8,047 matches
-
Viteazul pe verso-ul textului în limba maghiară al unui protocol încheiat la 1600 cu imperiali, purtând și semnătura autografă “Io Mihail Vodă”, 1600, iulie, - “Și hotaru Ardealului. Pohta ce-am pohtit, Moldova, Țara Românească”, pg.98 , - “Cum povestește Mihai Viteazul șfârșitul stăpânirii sale în Transilvania”, pg.99-100, - “Cronicarul contemporan despre moartea lui Mihai Viteazul”, 1601, pg.100-101. Sne amintim cu acest prilej de toți eroii neamului, voievozii, martirii, cărturarii, personalitățile, începând cu Burebista “cel dintâi și cel mai mare dintre
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
cu imperiali, purtând și semnătura autografă “Io Mihail Vodă”, 1600, iulie, - “Și hotaru Ardealului. Pohta ce-am pohtit, Moldova, Țara Românească”, pg.98 , - “Cum povestește Mihai Viteazul șfârșitul stăpânirii sale în Transilvania”, pg.99-100, - “Cronicarul contemporan despre moartea lui Mihai Viteazul”, 1601, pg.100-101. Sne amintim cu acest prilej de toți eroii neamului, voievozii, martirii, cărturarii, personalitățile, începând cu Burebista “cel dintâi și cel mai mare dintre regii din Tracia”, “stăpânind toată țara de dincolo de Dunăre și cea de dincoace” ( ISTORIA
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
e cu neputință, și de e cu putință, ea nu e decât cauza unei iubiri preînnoite și mai adânci încă de cum fuse- nainte”. Prof. univ. Asoc.Pompiliu COMȘA, Universitatea APOLLONIA Iași Referință Bibliografică: BABA NOVAC - CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 de prof.univ.asoc.Pompiliu Comsa / Pompiliu Comsa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2191, Anul VI, 30 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Pompiliu Comsa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
moșiile mele. Până acum făceați degeaba umbră pământului, dar de astăzi se schimbă situația! Intrați în rândul sătenilor ce lasă satului urmași!... Măi, dar tare arătos și voinic mai ești! - adăugă privind pruncul cu admirație. Voi face din tine un viteaz de nădejde care să mă slujească cu credință și să-mi apere hotarele proprietăților! Cei doi amărâți se întoarseră la bordei fără să mai simtă înțepăturile în tălpile picioarelor desculțe. Zilele treceau și bordeiul țăranilor era cuprins de-acum de
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
bunicului său! Țăranul se întoarse acasă cu inima împietrită de atâta grijă, dar și cu sufletul împăcat că avea un moștenitor cu avere! În vremea asta Ciocoiu și Conacu așteptau în zadar întoarcerea celor doi căpitani cu ceata lor de viteji. Trecuse mai bine de o lună și crezură că Arnăutu și Sasu, tentați de strălucirea aurului, au trecut cu comorile dincolo de munți în celălalt principat românesc. Trimiseră oameni de încredere în ținuturile Moldovei și Transilvaniei, dar nu aflară nimic. În
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
lor. Ba chiar se temeau că s-au transformat în vampiri și într-una din nopțile cu lună plină vor năvăli în conacele lor și le va suge sângele. Dar poporul aspru asuprit abia mai suporta birurile lui vodă. Un viteaz de neam domnesc chemă feciorii la datorie și înlătură domnitorul pus pe căpătuială. Apoi, aflând de uneltirile celor doi boieri, îi atârnă în ștreang undeva la răscrucea marilor drumuri ca învățătură de minte pentru toți trădătorii, iar averile acestora le
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
-i dacă,Romula, A vrut Imperiului creat Împeriul Dac,nume să-i dea,. Dar ura și cu trădarea A lui moartea au hotărât, Și fugind găsi scăparea, Pe al Rusidavei pământ.. Drăgășani, din vremi străbune, Multe văzut-ai în trecut... Viteji și al lor renume, Ce-aici cu turcii s-au bătut. Viața eroii și-au jerfit Apărând al țării pământ, Iar vinul cu aur cinstit E-al lor sânge nobil și sfânt. Și Gib și Gyr și Păstorel, Cu drag
UN ORAŞ CU VECHI RENUME de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376269_a_377598]
-
luminos” . Cunoscând nu numai din cronici și hrisoave, dar și prin contact direct, cu toate ținuturile românești, unitatea sufletului românesc și patriotismul profund al românilor, N. Iorga a zugrăvit portretele de eroi ai neamului - Horia, Iancu, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul ș.a.; el descoperă peste tot efigia unor mari bărbați care au potențat și întruchipat până la sublim vrerea și tăria lăuntrică a unui popor mândru și viteaz, dar vitregit de istorie. Astfel, după o vizită făcută în Bucovina, profund impresionat de
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
Iorga a zugrăvit portretele de eroi ai neamului - Horia, Iancu, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul ș.a.; el descoperă peste tot efigia unor mari bărbați care au potențat și întruchipat până la sublim vrerea și tăria lăuntrică a unui popor mândru și viteaz, dar vitregit de istorie. Astfel, după o vizită făcută în Bucovina, profund impresionat de monumentele istorice de aici, îndeosebi de mănăstirea Putna, dedică un adevărat imn de slavă lui Ștefan cel Mare: „Aici în noaptea care-i poate fi mantie
