7,219 matches
-
psihologi clinicieni de formație, iar întrebările lor tindeau să sublinieze elementul emoțional din experiențele intervievatelor. Sentimentul de identificare a intervievatoarelor și tendința lor de a-și exprima empatia la auzul unei relatări încărcate emoțional ar fi putut să afecteze starea vorbitoarelor și, astfel, să influențeze calitățile formale ale discursului. Din acest motiv, am ales să mă concentrez mai cu seamă asupra acelor secvențe care erau relatate înainte de intervenția intervievatoarelor în conversație, fie ca să-și exprime acordul, fie ca să ceară mai multe
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
guvern și națiune. Utilizarea termenului război sugerează o paralelă între calamitatea produsă de conflictul armat și cea a dezastrului personal pe care o trăiește cuplul. Ar putea sugera, de asemenea, pe aceeași linie a corespondenței, o afectare a încrederii dintre vorbitoare și soțul ei. Accidentul e prezentat ca un eveniment imposibil de evitat asupra căruia pasagerii din mașină nu aveau nici un fel de control („Ce poți face împotriva unei mașini ca asta?”, „Nu mai puteam face nimic”). Același sentiment de lipsă
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
am prezentat-o aici poate fi utilizată în diverse contexte. Ea va fi constitui un bun reper în evaluarea și confirmarea gradului în care o poveste este încărcată emoțional, mai ales atunci când textele se referă la experiențele de viață ale vorbitorului. Acest lucru poate avea loc chiar și atunci când vorbitorul nu este efectiv conștient de ceea ce se petrece sau când neagă încărcătura emoțională a episodului. Măsurătoarea noastră poate fi, de asemenea, utilizată în medii terapeutice pentru aidentifica decalajele dintre vorbirea detașată
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
contexte. Ea va fi constitui un bun reper în evaluarea și confirmarea gradului în care o poveste este încărcată emoțional, mai ales atunci când textele se referă la experiențele de viață ale vorbitorului. Acest lucru poate avea loc chiar și atunci când vorbitorul nu este efectiv conștient de ceea ce se petrece sau când neagă încărcătura emoțională a episodului. Măsurătoarea noastră poate fi, de asemenea, utilizată în medii terapeutice pentru aidentifica decalajele dintre vorbirea detașată și nivelurile ascunse de emotivitate. În mod similar, măsurătoarea
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
analiză pur structurală. Analiza de conținut a generalizărilor din textele de interviu, de pildă (în prima parte a acestui capitol), sugerează faptul că, din perspectiva conținutului, există două tipuri de generalizări: 1. generalizări referitoare la persoane, care au loc atunci când vorbitorul pretinde că o anumită trăsătură caracterizează un segment larg de populație - de exemplu, un anumit grup de vârstă: „Cred că la vârsta aia ești mult mai interesat de prieteni decât de părinți” (Mary): 2. generalizări referitoare la reguli și principii
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
anumită trăsătură caracterizează un segment larg de populație - de exemplu, un anumit grup de vârstă: „Cred că la vârsta aia ești mult mai interesat de prieteni decât de părinți” (Mary): 2. generalizări referitoare la reguli și principii, care apar atunci când vorbitorul pretinde că o anumită regulă sau un anumit principiu este întotdeauna adevărat. De pildă, faptul că Mary explică de ce clasa ei era mai bună decât clasa paralelă marchează o regulă generală pe care a extras-o din propria-i experiență
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
să le scoată la lumină. Pe aceeași linie, exemplele din a doua parte a acestui capitol subliniază importanța contextului, chiar și în analiza categoriilor formale. Mai exact, am văzut cum familiarizarea cu conținutul integral al poveștii, cu stilul lingvistic specific vorbitorului și cu mediul social mai larg în care acesta trăiește este esențială în analizarea anumitor secțiuni ale poveștilor vieții pe care le-am avut la dispoziție. Notetc "Note" 1. Proiectul de cercetare pe parcursul căruia s-au cules datele de față
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
educați să procedeze astfel. Paraverbalul și nonverbalul în comunicarea interpersonală au un rol major. Paraverbalul reprezintă modul concret în care „curge” vorbirea noastră. De foarte multe ori însă, insuccesul unei prezentări este determinat tocmai de acest aspect: constatăm că un vorbitor, cum este cadrul didactic, îi face peelevi să caște din cauza monotoniei discursului, altul strigă prea tare acoperind întreaga recepție a mesajelor din clasă. Iar clasa, ceilalți elevi, în calitate de auditoriu, nu pot să înțeleagă nimic din ceea ce dorește să transmită cadrul
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
mai ușor subiecte comune despre care putem discuta. Capacitatea umană de a vorbi este de 125 cuvinte pe minut, iar cea de a asculta, de 400 de cuvinte pe minut. Din acest considerent se întâmplă adesea să o luăm înaintea vorbitorului, în timp ce gândurile noastre se pot îndrepta în altă parte. Este deci important faptul de a exersa să ne concentrăm pe ceea ce ne spune cu exactitate celălalt. Elementele definitorii ale ascultării active, propuse de Ferguson Jan (Autoritatea perfectă, Editura Național, 1998
