3,039 matches
-
și al serviciilor lui, situate la câteva sute de metri de casa noastră, neglijență pe care o atribui rapidității schimbărilor. Pe scurt, la întoarcerea lui, Vlad m-a găsit la aceeași adresă, dar la parter, în două cămăruțe. În lipsa lui, zugrăvisem pereții și începusem să dau lecții de engleză, ceea ce avea să fie pâinea mea în anii următori. Vlad a început să caute un post de inginer, pe care l-a găsit la un sovrom, despre care voi vorbi mai târziu
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
epocă a umilinței naționale, a fatalității și a dezumanizării"350 apreciază Joachim-Peter Storfa, cu privire la evaziunea imaginară a gazetarului în spațiul compensatoriu al trecutului istoric. Reflecție a concepțiilor social-politice ale gazetarului, publicistica eminesciană este ancorată în prezentul referențial, pe care îl zugrăvește prin relatarea principalelor evenimente de pe scena politicii interne și internaționale. Regăsim prezentate în articolele poetului lupta pentru independență a poporului român, condițiile impuse României ca preț al câștigării independenței naționale, situația românilor aflați sub dualismul austro-ungar, procesul de modernizare a
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
tonul foii noastre e uneori de-o estraordinară asprime, cititorii desigur că nu vor fi uitând ce cumplită e starea de lucruri în care se află țara și că pana lui Tacit și limba Duhului Sfânt abia ar ajunge ca să zugrăvească estrema decădere socială a României și primejdiile care atârnă asupra țării, nedându-i răgaz de a-și veni în fire. În altă țară de am trăi, în care mai e credință, onestitate, respect ca bunuri obștești ale spiritului public, relele
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
-și de cîțiva ani Înclinația către artă naivă, lucrînd cu real talent atît În ulei cît și În tempera, pe diferite suporturi (lemn, carton, pînză, coji de ouă sau sticlă), Valentina Acasandrei emerge dintr-un spațiu idealizat, dar fără a zugrăvi o strălucitoare lume iluzorie, așa cum fac mulți artiști naivi. Lucrările ei degajă o sobrietate generatoare de liniște interioară, ea nefiind În căutarea paradisului pierdut, ci a virtuții de reechilibrare a visului cu culori, atît de promițător În pictura naivă. Unele
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
a fost un proroc al pocăinței. A dus o viață aspră în pustia Iordanului și s-a ostenit cu postul și cu rugăciunea, hrănindu-se doar cu miere sălbatică și cu lăcuste ca un adevărat înger în trup, cum este zugrăvit și în icoane”, ne spune preotul. Fericitul Ioan, nelenevindu-se de mântuirea sa și nici de a altora, lupta prin cuvânt, învățându-i și pe alții să facă la fel. Apoi și pe cei leneși îi învața să-și omoare
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
prezenta după conținut gândirea teologică a lui Nichifor Crainic, nu știm cu care din cele două aspecte ale ei să începem: cu cel care urmărește urcarea sufletului pe treptele ortodoxiei până la înălțimea uniunii mistice cu Dumnezeu, sau cu cel care zugrăvește maiestuoasa viziune pancosmică a ei. Sunt cele două vârfuri supreme spre care se mișcă toată viața și toată gândirea creștină, singurele care permit o viziune totalitară, dar până la care numai Nichifor Crainic a dilatat la noi preocuparea teologică. Întrucât viziunea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sacramental, „Mortificarea ascetică ne apare ca o continuare a Botezului și ca o împlinire metodică a lui” (Op. cit. pg. 169). Cele mai minunate înălțimi le-a atins asceza în ortodoxie. Convingerea ortodoxă că drumul spre desăvârșire duce prin asceză, e zugrăvită și pe pereții bisericilor în chipurile sfinților, în pictura de stil bizantin. Numai prin asceză natura, care păstrează posibilități spre păcat și după botez, poate fi consolidată definitiv în puritatea ei primordială. Asceza nu are un ideal negativ: omorârea naturii
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
două persoane. Lumina dumnezeiască de o frumusețe negrăită, văzută în asemenea stări, este sublimul mistic, sublimul supranatural, față de care sublimul natural, intuit de artiști în extazul artistic e mult inferior, e numai o copie palidă a celui dintâi, așa cum paradisul zugrăvit în artă nu sugerează decât în forme aburite paradisul viitor real. Interesant este punctul de vedere al lui Nichifor Crainic asupra „locului” sufletesc în care se petrec stările mistice. Avem aci de înregistrat în același timp o teorie a cunoașterii
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
