15,709 matches
-
prin introducerea telegrafiei în Moldova, se lărgea pentru austrieci câmpul de activitate economică, înlesnindu-li-se operațiile financiare și comerciale. În rândurile care urmează, vom înfățișa modul cum, profitând de o conjunctură favorabilă, guvernul din Viena s-a străduit să pună în aplicare planul său. La 30 septembrie 1854, generalul Coronini se adresa Sfatului Administrativ al Moldovei, aducându-i la cunoștință că a fost însărcinat de către Ministerul Imperial de Comerț să înceapă tratative cu guvernele celor două Principate, în vederea prelungirii liniei telegrafice de la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
suverane ale fiecăreia din cele două țări asupara liniilor telegrafice de pe teritoriul lor. După cum se vede, forma pe care o adoptaseră relațiile austro-moldovenești, cu acest prilej, era acceptabilă pentru Moldova. Realitatea însă va fi cu totul alta, atunci când va fi pus în aplicare acordul stabilit. Un pas înainte l-a constituit semnarea, la 10 noiembrie 1854, a convenției telegrafice dintre Moldova și Austria. Spre deosebire de o altă convenție austro-moldoveană din același an, privind regimul trupelor de ocupație, care a fost publicată, convenția telegrafică din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
prin acordarea de scutiri de plată a taxelor la export lui Th. Ghica și celorlalți întreprinzători. Dar nu toate aceste măsuri au fost puse în practică. Desființarea monopolului asupra producției și desfacerii lumânărilor de stearină, de pildă, n-a fost pusă în aplicare în mod consecvent. Invocând deficitul financiar al unor eforii, statul, încălcând propria-i hotărâre, a continuat să acorde privilegii exclusive unor solicitanți, care se angajau să plătească o „prosfora” (taxă) eforilor. Ioseph Gering s-a plâns Sfatului Administrativ că în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
între Principate și Rusia; au mai fost încheiate asemenea acte de Gheorghe Ștefan în 1656, Constantin Șerban Petriceicu în 1674, Șerban Cantacuzino, cu țarii Ivan și Petru, în 28 decembrie 1688, dar cel din 1711 este primul care a fost pus în aplicare, fiind „cel mai specific” acord încheiat între reprezentanți ai popoarelor balcanice cu o putere străină. Nu este singura deosebire între actul din 1711 și cele precedente. Printre altele, s-ar cuveni menționate, în favoarea lui Dimitrie Cantemir, înscrierea principiilor domniei ereditare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
argumentele sale sunt dominate, adeseori se reduc, la unirea cu Transilvania ca un act istoric obiectiv, inevitabil, iar Unirea apărea la el ca un ideal mai presus de clase. În anii războiului, mai mult poate decât oricând, N. Iorga a pus în aplicare concepția sa privitoare la utilitatea istoriei. Acest domeniu al cunoștințelor umane a fost folosit de Iorga ca armă. În acei ani a elaborat monografii consacrate relațiilor cu puterile aliate: Franța, Rusia, Anglia, mai apoi Polonia, Serbia și Cehoslovacia, contribuind în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
strâmtorilor, care, evident, nu putea fi operată fără acordul celorlalte mari puteri. Dealtfel, diplomația țaristă s-a rezumat la confirmarea tratatelor precedente ruso-turce. Important este, pentru noi, actul separat al convenției de la Akerman pentru Principatele Române, act care prefigura reformele puse în aplicare după tratatul de la Adrianopol. Paralel, diplomația rusă nu-și slăbise preocupările în chestiunea greacă. Pentru a forța soluția națională a cauzei lor, grecii cer sprijin țarului, în aprilie 1827, apoi aleg în funcția de președinte al țării pe Ioan Capodistria
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
88/384/CEE, urma a fi aplicată de către instituțiile responsabile în domeniile prevăzute, până la 31 decembrie 2006. Transpunerea acestui act comunitar în legislația națională urma să se realizeze prin adoptarea unui act normativ care să reglementeze modul în care România pune în aplicare procedura prealabilă de comunicare și consultare privind politicile de migrare în raporturile cu statele terțe. g. Coordonarea sistemelor de securitate socială Întărirea capacității administrative a instituțiilor și a personalului din instituțiile care aplică regulile de coordonare a sistemelor de securitate
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Servicii nefinanciare Protecția datelor cu caracter personal Avocatul Poporului dispunea de o direcție specializată în domeniul protecției datelor, care funcționa din 2002, în conformitate cu noul Regulament de funcționare și organizare a acestei instituții. Serviciile de comunicații electronice Având rolul de a pune în aplicare politica națională în domeniul comunicațiilor electronice și al serviciilor poștale, ANRC îi revenea elaborarea și adoptarea legislației secundare în acest domeniu, prin transpunerea prevederilor noului acquis comunitar pentru comunicații electronice. Deciziile ANRC erau adoptate în urma unui proces de consultare publică
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
