4,773 matches
-
sexy; sicriu; sobă; spațiu; special; spirit; sport; stabilizare; statornicie; structură; suav; subțire; sublim; suferință; suflet mort; fără suflet; sufletesc; superficialitate; suport fizic; taină; talie; tatuaje; timp; tînăr; țărînă; uhuu!; uman; umanitate; unealtă; unic; uscățiv; vas; venă; viermi; vlăguit; vulgar; zebră; zeiță (1); 797/218/66/152/0 tunet: fulger (177); ploaie (104); zgomot (74); frică (72); furtună (54); sunet (41); trăsnet (19); teamă (16); puternic (15); spaimă (13); lumină (11); fenomen (9); gălăgie (9); tare (9); cer (8); întuneric (8); putere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
se etalează ca o mișcare dinamică și tensională, adesea divergentă. Diverse modele corporal-identitare și actanțiale ale acestui tip de feminism sunt analizate: emblema cyborgului la Donna Haraway, iconul țesătoarei la Sadie Plant, paradigma subiectului nomadic la Rosi Braidotti sau tropul zeiței la Elaine Ghraham. În același timp, sunt expuse criticile din interiorul cyberfeminismului, în special critica de tip Judith Squires. O atenție specială este acordată modului ambivalent de raportare la utilizarea Internetului: rețeaua ca posibilitate de împuternicire a femeilor și ca
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
dialoghează cu spectatorii și este teleprezentă („omniprezentă”Ă în spațiul virtual al transmisiilor. Ideologic, Orlan vrea să denunțe ideea de fumusețe feminină naturală, să artificializeze și să defamiliarizeze conceptul de naturalețe. Nasul artistei este remodelat după tiparul nasului Dianei (Fountainebleauă, zeița care a refuzat subordonarea în fața zeilor-bărbați. Respingerea standardelor de conformism și de armonie se continuă cu reconfigurarea ochilor după modelul Psyche (Gerômeă, simbol al nevoii de iubire și de frumusețe spirituală. În fine, buzele Europei (François Boucheră și bărbia zeiței
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
zeița care a refuzat subordonarea în fața zeilor-bărbați. Respingerea standardelor de conformism și de armonie se continuă cu reconfigurarea ochilor după modelul Psyche (Gerômeă, simbol al nevoii de iubire și de frumusețe spirituală. În fine, buzele Europei (François Boucheră și bărbia zeiței Venus (Botticelliă sunt alese drept paradigme vizual-corporale pentru a semnifica creativitatea și fertilitatea. Aceste imagini „reconstituite” ale feței artistei stau mărturie pentru caracterul maleabil al corpului, al identității, al culturii și al artei. Performările sale constau în transmiterea video a
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
al feminismului merge în direcția secularizării și tehnicizării ființei umane, tipar ilustrat prin mult citata afirmație a Donnei Haraway: „I would rather be a cyborg than a goddess” din finalul manifestului. Faptul că feminista ar prefera să fie cyborg în loc de zeiță aduce în prim-plan posibilitatea opțiunii nu doar existențial-metaforice, ci și ideologice a femeii. Bănuim că iconul cyborgului devine, în acest tip de discurs, arma cu care apare feminismul pe câmpul de bătălie al tehnoculturii actuale. Este vorba, în primul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
fost criticat (vezi de pildă, o raportare, din interiorul mișcării, la cyborg în Kunzru, 1997Ă. La polul opus discursului feminist cyborgic se situează alte teorii ale feminismului digital. Una dintre replicile la feminismul care promovează figura cyborgului vine din partea modelului „zeiței”, un model inspirat de Luce Irigaray și adaptat noilor contexte tehnoculturale de către Elaine Graham (2001Ă. Faimoasa replică a Donnei Haraway de la sfârșitul manifestului cyborgic prin care aceasta își manifestă preferința pentru existența de tip cyborg este criticată de faptul că