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
Școlii Ardelene ș.a. Din această lucrare se degajă viziunea României întregite prin unirea teritoriilor naționale aflate sub dominația imperiilor austro-ungar și țarist. Pentru cinstirea aniversării a 300 de ani de la primul act politic al Unirii poporului român, înfăptuit de Mihai Viteazul, N. Iorga tipărește, în anul 1901, o lucrare închinată marelui voievod. Aceasta a fost răspândită cu ajutorul învățătorimii în toate provinciile istorice, fiind citită cu deosebit interes de românii de pe ambele versante ale Carpaților. Din ea se degaja îndemnul ca generația
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
slova zdrențuitelor cronici ne face să auzim îndemnătorul glas al Basarabilor și al celor Mușatini, descălecători de țară, dătători de legi și de datini” . Cu prilejul aceleiași vizite la Budapesta, N. Iorga susține o altă conferință consacrată personalității lui Mihai Viteazul, însemnătății actului său politic din anul 1600. Printre studenții prezenți se afla și Octavian Goga care a mulțumit în cuvinte calde conferențiarului pentru această evocare de puternică vibrație patriotică. Asistența a pornit apoi pe străzile orașului într-o manifestație impresionantă
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
21 noiembrie 1901, în Capitală, a unei puternice manifestații cu caracter național-patriotic, menită să pună în evidență dorința și voința neclintită a unității naționale. Informat despre proiectele „Ligii Culturale” privind mai ales organizarea unei serbări naționale în memoria lui Mihai Viteazul, Szell Kalmán, președintele Consiliului de Miniștri al Ungariei, a prezentat în fața acestuia un raport „în legătură cu conferința «Ligii Culturale» din octombrie 1901 și problemele dezbătute în vederea intensificării acțiunilor privind realizarea idealului unității naționale a poporului român” . El atrăgea atenția asupra faptului
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
Totodată, președintele Consiliului de Miniștri de la Budapesta a cerut autorităților polițienești să-i raporteze în legătură cu eventualele manifestări ale românilor din Transilvania și să adopte măsuri, astfel încât „persoanele bănuite de intenția de a fi prezente la această sărbătoare (a lui Mihai Viteazul, organizată în România - n.ns.) să nu li se înainteze cu aviz favorabil cererile de pașapoarte” . Referindu-se la activitatea „Ligii Culturale” din România, Szell Kalmán sublinia că aceasta „a dobândit o atitudine dușmănoasă față de unitatea statului ungar” . El anunța
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
din Ungaria, care prin efectele lor pot fi dăunătoare unității statului ungar” . În ziua stabilită, manifestația de la București, în desfășurarea căreia „Liga” a avut un rol esențial, a început cu o slujbă religioasă la biserica construită în memoria Voievodului Mihai Viteazul, de la nașterea căruia se împlineau 300 de ani, slujbă urmată de discursuri ale unor deputați ai Camerei și profesori universitari, care au relevat semnificația operei politice a lui Mihai, „aspirația sa națională hotărâtă că românii trebuie să fie uniți sub
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
la Iași, vatră spirituală naționala încărcată de istorie, orașul unirilor românești, a avut loc, la 8 noiembrie 1901, o mare adunare populară cu care prilej, delegați ai tuturor provinciilor istorice și-au manifestat sentimentele de prețuire și gratitudine față de Mihai Viteazul, marele unificator al românilor. Reprezentantul studențimii transilvănene, vorbind despre faptele de arme ale luminatului voievod, învingătorul de la Șelimbăr, a exprimat credința că „idealul căruia marele fiu al neamului nostru i-a consacrat întreaga sa viață va fi înfăptuit pe deplin
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
pribegi în lume,căutând prin muncă pâine Sau vis de bunăstare, prea mulți trăesc afară. Păstrează însă gândul,să se-ntoarcă mâine, Îi cheamă-acasă dorul și dragostea de țară. Îi chamă-aici strămoșii apărători de glie, Decebal bătrânul și Ștefan și Viteazul, Călușii,hora,sârba, frumoasa ciocârlie, Și slana și rachiul, sarmalele și prazul. În inimă ei poartă ca sfăntă efigie De dor pe Eminescu și-a lor maternă limbă Și se visează-acasă sătui de pribegie, Mânați și de speranța că țara
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
Români pribegi în lume,căutând prin muncă pâineSau vis de bunăstare, prea mulți trăesc afară.Păstrează însă gândul,să se-ntoarcă mâine,Îi cheamă-acasă dorul și dragostea de țară.Îi chamă-aici strămoșii apărători de glie,Decebal bătrânul și Ștefan și Viteazul,Călușii,hora,sârba, frumoasa ciocârlie,Și slana și rachiul, sarmalele și prazul.În inimă ei poartă ca sfăntă efigieDe dor pe Eminescu și-a lor maternă limbăși se visează-acasă sătui de pribegie,Mânați și de speranța că țara lor se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