autonome, precum și cele practicate în cadrul activităților cu caracter de monopol natural. Consiliul Concurenței și Oficiul Concurenței se informează reciproc asupra cazurilor investigate și pot conlucra în rezolvarea acestora. Competențele în domeniul ajutorului de stat revin celor două instituții abilitate să pună în aplicare Legea nr. 21/1996 (a concurenței) și Legea nr. 143/1999, privind ajutorul de stat, respectiv Consiliul Concurenței și Oficiul Concurenței. Potrivit Legii concurenței, Consiliul Concurenței avizează politica și schemele de acordare a ajutorului de stat și controlează respectarea acestor
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Directiva 96/2003. Dialogul cu Uniunea Europeană (2004) Uniunea Europeană a luat notă de faptul că România acceptă acquis-ul cu privire la acest capitol, în vigoare la data de 1 octombrie 2004, și faptul că Guvernul a declarat că este în măsură să îl pună în aplicare de la data aderării, cu excepția câtorva aspecte privind TVA, accizele și impozitarea directă, pentru care a solicitat perioade de tranziție. UE a declarat că acceptă următoarele cereri ale României pentru perioadele de tranziție: * până la 1 ianuarie 2011, de la aplicarea art. 7
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
referitoare la muncă. În acest scop, angajatorul trebuia să evalueze riscurile, să prevadă măsuri pentru eliminarea sau diminuarea acestora și să informeze lucrătorii asupra riscurilor și a măsurilor dispuse, asigurând participarea acestora la procesul prevenirii. Până la data aderării, România putea pune în aplicare actele normative naționale care transpun acquis-ul comunitar în domeniul sănătății și securității în muncă. Poziția României (2002) Prin Documentul de poziție complementar (CONF-RO 22/02), România declara că agreează acquis-ul comunitar în domeniu, în vigoare la data de 31 decembrie
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
referitoare la mediul de muncă, Inspecția Muncii fiind susținută în acest demers de către experții francezi, prin intermediul proiectului de twinning RO 9907-06. Prin Proiectul "Întărirea capacității instituționale a Inspecției Muncii" din cadrul programului PHARE - Consensus III România-Suedia, urma a se realiza și pune în aplicare un program național de pregătire a inspectorilor de muncă în cadrul căruia, într-o primă fază - și anume, în anul 2002 se preconiza a se forma 400 de inspectori în domeniul evaluării riscurilor legate de agenții periculoși din mediul de muncă
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
pentru locurile de muncă (Directiva 89/654), echipamentele de protecție la locul de muncă inclusiv în industria extractivă (Directivele 89/655 și 95/63), vasele de pescuit (Directiva 93/103) și exploatările miniere (Directivele 92/091 și 92/104), parțial puse în aplicare de la data intrării în vigoare a noii legislații, vor îndeplini, la data aderării, cerințele minimale ce apar în anexele Directivelor. Principalele aspecte evidențiate în rapoartele de țară ale Comisiei Europene (2002-2004) Raportul de țară 2002 Cu privire la anti-discriminare, în ianuarie 2002
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
De atunci, România a continuat reforma sistemului de educație, deși nivelul scăzut al fondurilor guvernamentale limita impactul reformelor. Au fost făcute progrese în transpunerea acquis-ului, deși era necesară continuarea eforturilor. Un număr important de măsuri de includere socială au fost puse în aplicare. Participarea la programele comunitare relevante era satisfăcătoare, iar agențiile naționale create erau funcționale. Raportul de țară 2003 De la Raportul din 2002 a fost înregistrat doar un progres limitat. Participarea României la Programele Cadru relevante nu era încă pe deplin satisfăcătoare
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
acquis-ului de către radiodifuzorii din România. Dialogul cu Uniunea Europeană (2000-2002) Uniunea Europeană a luat act de faptul că România a agreat acquis-ul la Capitolul 20, în vigoare la 30 iunie 2002, și că a declarat că va fi în măsură să îl pună în aplicare integral, de la data aderării. UE a luat notă că prin adoptarea Legii Audiovizualului, în 2002, România s-a aliniat la prevederile acquis-ului în domeniu. De asemenea, UE a reținut faptul că România s-a angajat ca înainte de sfârșitul anului 2004
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
structuri specializate în analiza de risc, atât la nivel central, cât și în teritoriu. Administrația vamală colabora cu celelalte instituții naționale care acționau în legătură cu drepturile de proprietate industrială și intelectuală, pe bază de protocoale de colaborare. A fost elaborat și pus în aplicare Programul de Acțiune Împotriva Corupției în Administrația Vamală și Planul Sectorial de Acțiune Împotriva Corupției, ca parte a Programului Național de Prevenire a Corupției și a Planului Național de Acțiune împotriva Corupției. La începutul anului 2002, a fost elaborat și
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Programul de Acțiune Împotriva Corupției în Administrația Vamală și Planul Sectorial de Acțiune Împotriva Corupției, ca parte a Programului Național de Prevenire a Corupției și a Planului Național de Acțiune împotriva Corupției. La începutul anului 2002, a fost elaborat și pus în aplicare Codul de conduită și disciplină a personalului vamal. O rețea de laboratoare vamale urma a fi dezvoltată până în trimestrul IV al anului 2004. România arăta că va continua să acorde atenție aspectelor de ordin legislativ și organizatoric legate de colectarea