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cyborgic prin care aceasta își manifestă preferința pentru existența de tip cyborg este criticată de faptul că reintroduce un nou dualism privilegiator, de genul secular vs religios. Astfel, replica ajunge să fie inversată în sensul optării pentru existența de tip zeiță. În același timp, deopotrivă figura mitică și nonumană a zeiței și figura „monstruoasă”, hibridă și postumană a cyborgului pot fi instrumentate de cyberfeminism întrucât ambele stabilesc o legătură între uman și non-uman (transumană, între imanent și transcendent sau între material
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
tip cyborg este criticată de faptul că reintroduce un nou dualism privilegiator, de genul secular vs religios. Astfel, replica ajunge să fie inversată în sensul optării pentru existența de tip zeiță. În același timp, deopotrivă figura mitică și nonumană a zeiței și figura „monstruoasă”, hibridă și postumană a cyborgului pot fi instrumentate de cyberfeminism întrucât ambele stabilesc o legătură între uman și non-uman (transumană, între imanent și transcendent sau între material și spiritual. Ambele iconuri chestionează noțiunea de puritate ontologică în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ideal sau visceral și mintal. Ambele modele destructurează binarismele dintre natură și cultură, trup și minte, abstract și concret sau sacru și profan, mai degrabă decât să fie echivalate cu imaterialitatea și perfecțiunea ideală. Astfel, reînnoirea simbolică a noțiunii de zeiță poate fi alăturată tendințelor, pe de o parte materialiste, pe de altă parte metafizice și cvasiteologice ale iconului cyborgului (vezi în capitolul al treilea discursul transumanist în latura de spiritualism tehnologică, tendințe de eradicare a bipolarităților existențiale și culturale. În
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
polarității dintre sexe; nu înseamnă universalism, destrupare, transcendență și falocentrism, ci poziționare subiectiv-fizică, contingență și rezistență ideologică. Dacă la Donna Haraway metafora discursiv-politică este cyborgul, la Sadie Plant tropul este „țesătoarea” rețelei rizomatice, iar la Elaine Graham figurația identitară este zeița, la Rosi Braidotti iconul feminist este „subiectul nomadic” (vezi capitolul al doilea pentru o discuție mai extinsă a nomadismuluiă. În ultimul caz, avem de-a face cu o întâlnire între postmodernism și feminism prin provocarea noțiunii de subiect unitar, stabil
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
efectua în "casa sacrificatului" sau pe teren acoperit cu iarbă, pe care se făceau trei focuri. Agnihotra, "ofranda pentru foc", avea loc în zori și în amurg și consta într-o ofrandă de lapte, dată lui Agni.276 La romani, zeița Vesta nu era reprezentată prin imagini, singura figurare era focul. "Vesta" derivă de la rădăcina indo-europeană care semnifică "a arde": "flacăra perpetuă a lui ignis Vestae constituie căminul Romei" 277. Există, la romani, o adevărată "doctrină a fulgerelor"; într-un catalog
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
aromâni; Peperuda și Peperuga, la bulgari; Peperona, la albanezi, iar în mitologia slavă exista un cult al zeului vegetației și al ploilor, Perun. Rituri de ploaie asemănătoare au fost răspândite și la romani, serbările și procesiunile numite Robigalia, în cinstea zeiței Robigo, aveau loc pentru a apăra grâul de rugină (mălură), pentru ploaie la vreme și belșug, iar zeița orientală Ma și Cybela feniciană personificau natura roditoare.385 Un alt ritual de invocare a ploii, întâlnit mai mult în părțile sudice
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
