2,833 matches
-
alt ofițer, nu mai puțin meticulos și ordonat, pe numele său Cain, îi va fi dat să-l ucidă spre a reinstaura ordinea și spre a reporni căutarea Mullahului fără de trup, a Răzbunătorului care se ivește din nisip. Familiar al visării și inițiat în arcanele gnozei, Pratt duce mai departe această poveste de luptă și spectre. Nisipul din Cornul Africii îl va înghiți pe noul Abel, pe Cain și soldații săi. Africa lui Pratt apare, indiferent de peisajul pe care îl
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
în plin secol XX de jocul unei substanțe extraterestre. Intertextualitatea ține de pactul ficțional pe care proza grafică îl încheie cu fidelii ei. În cele din urmă, culoarea nostalgică a textelor lui Bob Morane este și o invitație la acea visare împletită cu mirajul suspansului. În jungla preistorică, în trecutul medieval sau în Londra înecată de cețuri, Bob Morane și Bill Balantine luptă infatigabili, sfidând trecerea unui timp ce corupe și îmbătrânește. Tinerețea lor stenică este semnul vitalității inepuizabile a aventurii
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
se înveselească. I-a plăcut întotdeauna să conducă. Chiar și asta, o cursă de patruzeci și cinci de minute de la sala de expoziție de pe strada Bond până la aeroportul Heathrow, era o plăcere. Fără telefoane, fără nici un deranj. Doar timp de visare cu ochii deschiși. Conducea foarte des. Nu spre destinațiile principale, alăturându-se celor aflați în trecere sau acelor hoi polloi în drum spre vacanțele lor de prost gust de cine știe unde. Destinația lui era turnanta pe care o ignorau toți ceilalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Apollinaire, un poem pe care alți preoți, profesori de franceză, nu-l apreciau deloc. Tata primise o corespondență abundentă care Îi reproșa că alesese Frumoasa roșcovană, un titlu care putea oferi pricină de scandal În clasă și putea Îndemna la visări primejdioase. În acest poem, apare rațiunea, rațiunea arzătoare: ea are aspectul fermecător, scrie Apollinaire, al unei adorabile roșcovane. Nu e Într-adevăr fermecător? Și nu era oare un bun procedeu de a-i pregăti pe elevi să abordeze mai tîrziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
despre meritele personale, incapacitatea de a lucra susținut și serios, gândirea incoerentă și confuză, incapabilitatea de a acapara cunoștințe sistematice și aveau convingerea că trebuie să deteste și să dezaprobe paradigmele științifice, afirmând că omul nu e demn decât de visare și de divinație, adică de intuiție. 1.3. Parodiile misticismului Unele manifestări artistice și literare pseudomistice pot câteodată să dea impresia, în ochii persoanelor superficiale sau insuficient cultivate, de realizări cauzate de un real talent. Unele publicații în care se
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
nici o temere că o creatură mai pură, mai angelică - un Wakefield inocent - ar putea să iasă brusc la lumină. Trage un pui de somn și Își Îndreaptă atenția la numărul tot mai mare de creaturi de vis care aglomerează cîmpiile visării. În opinia sa, acest val de ființe onirice are cumva de a face, Într-o manieră neliniștitoare, cu granițele tribale; pe măsură ce oamenii devin tot mai furioși, ei eliberează În lume demoni care stătuseră pînă atunci legați fedeleș În file de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Woodbury. Apoi descoperise că o invitase doar pentru că mama ei plătise biletele. Patruzeci de lire fiecare. Plânsese ore în șir și aruncase la gunoi pantofii cu strasuri. — Domnul doctor Fertilitate a fost așa de fermecător, deci? o trezi Stevie din visare cu răceala unui bisturiu. Auzisem că arată de parcă ar fi descins din Tineri stagiari îndrăgostiți. — Pentru numele lui Dumnezeu, Stevie, se oțărî Fran, simțindu-se vinovată. Mă întrebam pur și simplu dacă n-am putea face un reportaj despre secția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
mergem la un băruleț unde aveau stripteuze... — Stevie! Fran era uluită. — Erau adevărate veterane. Mai rele de gură ca Roseanne. Treceau pe toată lumea din public prin ciur și dârmon în timp ce-și scoteau chiloții. Bineînțeles, Stevie se smulse din visare și reveni în prezent, recuperam muncind seara. — Mai lipsește să-mi spui clișeul ăla cum că redactorul-șef ținea o sticlă de whisky în dulap. — Tatăl tău chiar ținea. — Și eu țin o sticlă cu apă minerală. — Toată lumea e la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
