor murdare au o perfecție suavă, parfumată și de o natură fabuloasă. Fătălăul, Adonysul Văcăreștilor,(G. Călinescu) e un personaj mitic, ieșit din împreunarea unei femei „vioară, trestie sau căprioară” cu un „Strigoi de voievod”, ca împerecherea unei muritoare cu un zeu. El a fost zămislit dintr-un amestec de materii primordiale, frământate de o nălucă: Cu vreo câteva tuleie Mă, tu semeni a femeie ... O fi
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
cu un „Strigoi de voievod”, ca împerecherea unei muritoare cu un zeu. El a fost zămislit dintr-un amestec de materii primordiale, frământate de o nălucă: Cu vreo câteva tuleie Mă, tu semeni a femeie ... O fi fost mă-ta vioară Trestie sau căprioară Și-o fi prins în pântec plod De strigoi și de voievod Că din oamenii de rând Nu te-ai zămislit nicicând. Finalul: Din atâta-mperechere și împreunare Tu ai ieșit tâlhar de drumul mare. Na! ține
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
față de urâtul care paște din toate direcțiile azi, privitul acesta, cu atât mai mult cu cât Silvia Chifiriuc poate fi ascultată fără teama că incită la apărare! Dimpotrivă, e îndemnătoare la comuniune sufletească și apropiere! Cântă cu un glas de vioară! La auzitul lui suferă o înfrângere devastatoare zisele voci, dezacordate, grele ca un jug a ce a mai rămas din muzica ușoară românească și ca un trăsnet a ce a ajuns a fi mângâierea melosului. Ascultând-o pe interpreta Silvia
SILVIA CHIFIRIUC. ARTISTA CARE ADUCE SPECTACOLULUI UN ORIZONT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365637_a_366966]
-
de aramă își strâng în brațe clipa croindu-și drum de ape pe-al susurului dor. Străluce blândul soare în ochii ce-nverzesc a timpului zăbală printre mirări și gânduri, se-aud în strane lucii doar glas de zbor ceresc viori de primăvară răzbat în dese rânduri. Se-nchină lumii viața cioplindu-i iernii cruce sub catifeaua-i albă șoptesc mici ghiocei, e murmur de lumină pe verdele ce-aduce zeița primăverii cu glas și chip de stei. Autor Doina Bezea
GLASUL PRIMĂVERII de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365668_a_366997]