vegetației și al ploilor, Perun. Rituri de ploaie asemănătoare au fost răspândite și la romani, serbările și procesiunile numite Robigalia, în cinstea zeiței Robigo, aveau loc pentru a apăra grâul de rugină (mălură), pentru ploaie la vreme și belșug, iar zeița orientală Ma și Cybela feniciană personificau natura roditoare.385 Un alt ritual de invocare a ploii, întâlnit mai mult în părțile sudice ale României (Oltenia, Muntenia, Dobrogea, sudul Moldovei), este Caloianul, practicat în a treia marți după Paști sau când
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a doua zi după Sfântul Ilie, ar fi suflat în acel foc pentru a-l mări. Pălie se ține pentru "foc" (incendiu, trăsnet) și pentru secetă, când "se pălesc" (se ofilesc) semănăturile, sărbătoare care amintește de Palilia romană, zi închinată zeiței Pales, protectoarea turmelor, zi ținută pe 21 aprilie, începutul anului pastoral și întemeierea Romei.438 În Oltenia, focurile sumedre dau Focul lui Sumedru ( Sâmedru) se fac, în ajunul Sfântului Dumitru, dintr-un brad mare, "cât o turlă de biserică", adus
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sub formă de lari și manes, erau Larentalia și Compitalia. Sărbătorile de primăvară importante erau Rosalia sau Rosaria, ținută între 24 și 26 mai, ca sărbătoare a trandafirilor cult cu rădăcini în Tracia sau Frigia, patria trandafirilor și Floralia, închinată zeiței Flora, zeița florilor la romani.43 În Dacia romană, coexistau divinitățile autohtone Dacia,Terra, Dacia, Genius Daciarum, Dii et Deae Daciarum cu zeii romani Jupiter, Optimus Maximus, Junona, Minerva, Mercur, Apolo, Diana, Venus, Marte, Liber-Libera, Silvanus, Hercule, dar și cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de lari și manes, erau Larentalia și Compitalia. Sărbătorile de primăvară importante erau Rosalia sau Rosaria, ținută între 24 și 26 mai, ca sărbătoare a trandafirilor cult cu rădăcini în Tracia sau Frigia, patria trandafirilor și Floralia, închinată zeiței Flora, zeița florilor la romani.43 În Dacia romană, coexistau divinitățile autohtone Dacia,Terra, Dacia, Genius Daciarum, Dii et Deae Daciarum cu zeii romani Jupiter, Optimus Maximus, Junona, Minerva, Mercur, Apolo, Diana, Venus, Marte, Liber-Libera, Silvanus, Hercule, dar și cu divinitățile oreintale
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
moș. În luna martie, când moare Baba Dochia, se naște Pruncul Dochia care, după trei luni, la solstițiul de vară, devine Sânziană sau Drăgaică. Ipostazele Dochiei sunt reprezentări mitice ale timpului personificat care se prezintă sub forma a trei generații: Zeițele Fecioare (Sânziana Drăgaica, Lăzărița, Floriile, Fata Pădurii, Ielele, Rusaliile), Zeițele Mamă (Maica Precistă, Muma Pădurii, Muma Caloianului, Muma Ploii) și Zeițele Babă (Baba Dochia, Sfânta Vineri).47 Calendarul popular, bazat pe orologii cosmice, de mare precizie, solstițiile (Crăciunul, Sânzienele), echinocțiile
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Pruncul Dochia care, după trei luni, la solstițiul de vară, devine Sânziană sau Drăgaică. Ipostazele Dochiei sunt reprezentări mitice ale timpului personificat care se prezintă sub forma a trei generații: Zeițele Fecioare (Sânziana Drăgaica, Lăzărița, Floriile, Fata Pădurii, Ielele, Rusaliile), Zeițele Mamă (Maica Precistă, Muma Pădurii, Muma Caloianului, Muma Ploii) și Zeițele Babă (Baba Dochia, Sfânta Vineri).47 Calendarul popular, bazat pe orologii cosmice, de mare precizie, solstițiile (Crăciunul, Sânzienele), echinocțiile (Ziua Cucuclui, Cârstovul Viilor), fazele lunare (Paștele, Duminicile Tinere) indică
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Sânziană sau Drăgaică. Ipostazele Dochiei sunt reprezentări mitice ale timpului personificat care se prezintă sub forma a trei generații: Zeițele Fecioare (Sânziana Drăgaica, Lăzărița, Floriile, Fata Pădurii, Ielele, Rusaliile), Zeițele Mamă (Maica Precistă, Muma Pădurii, Muma Caloianului, Muma Ploii) și Zeițele Babă (Baba Dochia, Sfânta Vineri).47 Calendarul popular, bazat pe orologii cosmice, de mare precizie, solstițiile (Crăciunul, Sânzienele), echinocțiile (Ziua Cucuclui, Cârstovul Viilor), fazele lunare (Paștele, Duminicile Tinere) indică timpul bun pentru arat și semănat, pentru formarea și desfacerea turmelor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