Stevie avea dreptate - o fi fost el infidel și flușturatic, dar avea stil. Amintirea chipului său, plin de tandră îngrijorare când îi adusese ceașca de ceai, avea să-i rămână mult timp în minte. Când țârâitul telefonului o trezi din visare, se întrebă chiar dacă nu cumva era el. Însă era Ronnie Newlands, unul din partenerii principali de la Newlands, cea mai mare agenție imobiliară din Woodbury și cel mai important client promovat de Citizen. — Ronnie, se entuziasmă Fran, ce surpriză plăcută! Ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
cameră, Fran trebui să se ciupească de braț ca să se asigure că nu visa. Trecuseră doar câteva săptămâni de când îl văzuse și totuși, cumva, se schimbase. Părea mai bătrân și mai absent. — Franny! Prezența ei reuși să-l smulgă din visare. — Ce bucurie! Ce vânt te-aduce? N-a venit weekendul, nu? Am venit la ceai. Acesta e Laurence, tată. Cred că ți-am pomenit de el. Se ocupă de secția pentru tratarea infertilității de la spitalul din Woodbury. — Nu e administrator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
Camil Baltazar, poet al tristeților provinciale, al nostalgiilor, al melancoliilor și reveriilor sentimentale în decor simbolist, și numai frenezia imagistică dezlănțuită anunță rupturile de mai tîrziu. Intrat în cercurile de avangardă, fostul Eduard Marcus („pseudonimizat” de E. Lovinescu) își convertește visările și restriștile aflate sub semnul periferiei fără ieșire într-o jubilație anarhic-expansionistă - în colaborările de la Punct, Contimporanul, 75 H.P., Integral și unu, însoțite de manifeste și profesiuni de credință avangardiste - tot mai organizată, despletită în versuri whitmaniene sau disciplinată prozodic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
lui Sally, rîde Fran, știind că Sally excelează În calitatea sa de Organizator de Evenimente la Calden și că, anul ăsta, a pus deja la cale două dintre cele mai impresionante nunți din lumea celebrităților. Sally se trezește brusc din visare. — Mi-ar plăcea enorm să mă ocup de nunta voastră, spune ea plină de entuziasm. Nu am mai organizat nunta unei prietene de ani de zile. Și n-am și distra de minune. — Asta Înseamnă că nu o să fie jilțuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
nu numai că reușea să oprească vântul rece, dar îngăduia luminii să pătrundă. Eu leneveam lângă vatră și mă uitam la striațiile și la petele pergamentului, creând din ele figuri fabuloase. Privirea îmi era dincolo de Vibana și, trezindu-mă din visare, mi-a alunecat pe chipul ei. Am rămas uluit. Era fin și delicat și, absorbită cum era de lucru, își reliefa grațios în afară brațele întredeschise. Am observat-o îndelung; ea și-a dat seama și s-a întors spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
cântare, Mamei lui o dărui, Iar floarea așa muri. Astfel fu... pe-un deal, în zare Locui un pom și-o floare! Stelele, soarele și luna Sus în nesfârșita mare De dorințe și mirare, Unde stele căzătoare Înoată veșnic în visare, Iar atunci când strălucesc Pe poeți însuflețesc, Locuia, pe cât se pare, Mare rege, scumpul soare. Plin de vrajă și culoare, Strălucea pe cer și-n mare, Cu puterea lui de aur Viață el dădea un laur; Din dorința lui divină Ziua
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
că sunt mai aproape de Dumnezeu. De acolo văd frumoasele lui lucrări: văd munții înalți mângâind norii, pădurile înverzite sau cascadele învolburate. Este minunat să plutești la mii de metri înălțime!... Ionică, ai venit?! răsună vocea mamei care-l trezește din visare. Ce fericită sunt! Cum ți-a mers acolo, la oraș? Foarte bine, mamă! Acum mă simt împlinit. După îmbrățișări și multe vorbe, vine din nou ziua despărțirii, pentru că tot ce este frumos se termină repede. Plânsetele familiei au fost alinate
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
revenit pe minunata scenă a naturii cu alaiul său de flori și fluturi multicolori. Fluturii care plutesc în văzduh plonjează pe gingașele petale ale florilor. Intrând în acest paradis mă cufundam în albastrul odihnitor al cerului și mă îndreptam spre visare, spre reverie formând vraja acestei lumi feerice. Frumusețea ei amintind de zânele din poveștile românești armonizează cu tabloul tainic al naturii. Cu multă măiestrie, ea plutește între cer și pământ într-un joc copilăresc, în tăcerea blajină a nopții, așa
