3,979 matches
-
prezentării Utilizați suportul audiovizual numai dacă îmbunătățește înțelegerea prezentării. Nu uitați scopul prezentării, nici măcar pentru un moment! Un auditoriu intelectual are nevoie mai puțin de suport vizual, însă un auditoriu cu mai puține cunoștințe în domeniu are nevoie de o vizualizare mai bogată. Nu transformați prezentarea în spectacol. Analizați cu grijă strategia de utilizare a suportului video. 2. Suportul vizual utilizat trebuie să fie îndeajuns de clar Utilizarea a mai mult de două sau trei culori creează confuzie. Mai mult de
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
globalizarea, examinându-le în funcție de diferitele modalități de a privi, a imagina, a clasifica, a nara și a investiga diferitele semnificații furnizate de formele și practicile culturale. Odată cu transformarea vieții cotidiene în cultură vizuală, susținută de explozia tehnologiilor producerii imaginilor și vizualizării, a apărut nevoia studierii acestui fenomen în principal din perspectiva producerii semnificațiilor. Discutând critic validitatea anumitor metodologii de analiză a imaginilor fotografice, ca element important al culturii vizuale în societățile industriale moderne, Lister și Wells investighează, prin intermediul semioticii, teoriei culturale
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
identificarea globală a curentelor globale și a narațiunilor epice ale transformării conștiințelor în cultura postmodernă. În ceea ce privește instituțiile, văzute ca organizare a relațiilor sociale ale producerii și punerii în circulație a imaginii, acestea tind să se manifeste global la scara operațiilor vizualizării. Într-una dintre cele mai recente analize asupra studiului culturii vizuale, Margaret Dikovitskaya identifică disciplina culturii vizuale cu cea a studiilor vizuale, pe care le vede ca un nou domeniu de studiu al construcției culturale a vizualului în arte, media
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
o viziune codată. În această privință, Jenks îl citează pe Norman Bryson, potrivit căruia vederea ar fi o activitate care ar transforma materialul picturii în semnificații, datorită existenței unor coduri de recunoaștere care circulă sub privirea interpretului. În fine, înțelegând vizualizarea ca fiind un ansamblu de strategii pentru cunoaștere, dorință și exersarea puterii, Jenks se arată interesat de autorii care prezintă interes în zona contextului social în care "vezi" și "ești văzut". Toate aceste teorii ale culturii vizuale, asociate cu teoriile
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
un răgaz cu atât mai lung cu cât încărcătura judicativă a fost mai mare). În plus, întregul rezultat în urma acțiunii conștiinței de sine este o globalizare a solidarizării interioare, o strângere laolaltă a elementelor unui conglomerat subiectiv și nu o vizualizare subsumativă care cuprinde din exterior într-un gest unificator un ansamblu noematic eterogen. Lucrul pe propria interioritate reclamă, în virtutea registrului de realitate care-i e specific, o atenție empatizantă și intervenționistă, adică toate caracteristicile unei veritabile interacțiuni, opusă indiferenței și
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
neutră a contemplativului). Prin opoziție cu acesta din urmă, praxisul aduce cu sine o concentrare și o precipitare psihologice care întretaie permanent fluxul calm al evoluției destinale și adaugă la definiția traiectoriei individuale noduri de confluență interpretativă, adevărate repere de vizualizare a întregului personalității (știut fiind faptul că orice act de implicare autentică vizează cumva totalitatea subiectivă). Aceste repere completează o imagine generală a multiplelor apeluri ale vocii interioare și caracterizează maniera pragmatică în lumina universului subiectiv generator de criteriologie opțională
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
oferă un drum de urmat hermeneuticii filosofice, urmând ca aceasta să funcționeze drept model pentru cea care vizează fenomenul artistic. Suportul metafizic al subiectivității devine țintă a interpretării și în calitatea lui de principiu originar al reflexivității, punct privilegiat de vizualizare a unei fenomenologii destinale. Într-adevăr, evoluția etapelor conștiinței în lucrarea fundamentală a lui Hegel este pildă pentru alte desfășurări reflexive care pot defini traiectoria esențială a unui artist (ilustrată în pașii majori ai operei acestuia). Această traiectorie primește patina
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
totalitatea auditorilor care vor lua contact într-o formă sau alta cu mesajul transmis. În funcție de canalele de comunicație, publicul țintă poate fi mai mult sau mai puțin numeros. O reclamă rulată la un post de televiziune local are mai puține vizualizări față de una transmisă la un post de televiziune național. Cea mai ușoară metodă de cunoaștere a numărului de vizualizări este pe site-urile de publicitate care țin o socoteală exactă, urmată de presa scrisă unde tirajul total retur contabilizează numărul
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