închis în ortodoxie, mari fascicule de raze pe care le-a răspândit cu efuziune pe orizontul nostru de înțelegere și de simțire, luminându-l sărbătorește și încălzindu-l. Nu știu cum, dar impresia care m-a covârșit de câte ori am pătruns în lumea zugrăvită de scrisul lui Nichifor Crainic, a fost că intru într-o lume scăldată în lumină de sărbătoare, într-o lume de sfântă, largă și optimistă respirație. Am avut certitudinea că e însăși lumea ortodoxiei, în ale cărei spații paradisiace nu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Areopagitul: ele sunt concesiuni făcute firii omenești. Dar în privința împrumuturilor din cultura antică, Biserica noastră ne dă un răspuns limpede, care poate scandaliza pe cei neavertizați și pe partizanii unui purism integral, ce face abstracție de firea omenească. Răspunsul acesta, zugrăvit pe zidul sfintelor lăcașuri, ni-l dă pictura bizantină. Ca nici o altă formă de cultură creștină, pictura bizantină e simbolul plastic, de proporții magnifice, al întregii revelații date lumii prin Iisus Hristos. E simbolul plastic al revelației naturale și al
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
proporții magnifice, al întregii revelații date lumii prin Iisus Hristos. E simbolul plastic al revelației naturale și al revelației supranaturale. Istoricul de artă Louis Brehier observă foarte just că. ,spre deosebire de pictura occidentală, care are un caracter documentar istoric, pictura bizantină zugrăvește, mai presus de istoric, dogma Bisericii ortodoxe. Ea e într-adevăr o dogmatică la îndemâna tuturor, arzând și luminând din flăcările culorilor picturale. Citind un Canon de pictură bizantină, din cele pe care ni le-a lăsat moștenire Sfântul Munte, înțelegem
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
un așezământ cosmic spiritual, care organizează în subordinea Mântuitorului întreaga creatură, de la îngeri până la plante și minerale, pentru ca „toată suflarea să laude pe Domnul”. După aceste Canoane sau Etonin de pictură bizantină, iată, pe lângă Vechiul și Noul Testament, cine mai trebuiesc zugrăviți pe zidurile altarelor noastre: Homer. Pitagora, Socrate, Apolloniu, Solon. Tucidide, Plutarh, Platon, Aristotel, Filon. Sofocle, Thulis, împăratul Eghipetului, „vrăjitorul Valaam”, și „înțeleapta Sivilla”. Acest grup din care fiecare persoană pictată după indicații anumite trebuie să poarte câte o inscripție, care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
preamărește Evanghelia lui Ioan, sau ca foc necreat. Părintele misticii speculative are o predilecție deosebită pentru foc, pe care îl socotește imaginea cea mai convenabilă a divinității „La teologi, zice el, esența supremă, pură și fără formă, ne este adesea zugrăvită sub chipul focului, care are în proprietățile sale sensibile, dacă se poate zice, un fel de obscură asemănare cu natura divină. Căci focul material e răspândit peste tot și se amestecă, fără să se confunde, cu toate elementele, față de care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
singură la mici fragmente, fiindcă e neputincioasă să imite proporțiile ei gigantice. Munții nu spun nimic de pe o pânză. Soarele e cu neputință de pictat în vreuna din înfățișările lui. Cerul cu stele nimeni n-a izbutit vreodată să-l zugrăvească. Natura, în măreția ei, e inaccesibilă artei penelului, care ar năzui într adevăr s-o imite. Ca și arhitectura și mai mult decât ea, muzica e cu totul altceva decât o imitație a naturii. Sonoritățile văzduhului, cum e trăsnetul care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
tot ce strălucește ca adevăr, ca bine și ca frumos din creațiile naturale ale geniului omenesc, trebuie să citim îndemnurile tainice, înspăimântătoare, ale Logosului, care e însăși rațiunea de a fi a lumii. De aceea, precum am văzut. Biserica ortodoxă zugrăvește geniile antichității pe zidurile exterioare ale altarelor, fără ca prin aceasta să le confunde cu sfinți. Pentru ea, revelațiile fragmentare ale geniului antic sunt semne ale lucrării tainice și neîntrerupte a lui Dumnezeu în lume. Conștienți de capodoperele pe care le
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
tradusă de Macarie, citim în prefață că zugravii „sunt împodobiți cu darurile firii”, ceea ce înseamnă că, pentru modul cel mai creștin de a înțelege lucrurile, geniul e un dar natural. Misiunea pictorului ortodox, citim tot acolo, este aceea „de a zugrăvi cu frumoasă podoabă și cu frumoasă închipuire duhovnicescul cer al Bisericii”. Maica Domnului care, după tradiție, a binevoit să îngăduie a fi portretizată de Luca Evanghelistul, e ocrotitoarea artelor frumoase ortodoxe. În rugăciunea pe care i-o înalță zugravii, ei
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fondul acesta simbolizează cerul, fiindcă toate scenele istorice și toate viziunile zugrăvite nu se mai petrec pe pământ, ci dincolo de condițiile timpului și spațiului, în planul transcendent al veșniciei. Erminiile, după cum am văzut, o spun clar: meșterii artei vor să zugrăvească în frumoasă podoabă nu pământul, dar cerul duhovnicesc al Bisericii. Caracterul dogmatic, adică izvorul cel mai conștient al acestei arte, e acuzat de Erminii cu o tărie ce nu suferă replică. Zugrăvirea e pusă, ca însemnătate educativ religioasă, în același