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Cu pragmatism, Încercă să analizeze de ce: să fi fost de vină căutătura directă a ochilor ei verzi, modul ei de a-i ține piept, firea ei afurisită? Nu, era ceva greu de definit, era... Soneria telefonului Îl salvă de o visare care devenea primejdioasă. Se mulțumi să-și asculte interlocutorul și Închise. - Morineau! Mutra tînărului sergent se ivi În ușa Întredeschisă. - Am primit un telefon de la SRPJ, vor veni să-l preia pe Yves Pérec mîine, la prima oră, pînă atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
prin parcul rectiliniu mămici cu bebeluși. Sub prelatele lor în bătaia soarelui și a vântului, vânzătorii de ziare, semne ale prezentului care nu trece, stau cu ochii pe lume și totodată practică indiferența la ea. Iar pe bănci risipiți în visare trei pensionari, două perechi de verde și de tobă, rromi în grupuri consumatoare de bomboane agricole, o mamaie, două tușe, un pudel negru, maidanezi, trei vânzătoare de la Mezeluri Mery SRL, un călugăr. Mai trec grăbiți, străpungând parcul pe diagonală, doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
mai îngroape, dacă n-ai pe cineva din familie, chestia cu Păstrămaț și cu Cairo nici nu era pă bune, adică nu credeam că se realizează, era mai mult idealismele noastre care pă vremea aia ce să visezi, era vârsta visărilor, alții mai fără idealisme făceau chestii cu munca voluntară, cu insigna de fruntaș la Crucea Roșie, cules de bumbac la Pătlăgeanca, se mobiliza la visare și se-nscria la dansuri populare sau la cenacluri de poezie, că se băgase la ordinul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
realizează, era mai mult idealismele noastre care pă vremea aia ce să visezi, era vârsta visărilor, alții mai fără idealisme făceau chestii cu munca voluntară, cu insigna de fruntaș la Crucea Roșie, cules de bumbac la Pătlăgeanca, se mobiliza la visare și se-nscria la dansuri populare sau la cenacluri de poezie, că se băgase la ordinul lui Ceaușescu „Cântarea României“ peste tot, era bine organizată, la noi șef la „Cântare“ era un scriitor, Burtăncureanu, mai trăiește și acuma, l-a luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
de-acuma, mai mă uit și eu la ei, nu mai are nimeni idealismele noastre care le aveam atunci, adică să aspiri la ceva care știi că nu se poate întâmpla, gândeai poate dacă cade regimul să se-mplinească și visarea ta, da noi nu gândeam chiar atât de departe, ți-era frică să și gândești chestii de-astea, securitatea te știa și la gânduri, poate mai și vorbeai când dormeai în somn și auzea ăla cu care se întâmpla să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
neuitare, transformându-mă în Cânt ce se aude-n depărtare, adiat pe-aripi de vânt. Ochiul meu dă să -și închidă pleoapa, de îndurerare, se transformă în clepsidră ce se pierde în Uitare lăsând lacrima să plângă în Oceanul de Visare.
Cânt. In: Anotimpul culorilor by Marioara Vişan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/277_a_526]
-
măcar să-mi cultiv diferența. Umblu cu ochii deschiși, urechile ciulite, inima împăcată, zâmbetul pe buze și firea în lumea ei, creionând un zâmbet de condei pentru oricare suflu al lumii din jur. Vara a fost un apogeu al poeziei, al visării, al zâmbetelor naive de copil încununate de o coroană difuză, din ce în ce mai clară de adolescență mult dorită și visată vârstă. Opt colegi. Opt prieteni de aproape un deceniu, luminoși, vii ca niște stele abia născute din cine știe ce explozie a vreunei galaxii
La un foc de tabără, la apusul unei veri. In: ANTOLOGIE:poezie by Oana Sîrbu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_688]
-
Tudor-Alexandru Trif, clasa a VII-a Școala Gimnazială „Gheorghe Lazăr” Zalău județul Sălaj profesor coordonator Iacob Diana Toamna își așterne covorul de frunze ruginii peste lume și zilele cenușii îndeamnă la visare. De departe răsună pădurea, ca un clopot vechi, de aramă și lanurile de porumb îi răspund cu un foșnet subțire și dulce, răspândind miros de bucate proaspete. Într-o astfel de zi, bunicul meu, care nu este chiar un bunic
Luminătorii neamului. In: ANTOLOGIE:poezie by Tudor-Alexandru Trif () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_695]
-
ce norocoasă ești că niciodată n-a trebuit să te cerți cu tata. — Dar dacă mi-ați spune cine o caută... a plutit de la parter vocea iritată a lui Jake. E încă la telefon, a realizat Alice revenindu-și din visare. Dar oricine era la telefon n-o căuta pe ea? Indignată, s-a dus în capul scărilor să asculte. Da, ați spus că sunteți un prieten de-al ei, zicea Jake. Dar cine să-i spun c-o caută? La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]