țintă poate fi mai mult sau mai puțin numeros. O reclamă rulată la un post de televiziune local are mai puține vizualizări față de una transmisă la un post de televiziune național. Cea mai ușoară metodă de cunoaștere a numărului de vizualizări este pe site-urile de publicitate care țin o socoteală exactă, urmată de presa scrisă unde tirajul total retur contabilizează numărul destul de exact al cititorilor. În funcție de numărul de vizualizări se stabilește și costul difuzării spotului de publicitate, motiv pentru care
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
televiziune național. Cea mai ușoară metodă de cunoaștere a numărului de vizualizări este pe site-urile de publicitate care țin o socoteală exactă, urmată de presa scrisă unde tirajul total retur contabilizează numărul destul de exact al cititorilor. În funcție de numărul de vizualizări se stabilește și costul difuzării spotului de publicitate, motiv pentru care, trebuie avut în vedere că publicul țintă al mediului de informare este și publicul țintă al producătorului. Un spot publicitar care promovează o grădiniță în mediul urban la un
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
promovează o grădiniță în mediul urban la un post de televiziune cu telespectatori preponderent în mediul rural, nu va avea rezultatele scontate. Numărul total de clienți obținuți în urma unei campanii publicitare reprezintă succesul acesteia ci nu un număr ridicat de vizualizări. o Coerența mesajului majoritatea spoturilor publicitare au între 30 și maxim 60 de secunde, mesajul trebuie să fie unul scurt, clar și legat de subiect. Dacă mesajul nu este cât se poate de clar, spotul nu-și atinge ținta. În
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
se va putea repeta abia în anul 2287. Dintr-o categorie asemănătoare fac parte și filmele cu nave extraterestre văzute deasupra Republicii Dominicane sau Haiti, care au început să circule la mijlocul lunii iunie pe Internet, adunând peste un milion de vizualizări. Modelele de OZN se potrivesc de minune întregului nostru bagaj de cunoștințe despre navele extraterestre (știm cu toții că trebuie neapărat să fie rotunde și să se plimbe pe cerul nostru ca niște luminițe bete) și apar filmate incredibil de aproape
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
comunicare intensă, pentru a frîna pierderile de popularitate din anii 1983 1984. Apoi, președintele apare tot mai rar, pînă la alegerile legislative din 1986, anticipînd ascunzișul prezidențial al coabitării. În sfîrșit, între 1986 și 1988, el își sporește ocaziile de vizualizare televizată, pentru a compensa simbolic îngustarea cîmpului său real de acțiune. Totuși, impactul acestor conduite nu ar trebui să crească, ele întemeindu-se doar pe atitudini de eschivare de la audiență. În Statele Unite, de exemplu, unde alegerea programelor TV are o
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
1986. Președinte Audiență /discursuri Audiență /conferințe Audiență totală Nixon 75% (n = 22) 75 ( 7 ) 76 ( 29 ) Ford 81% (n = 10) 76 ( 12 ) 78 ( 22 ) Carter 74% (n = 12) 67 ( 35 ) 69 ( 47 ) Reagan 62% (n = 28) 61 (32 ) 62 ( 60 ) Vizualizarea nu este comandată doar de accesul direct, ci și de acoperirea mediatică a acțiunii prezidențiale în cadrul programelor de informare, mai ales în jurnalele televizate. Astăzi, președinția americană este de departe instituția cu cea mai mare vizualizare în mediile de informare
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
61 (32 ) 62 ( 60 ) Vizualizarea nu este comandată doar de accesul direct, ci și de acoperirea mediatică a acțiunii prezidențiale în cadrul programelor de informare, mai ales în jurnalele televizate. Astăzi, președinția americană este de departe instituția cu cea mai mare vizualizare în mediile de informare scrisă și audiovizuală. S-a stabilit că, în perioada 1969-1983, mai mult de jumătate din articolele sau subiectele de natură instituțională vizau președinția. Rezultă astfel că administrarea agendei prezidențiale permite orientarea acoperirii mediatice spre actualitate, sau
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
legitimității. Președintele poate folosi accesul direct, accesul indirect și interacțiunea dintre acestea două, în funcție de circumstanțe și de obiective. Mecanismul care permite menținerea legitimității de acțiune și a popularității persoanei rezidă în a îmbina prezentarea problemelor ce compun agenda politică, cu vizualizarea președintelui și a legăturii care se poate stabili între cele două aspecte. În concluzie, președintele fie poate îndemna în mod justificat la dezbaterea mediatică a unor probleme particulare, pentru a-și orienta agenda în această direcție, fie poate lua personal
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
audiovizuală, timpul de intervenție al președintelui, în trimestrul al III-lea din 1990, se apropie de cel al guvernului, astfel încît raportul nu mai este decît de unu la doi, fără a mai număra și conferințele de presă. În concluzie, vizualizarea mediatică a președintelui a crescut considerabil în timpul crizei internaționale 64. Informațiile au ca efect amorsarea evaluării politice cu ajutorul mecanismului vizualizare/atribuție/popularitate. Acesta este și efectul de amorsare studiat de Iyengar și Kinder (1987): cu cît o problemă este mai