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
poem aduce uneori cu amănunte cunoscute din descântecele poporului nostru, iar în totul pare un suspin universal după raiul pierdut. Bunătatea, care înfrățește toate viețuitoarele în aceeași neprihană primordială, e cântată la fel cum o vor cânta și o vor zugrăvi toți poeții și pictorii creștini, inspirați din Biblie. Iar starea omului, de perfecțiune și nemurire dăruită, pe care o va pierde în curând, seamănă cu aceea a lui Adam. Catastrofa, ce devastează paradisul, e de asemenea potopul, după care pământul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în sentimentul fundamental, pe care l-am numit nostalgia paradisului. Ce este oare copilăria decât imaginea vie a raiului pierdut și sugestia fără prihană a raiului viitor? Omenirea întreagă îi aseamănă pe copii cu îngerii. Pictorii lumii, când vor să zugrăvească ființe cerești, iau chipul pruncilor și îl întraripează. Muzica sferelor divine e asemănată cu glasurile lor. Aproape toți scriitorii își evocă propria copilărie cu nostalgia unui rai pierdut. Cu foarte rare excepții, poeții și prozatorii pun tot ce e mai
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
dincolo de moarte. Simbolurile imaginate de ei în zona supranaturală, unde stihia omenească se sfârșește ca să reapară transfigurată în lumina de dincolo, coincid în sens cu fecioria veșnică a paradisului creștin. Să ne oprim o clipă în fața imaginii Sfântului Ioan Botezătorul zugrăvită de Leonardo da Vinci. Cine vizitează muzeul Luvrului rămâne uluit la vederea acestui tablou. Figura sfântului, tânăr fără barbă și fără mustăți, apare albă și pură din noaptea adâncă a fondului. Un păr peste măsură de bogat îi încadrează fața
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a fost un proroc al pocăinței. A dus o viață aspră în pustia Iordanului și s-a ostenit cu postul și cu rugăciunea, hrănindu-se doar cu miere sălbatică și cu lăcuste ca un adevărat înger în trup, cum este zugrăvit și în icoane”, ne spune preotul. Fericitul Ioan, nelenevindu-se de mântuirea sa și nici de a altora, lupta prin cuvânt, învățându-i și pe alții să facă la fel. Apoi și pe cei leneși îi învața să-și omoare
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
numele, dar sub o altă formă era plătit de țară de 30 ori mai sporit unor bancheri străini; - dar din nenorocire consecințele funeste se gustă de noi; posteritatea noastră chiar ne va blestema. Iată limbajul cu care urmașii noștri vor zugrăvi starea în care ne găsim astăzi". La articolul reprodus aproape integral, am putea adăuga doar: no comment. Lăcomia de a parveni la banul public a celor de la putere este constant vituperată. În Cabinetul no. 40... ("Timpul", 15-16 iunie 1881), unul
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
plăcere unei "preacinstite cucoane". Pentru ca versurile lui să fie înțelese mai bine, pentru ca plăcerea mai mare și (detaliu nemărturisit!) efectul lor mai puternic, stihuitorul întocmește (compilează) o retorică pe care o ilustrează cu versuri proprii. Stihurile au fost scrise ca să zugrăvească patimile sufletului, retorica a fost învățată (furată)! de la ochii preacinstitei doamne. Erosul provoacă, așadar, nu numai poezia, dar și prozodia". Pentru Conachi și comilitonii săi erosul este cauza și temeiul poeziei. În fapt, cel care a scris Visul amoriului, "slujind
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
definitoriu al gândirii poești, pentru a putea stabili astfel o relație directă cu ea. Numai că, schițând figură unui scriitor, de care îl leagă o "chimică afinitate", sporindu-i calitățile și înzestrându-l cu propriile lui virtuți, autorul român se zugrăvește, așa cum poate ne-am aștepta, prin oglindă, de fapt, pe sine însuși, și își prezintă propria viziune. "Veghea lui Roderick Usher" se dovedește a fi un alt "joc secund". Ion Barbu remodelează sensurile poești originare, în așa fel, încât să
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
numește opera a românce, scrie Hawthorne, este clar că el dorește să ceară o oarecare übertäte atât pentru stilul cât și pentru conținutul ei..." Dacă acțiunea unui astfel de romanț este situată în trecut, autorul n-o face pentru a zugrăvi cu minuțiozitate acel trecut, ci pentru a-și crea, după cum se exprimă în altă parte Hawthorne, "un fel de... domeniu poetic, în care să nu se pună accentul pe faptele concrete..." *8 Critica analitică a romanului deosebește în generai trei
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]