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
ascultării active, propuse de Ferguson Jan (Autoritatea perfectă, Editura Național, 1998), sunt: 1. tăcerea; 2. calmul; 3. concentrarea; 4. îndepărtarea factorilor perturbatori (a acelora care favorizează distragerea atenției); 5. privirea îndreptată spre cel care vorbește; 6. focalizarea privirii în ochii vorbitorului; 7. evitarea situațiilor conflictuale (nici exterioare și nici în gând, interioare); 8. concentrarea studiului și pe personalitatea vorbitorului; 9. echilibru în intuirea și cântărirea presupunerilor; 10. ignorarea propriilor sentimente și trăiri. Semnalele nonverbale sunt fundamente ale ascultării active. Un exercițiu
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
4. îndepărtarea factorilor perturbatori (a acelora care favorizează distragerea atenției); 5. privirea îndreptată spre cel care vorbește; 6. focalizarea privirii în ochii vorbitorului; 7. evitarea situațiilor conflictuale (nici exterioare și nici în gând, interioare); 8. concentrarea studiului și pe personalitatea vorbitorului; 9. echilibru în intuirea și cântărirea presupunerilor; 10. ignorarea propriilor sentimente și trăiri. Semnalele nonverbale sunt fundamente ale ascultării active. Un exercițiu de ascultare activă este parafrazarea de către elevi a replicilor cadrului didactic sau ale unor colegi. Ascultarea activă presupune
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
particular lui Mallarmé. Nu întâmplător, în studiul său consacrat limbajului poetic, Eugen Coșeriu 208 întrebuința destul de frecvent termenul de evocare. Pornind de la considerentele lui Karl Bülher cu privire la cele trei funcțiuni de bază ale semnului, grefate pe triada simptom-semnal-simbol (simptom al vorbitorului, semnal pentru destinatar și simbol al lucrurilor), cercetătorul observa că „în jurul reprezentării există un mănunchi de funcțiuni de evocare”, că, nu numai în limbajul literaturii avem de-a face cu „acea bogată ambiguitate a cuvântului care, poate denota cu precizie
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
a sau despre b, despre o realitate dată ca atare, ci creează o realitate”214. Extrem de atent la nuanțe, autorul adaugă însă imediat că „rămâne totuși ideea relațională, adică faptul că semnul sau mesajul funcționează în raport, în relație cu vorbitorul, cu ascultătorul, cu lucrul”215. În aceste condiții observăm cum concluzia „limbajul poetic nu poate fi o deviere față de limbaj pur și simplu sau față de limbajul de toate zilele, ci dimpotrivă (...), limbajul științific și cel uzual sunt devieri, fiindcă sunt
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
însă nici o îndoială că nu toți acești poeți care încearcă să depășască dominația liricului din modernism, reușesc pe de-a-ntregul în această temerară tentativă. Altfel spus, nu sunt chiar atât de numeroși autorii ce abandonează definitiv formele poetice în care „vorbitorul izolat, (...) situat într-un peisaj anume, meditează, cugetă la un aspect al relației lui cu lumea exterioară, ajungând în final la un fel de revelație divină, un moment de intuiție cu care poezia se încheie”265. În cazul celor mai mulți dintre
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
ar putea fi, de fapt, imposibile, iar unele lumi posibile s-ar situa dincolo de capacitatea noastră de concepere. Dintr-o altă poezie, tot la fel, aflăm un fapt cu totul inocent: v.înnopteanu l-a întâlnit într-o zi pe „vorbitorele pisifone”. Și autorul nu se întreabă nici o clipă cum de acest animal ciudat vorbește. El trece la etimologie; ne oferă, bunăoară, explicații în privința denumirii științifice a „pisifonelui” (termenul provine din latină, pisifonensis sonans), justificâdu-se prin faptul că „pisifonele poate fi
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
lexicul poetic cu totul atipic, amestec de prozaisme, elemente împrumutate din limbajul jurnalistic („situația din cipru și liban”, „lumea a treia”) sau publicitar („cu gerovital se duc ridurile ca-n palmă”), cât și prin alternanța, la fel de neașteptată a mărcilor prezenței „vorbitorului” în text. Astfel, dacă în primele șase versuri relatarea la persoana a treia singular este mai degrabă neutră („țăranul de când cu electrificarea/înțelege cum stau lucrurile pe planetă (...)/pândește sateliții și le smulge aparatura electronică”), în cea de-a doua
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
cu mare validitate conceptuală, Oishi (2003, pp. 184-186) propune: (i) Traducere multiplă, adică de către mai mulți traducători calificați din rândul populației-țintă pe care se aplică chestionarul. (ii) Retraducere multiplă în limba de origine. Traducătorii pot fi din populația-țintă sau dintre vorbitorii limbii de origine, dar ei trebuie să fie diferiți de cei care au făcut prima traducere. (iii) Un comitet de redactare pentru a alege itemii potriviți (din mai multe variante traduse), chemat pentru a face comparația cu originalul și a