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
încît raportul nu mai este decît de unu la doi, fără a mai număra și conferințele de presă. În concluzie, vizualizarea mediatică a președintelui a crescut considerabil în timpul crizei internaționale 64. Informațiile au ca efect amorsarea evaluării politice cu ajutorul mecanismului vizualizare/atribuție/popularitate. Acesta este și efectul de amorsare studiat de Iyengar și Kinder (1987): cu cît o problemă este mai dezbătută de mijloacele mediatice, cu atît se impun criteriile de evaluare specifice autorității indicate. Nu ar trebui să restrîngem comunicarea
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
Este știut că mai ales canalele media locale sînt apreciate, în primul rînd, pentru funcția lor de liant social, adică pentru capacitatea lor de a permite supravegherea spațiului proxim. Ele constituie deci instrumente importante pentru construirea realității politice locale prin vizualizarea inegală a actanților și forțelor politice aflate în competiție, prin ierarhizarea permanentă a informației și prin întocmirea unei agende publice locale. Dacă acestui control direct sau indirect îi mai adăugăm și resursele de comunicare existente la nivelul orașului, departamentului, circumscripției
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
atunci cînd o exprimă în mod colectiv. Se naște întrebarea dacă recursul tot mai frecvent la practicile neconvenționale de participare denotă respingerea medierilor politice instituționale. Ar fi posibil ca mediatizarea vieții politice să incite la acest gen de acțiune, prin vizualizarea imediată a mișcării de nemulțumire și a consecințelor acesteia, în urma propagării sale. Pe de altă parte, aceste practici au un caracter mai mult spectacular, ce corespunde în bună măsură exigențelor de fabricare a informațiilor, de exemplu, prin imagini. O "manifestație
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
Condițiile de hibridizare sunt ajustate în așa fel încât fiecare oligonucleotid se va asocia doar cu alele HLA care au o secvență strict complementară probei oligonucleotidice. Oligonucleotidele sunt marcate cu radioizotopi sau cu o etichetă moleculară de detecție neradioactivă. După vizualizare, pattern-ul de hibridizare poate fi citit în vederea determinării alelelor de interes. Metoda SSOP este adesea utilizată în situațiile în care sunt tipate multe probe, în baterii mari. Modificările de convertire a acesteia pentru procedura în care se utilizează formatul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
la un suport solid. ADN din probele de analizat este amplificat prin folosirea de primeri marcați cu biotină. ADN amplificat este apoi hibridizat cu probele imobilizate care conțin secvențe complementare secvențelor găsite în alelele potențial prezente din ADN analizat. După vizualizare cu folosirea unui sistem de de-tecție legat la avidină, pattern-ul de hibridizare este utilizat pentru determinarea alelelor prezente. Această metodă este utilă în tiparea oricărui număr de probe, existând kit-uri comerciale pentru aplicarea ei. 12.1. APLICAREA ANALIZEI
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
matrița genei native pentru catena β. ADNc sintetizat in vitro prin revers transcriere, fiind radioactiv, va deveni marker pentru localizarea genei pentru β-globina, pe filtrul de nitroceluloză, prin asociere complementară pe baza omologiei de secvență cu ADN monocatenar. Autoradiografia permite vizualizarea unei singure benzi radioactive la nivelul unui singur restrict. Se va deduce astfel că genele pentru globine sunt prezente în toate celulele organismului uman, dar sunt active (transcrise și traduse) doar în precursorii eritrocitari. Pentru localizarea cromozomală a genelor pentru
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
stimul) de stimuli asociați cu violența. Bushman (1996) confirmă această idee demonstrând că subiecții foarte agresivi, în comparație cu subiecții mai puțin agresivi, atribuie cuvintelor cu semnificații incerte conotații agresive. Corelația dintre personalitatea agresivă și comportamentul agresiv ca răspuns la provocări în urma vizualizării unor scene de violența a fost de asemenea demonstrată (Bushman, 1996). Subiecții provocați în urma vizualizării unui material video violent erau mai agresivi decât cei care au privit un video mai puțin violent, în afara situației în care gradul lor de iritabilitate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresivi, în comparație cu subiecții mai puțin agresivi, atribuie cuvintelor cu semnificații incerte conotații agresive. Corelația dintre personalitatea agresivă și comportamentul agresiv ca răspuns la provocări în urma vizualizării unor scene de violența a fost de asemenea demonstrată (Bushman, 1996). Subiecții provocați în urma vizualizării unui material video violent erau mai agresivi decât cei care au privit un video mai puțin violent, în afara situației în care gradul lor de iritabilitate era destul de ridicat. Aceste rezultate sunt importante pentru că demonstrează corelația clară între personalitate și situație
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]