este luna a șaptea. Astăzi, 1 martie reprezintă începutul Noului An agricol, Marte fiind la origine zeul primăverii, al vegetației, devenind, mai târziu, războinic. Înnoirea timpului, la echinocțiul de primăvară, este posibilă prin "moartea" simbolică a Babei Dochia, identificată cu zeița neolitică Terra Mater, cu Iono și Diana, în Panteonul roman sau cu Hera și Artemis, în Panteonul grec. Ritualul specific Zilelor Dochiei este asemănător cu riturile desfășurate de Ignat, în miezul nopții de Crăciun sau de Sfântul Vasile (Crăciunul mic
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la moarte. "Pasivă" și "receptivă", luna este apă, în raport cu focul solar, având ca origine apele primordiale. Luna este deopotrivă "poartă a cerului și poartă a infernului". În mitologia generală, luna este divinitate astrală și astru propriu-zis, venerată ca zeu sau zeiță. În hinduism, "sfera lunii" era capătul "căii strămoșilor", cornul lunii fiind emblema lui Shiva. Sărbătoarea lunii, reprezentată de zeița Chang O, este una din cele trei mari sărbători chinezești care are loc în a cincisprezecea zi din luna a opta
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
poartă a cerului și poartă a infernului". În mitologia generală, luna este divinitate astrală și astru propriu-zis, venerată ca zeu sau zeiță. În hinduism, "sfera lunii" era capătul "căii strămoșilor", cornul lunii fiind emblema lui Shiva. Sărbătoarea lunii, reprezentată de zeița Chang O, este una din cele trei mari sărbători chinezești care are loc în a cincisprezecea zi din luna a opta, pe lună plină, la echinoxul de toamnă, când se celebra rodnicia. La azteci, luna este fiica lui Tlaloc, zeul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
era legionară și participase la greva studenților de la Cluj. Atunci muncitorii de la Dermata îi bătuseră pe studenți pentru că erau anticomuniști, întocmai cum făcuseră minerii cu studenții la mineriada din 1990 din București. Intrucât la Cluj rula un film indian despre zeița Kali, și cum studenții au strigat acest nume, a fost alcătuit un dosar al organizației subversive studențești Kali. La discuțiile cu studenții, pentru încetarea grevei, a fost trimis Lucrețiu Pătrășcanu. Un student dintr-un an terminal de la Drept cere, conform
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
scris după modelul hölderlinian, este sensibil și inspirat: "Acum către pace, ca Hölderlin mă tângui frumos." Tematica frecventă însă rămâne dragostea ceremonios prezentată într-un univers vegetal, cu o figurație care amintește de parnasieni. În mijlocul câmpiei am văzut/ zeii și zeițele ierburi ca o apă verde,/ înflorind în sfinte îmbrățișări, plătindu-și datoriile către bătrâna Gee./ Asemenea lor m-am dorit alături de tine." "Cântarea cântărilor" merge pe urmele lui Corneliu Moldovan, Marcel Breslașu și Gheorghe Tomozei în sensul că parafrazează în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
deținând marea taină a elocvenței în fața căreia omul stă supus și umil. Observăm, însă, că aceeași carte cu semnul luminii este legată de glezna piciorului lui Hermes și-al omului. "În mitologie, Eleusis era orașul unde regele Eumolpos introdusese cultul zeiței Demeter, care inițiase pe Triptolem, fiul lui Celeos în misterele germinației și ale fertilității"3. Forma fixă, ușor încifrată alternează cu versul despletit, ca-n poemele-manifest ale avangardiștilor: Haideți înlăuntru, nu vă mai zgâiți pe geam,/ Că-ncepe reprezentația./ Cu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]