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
problema traducerii adecvate ne dă informații și despre alte aspecte importante ale desfășurării anchetei („întrebările sensibile”, cât durează interviul, când pot fi găsiți subiecții și unde). (vii) Neîndoielnic că un punct forte este instruirea intervievatorilor, care trebuie să fie, desigur, vorbitori de limba populației vizate. Ideal ar fi să cunoască și limba în care s-a produs chestionarul, dar, oricum, să aibă comportamentul flexibil al unui bun operator (vezi infra, „Probleme de organizare a cercetării”). Calitativiștii zeloși neagă eficiența conceptului de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sale morale și scriptuale pînă la despotism. Lasă și plăcerii un loc În acest scenariu al băgărilor de seamă. „Siliți-vă a o Învăța - scrie el - sau faceți cum vă place.” Acest cum vă place respectă principiul individualității, flatează subiectivitatea vorbitorului (sau scriitorului), recunoaște dreptul de a Încălca normele pe cale de constituire. Însă spațiul plăcerii este destul de limitat În proiectul Văcărescu. Foarte Întins este acela al datoriei. Celebrul lui testament (politic și cultural) este, În această privință, fără echivoc: „Urmașilor mei
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
treze. Era îmbrăcată cu grijă, eșarfa se asorta perfect cu poșeta și cu botinele, făcea, adică, lucrurile cu migală. Și, colac peste pupăză, era minionă, cu alte cuvinte, putea să stea îndelung de partea cealaltă a ghișeului, în dreptul pătratului de la vorbitor, fără să trebuiască să se aplece sucindu-și gâtul. Jenică încercă să nu-și trădeze îngrijorarea și împinse deoparte mapa cu lozuri, fără să știe că nu de acolo va veni buclucul. — E o plantă tropicală, spuse. Apa de robinet
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
imagine. Apoi urmă: - În schimb, am descoperit altă însușire pe care n-obănuiam. Ca copil abia deschideam gura, răspundeam corect la întrebări, însă nu eram limbut. În reuniunile restrânse eram mai degrabă taciturn, sfios la vorbă. Ca student ascultam admirativ pe vorbitori la întruniri, aveam sentimentul că n-aș putea deschide gura în fața unei mulțimi. Ei bine, cu prilejul unei comemorări la Ateneu am fost invitat să vorbesc, pe ne-pregătite. Sala era ticsită, acolo pe tribună am simțit o liniște nemaipomenită
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
națiuni din Europa? Nu. Prin Planul Marshall s-a manifestat puterea blândă.... La fel am făcut în Japonia."1 Ulterior, în cursul aceluiași an, am vorbit la Washington despre puterea blândă în cadrul unei conferințe co-sponsorizate de către Armata Statelor Unite. Unul dintre vorbitori a fost Secretarul Apărării, Donald Rumsfeld. Potrivit unei relatări din presă, "mai-marii armatei au ascultat cu înțelegere" opiniile mele, dar când cineva din public l-a întrebat pe Rumsfeld ce părere are despre puterea blândă, acesta a răspuns: "Nu știu ce înseamnă
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
au propus de asemenea construirea de biblioteci și de centre de informare, traducerea mai multor cărți occidentale în limba arabă, creșterea numărului de burse și de schimburi la nivelul corporațiilor, promovarea prezenței americane în lumea internetului și instruirea mai multor vorbitori de limbă arabă și a specialiștilor în relații publice. Asemenea diplomației publice în general, eficiența diplomației publice în această zonă va trebui să cunoască trei dimensiuni. Statele Unite vor trebui să dovedească mai multă agilitate în prima dintre ele, și anume
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
răspunde la atacul (verbal) al celuilalt, la iritarea lui: îi creăm agresorului percepția că am luat act de problema/nemulțumirea lui și că încercăm să-i diminuăm cât mai mult starea emoțională negativă. Ascultarea activă presupune, în anumite condiții, din partea vorbitorului, și procesul de autodezvăluire. Autodezvăluirea este actul prin care oferim altora informații despre noi și despre relația noastră/relațiile noastre. Între funcțiile autodezvăluirii se numără cea de autoclarificare (ne lămurim nouă înșine propriile gânduri și propriile sentimente) și cea de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
despre relația noastră/relațiile noastre. Între funcțiile autodezvăluirii se numără cea de autoclarificare (ne lămurim nouă înșine propriile gânduri și propriile sentimente) și cea de liniștire, de defulare 15. Trebuie precizat faptul că autodezvăluirea poate produce (și) probleme (relaționale) dacă vorbitorul insistă pe caracterul negativ, deprimant al propriilor probleme. Prin contagiune afectivă, ea poate provoca ascultătorului anxietate, ostilitate, depresie, ceea ce înseamnă că interlocutorul poate respinge (după un sfert de oră) vorbitorul, iar în viitor avertizat va evita repetarea unei asemenea experiențe
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]