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
cincilea val de extindere, pe baza deciziei Consiliului European de la Luxembourg (decembrie 1997). A mai fost numit și ,,Grupul 5 +1"(cinci state din Europa Centrală și Cipru). Instrumentele juridice comunitare = reprezintă instrumentele de care dispun instituțiile comunitare pentru a pune în aplicare prevederile tratatelor și pentru a-și îndeplini misiunile stabilite de acestea. Aceste instrumente sunt: regulamentul (obligatoriu în toate elementele sale, aplicabil în toate Statele Membre), directiva (obligatorie pentru fiecare Stat Membru cu privire la rezultatul de atins, autoritățile naționale având liberatea de
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
a mizei morale, atunci când se revendică obediență. Atâta timp cât ființele umane pot asigura destulă cooperare din partea unora pentru a-i domina pe alții, ele vor folosi formele dreptului ca instrumente. Oameni vicioși vor legifera norme vicioase pe care alții le vor pune în aplicare"203. Hart consideră că simplificarea nejustificată a acestei probleme prin eliminarea din sfera dreptului a normelor nedrepte ar lăsa nesoluționate situații complexe și variate, care nu ar putea fi înțelese complet în cazul neadmiterii unui concept care să permită deosebirea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pedepselor, procurorul care încadrează fapta, judecătorul care pronunță sentința și autoritățile care deservesc închisorile sunt factorii care fac ca stabilirea proporțională a sentinței să fie un lucru extrem de problematic. Deoarece legislatorii și procurorii acționează sub influență politică și încearcă să pună în aplicare strategii care reflectă opinia publică, stabilirea unei sentințe este deseori expresia unor varii perspective bazate pe preocuparea de moment de a fi în rezonanță cu ceea ce curentele filosofice consideră a fi sancționarea cu asprime"131. 3.5.2. Justificarea utilitaristă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
la picioarele Contelui implorând iertare. Miller se ridică și îi spune fiicei sale să nu îngenuncheze niciodată în fața unui hain opresor (Fra' mortaili ancoră oppressa). Walter îl șomează pe fiul său să se supună ordinelor sale și cere arcașilor să pună în aplicare dispozițiile sale. Rodolfo, având încă în mână sabia, se așează în fața Luisei și amenință cu moartea pe oricine va îndrăzni să o atingă. Walter o smulge pe Luisa și o preda arcașilor. Contele îl provoacă pe Rodolfo spunându-i că
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
tatăl pentru ultima oară. Tânărul crede că înțelege din acest comportament că Leonora nu-l mai iubește și se simte jignit în sentimentele sale. Leonora protestează și îl asigura că îl va urma “până la capătul lumii“. Ea nu apucă să pună în aplicare promisiunea deoarece Marchizul, alertat de zgomotul vocilor, revine inopinat și îi surprinde pe îndrăgostiți. El îl acuză pe Don Alvaro că i-a sedus fiica și face referire la originea lui inferioară. Nefericitul metis se jură că intențiile sale sunt
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
teoretic, pedeapsa ar trebui să fie un act de justiție, eliminând ura și agresiunea atavică. În realitate, acestea se întrepătrund, primul, actul de dreptate, constituind doar pretextul, "dreptul" de a produce scene apte de a produce plăcere celui ce le pune în aplicare.) Pedeapsa are două scopuri: Primul scop este de a limita legătura condamnatului cu mediul din care provine: de la interzicerea copilului de a se juca în curte cu prietenii timp de două zile, până la detenție, deportare ori pedeapsa capitală (ocazie cu
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
dacă victima Augustus Rupert Vasi Hamilton, mai pe scurt Costică, a fost fratele sau tatăl lui NZ. Sau poate amândouă în același timp. Totuși, nu este sigur dacă, după atâția ani de amânări și recursuri, verdictul va mai putea fi pus în aplicare. Deci, trebuie avut răbdare, întrucât Justiția suverană nu poate lua decizii decât după clarificarea tuturor aspectelor cauzei. (Vezi Rezumatul 6 din cursul 6 "Justiția suverană nu poate lua decizii decât după clarificarea tuturor aspectelor cauzei" din Îndrumarul practic al cursului
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Centrului Economic și Cultural al României acțiune care trebuia încheiată în timp record, până în ianuarie 1988, mai precis la 26 ianuarie. În esență, proiectul de creare a centrului respectiv era o măsură întârziată a părții române în încercarea de a pune în aplicare acordul existent între guvernele României și Franței vizând crearea Bibliotecii franceze la București și a Bibliotecii române la Paris. Propunerile făcute anterior de către ambasadă și minister fuseseră ignorate din diverse motive; cele financiare, în contextul cursei scelerate de achitare a
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]