în care este introdus pentru a-l familiariza cu acesta: ”Să numărăm până la zece”, ” Numărăm pe degete”, ”Anotimpurile”, ”Momocicleta”, ”Pintenatul”, ”Papagalul Coco”, ”Colind”, ”Pomul vieții”, ”Închinare florilor”, ”Mămică și bunică”, ”Primăvara”, ”Vara”, ” Omul de zăpadă”, ”Pelicanul și peștii”, ” Motănelul cel viteaz”, ”Papucul Doamnei”, ”Coloana infinitului”, ”Odă copiilor”. Pentru a sublinia spiritul tonic ce definește tonul general al acestei cărți ce, și o spun cu convingere, consacră o autoare de cărți de poezie pentru copii, voi cita partea de final a poeziei
CĂRTICICĂ PENTRU TONI DE MARIA NICULESCU de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379796_a_381125]
-
a avut loc în prezența Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria. De asemenea, în mandatul lui Iulian Pop, s-a început introducerea gazului metan, a fost dezvelită Statuia Lupa Capitolina, s-a construit podul de peste Someș din Piața Mihai Viteazul și au fost efectuate numeroase lucrări de refacere a străzilor și școlilor orașului. Am enumerat, succint, câteva din realizările lui Iulian Pop, primul primar român al Clujului. Dar ce au făcut ceilalți „aleși”, și mă refer, în primul rând, la
ALTĂDATĂ, ALEŞII ERAU MAI RESPONSABILI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379801_a_381130]
-
doar din „Apus” răsare / Tu ai ajuns o biată urgisită // Privești tăcută la migrații sumbre / Străjerii tăi au adormit în front / Pe cerul tău au năvălit din umbre / Armatele unui imperiu tont // Am revenit să mai ascult o dată / Legendele despre vitejii daci / Acum avem o jalnică armată / Care-a trădat și țară și cârmaci // Am revenit din lunga pribegie / Sperând s-apuc și ziua Re-ntregirii / Dac’adoptăm și crez și strategie / Să fim prin veacuri fii ai nemuririi” (Am revenit). Într-
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
acționeze, întrucât, așa cum spuneați, s-a instaurat o dictatură a fricii: le este frică să nu-și piardă serviciul, apoi s-au îndatorat (de multe ori într-o inconștiență crasă) la bănci, plus că, parafrazând o replică din filmul „Mihai Viteazul“ de Sergiu Nicolaescu, poate s-a cuibărit în noi viermele acela care șoptește: capul ce se pleacă sabia nu-l taie... Cum puteți rezolva această dilemă legată de psihosociologia unui neam (ca o pădure cu ramuri bune, dar și cu
INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA PENTRU EUROPA de POLIDOR SOMMER în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374708_a_376037]
-
din 15 martie 2017 Toate Articolele Autorului LIA CEA ÎNȚELEAPTĂ A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi fost eu n-aș fi putut să vă povestesc, un împărat nu foarte tânăr, nu foarte puternic și nici foarte viteaz de felul lui, dar tare blând și înțelegător, pe nume Pană-Împărat. El domnea în liniște și pace peste Împărăția Văzduhului fiind chiar frate cu Vântul și văr cu Soarele. Palatul lui din nori nu era nici foarte mare, nici foarte
LIA CEA ÎNŢELEAPTĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375617_a_376946]
-
prietenul Prințesei Lia. M-au trimis pe mine să dau sfoară în țară că acel fecior care poate vorbi cu spiridușul este așteptat la palat. Mladin sări de îndată în picioare. Fata lui Pană-Împărat nu era numai frumoasă, bună și vitează, mai era și înțeleaptă. Uită pe loc tot ceea ce gândise rău despre ea și se grăbi să ajungă la palatul din nori, cu toate speranțele arzând în pieptul lui. Primul pe care îl văzu fu Vezberbarel, frumos îmbrăcat, păcănind cu
LIA CEA ÎNŢELEAPTĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375617_a_376946]
-
fruntea spre cer chiar din satul acesta care este și o reședintă de comună cu același nume, adică Vad ;o localitate ardeleană a cărei obârșie rămâne ca o diademă peste toată negura istoriei până pe vremea, se pare, a marelui și viteazului domnitor moldovean Ștefan cel mare, despre care se spune că a construit Biserica Adormirea maicii Domnului pe meleagurile aceste ardelene , ce și astăzi își ridică fruntea în vântul și mireasma ardeleană , după primul pod ce trece peste valea Bogății , undeva
COMUNA VAD de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375725_a_377054]
-
post de televiziune în care un prezentator punea tot felul de întrebări, una mai bizară decât cealaltă, printre care: De ce să ne aducem aminte de mai marii noștri conducători de oști? Ce a făcut Decebal, Ștefan cel Mare sau Mihai Viteazul? De ce să fim mândri de astfel de oameni? De ce să-i luăm ca modele în viața noastră? Mai avem nevoie de veterani, eroi și martiri? Tuturor celor mai mult sau mai puțin sceptici, celor care au uitat că sunt români
VETERANUL de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379204_a_380533]