3,303 matches
-
de exercițiu”); când populația cooperează cu autoritățile ce controlează proviziile de mâncare reducând rațiile; când unui copil i se menține interesul asupra jucăriilor dându-i-se câte una la o perioadă de timp. Operațiile care au un efect similar sunt puse în practică atunci când oaspeții sunt influențați să consume mai multe cocteiluri la o petrecere la care sunt servite specialități sărate și atunci când comportamentul sexual este intensificat de administrarea unor hormoni sau afrodiziace. Controlul excesiv este în mod obligatoriu necesar pentru a obține
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
copiilor de vârstă mică; dar poate fi inclus o dată cu trecerea timpului, în concordanță cu programul de dezvoltare. În cazul în care comportamentul ar fi o funcție a vârstei, copilul l-ar lăsa în urmă. Nu este întotdeauna ușor să fie pus în practică programul de dezvoltare comportamentală; mai ales în condițiile familiilor sărace și medii; dar, după Skinner, „ar exista o oarecare consolare dacă știm că, purtând un copil prin zone sociale inacceptabile, îl scutim de complicațiile ulterioare determinate de pedeapsă”. (Aruncăm copilul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
care încercări nerăsplătite nu mai apar, este numită recuperare spontană. Posibilitatea recuperării demonstrează că anihilarea nu distruge vechea deprindere, ci doar o inhibă. Cu trecerea timpului, forța factorilor inhibitori ai anihilării slăbește mai repede decât forța tendinței originale de a pune în practică deprinderea. 5.3.3. Descreșterea generalizării. Generalizarea stimulului intrinsectc " 5.3.3. Descreșterea generalizării. Generalizarea stimulului intrinsec" Miller și Dollard consideră o certitudine faptul că efectele învățării în cadrul unei situații se transferă în alte situații; dacă situațiile sunt extrem de puțin
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
dată pot să nu fie la fel de importante în comparație cu procesul în sine. 1.11. Cercul „complimentelor”tc "1.11. Cercul „complimentelor”" Reprezintă o metodă care urmărește dezvoltarea stimei de sine (iată de ce o putem încadra în sfera învățării sociale). Pentru a pune în practică metoda, formatorul așază scaunele într-un cerc, iar „receptorul” complimentelor se află în mijlocul acestui cerc. Fiecare dintre persoanele participante trebuie să identifice un compliment sincer și onest despre cel aflat în centrul cercului. Apoi, pe rând, fiecare va înainta și
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
în practică a unui experiment fără a conduce elevii spre completarea acestuia prin etapele despre care am vorbit mai devreme. Similar, în cazul unui experiment realizat de către o persoană într-un proces de autoînvățare, cele cinci etape trebuie să fie puse în practică. Un exemplu al importanței metodei experimentului este acela de tip inducție colectivă; el presupune ca în urma observației pe fenomene concrete, un grup să ajungă să desprindă principiile de bază, legile care guvernează acele fenomene și multe altele de același tip
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
prezentare completă a situației fără a exista datele necesare pentru a conduce la rezolvarea problematicii (sau acestea sunt oferite într-o măsură mai mică decât în primul tip de studiu de caz); - a treia modalitate este cel mai dificil de pus în practică, dar este extrem de productivă din punctul de vedere al dezvoltării strategiilor de gândire și de acțiune despre care vorbeam mai devreme; cursantul se află în situația de a nu primi nici o prezentare completă a situației și nici date care să
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
simularea păstrează o medie între nivelul maxim de acoperire a realității fenomenului studiat și nivelul maxim al implicării cursantului în direcția construirii unui mediu de învățare propice. Uneori, simularea este văzută ca un tip de experiment care nu poate fi pus în practică în situații reale, iar forma interactivă de simulare poate îmbrăca forma unui mod aparte de joc de rol; un alt aspect important al metodei este acela că se obțin simultan informații/cunoștințe despre un fenomen anume și deprinderi de lucru
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de comportamente uneori foarte bine precizate, alteori mai confuze, și în aceste condiții să ajungă la realizarea obiectivelor prestabilite” (Cerghit, 1997, pp. 224-225). Maidment și Bronstein (1973 - online) ne prezintă o schemă sugestivă privind modul în care putem înțelege și pune în practică un joc de simulare: Figura 13. Perspectiva ciclică asupra etapelor simulării (adaptare după Maidment și Bronstein, 1973 - online) Desigur că tipologia jocurilor de simulare este, la rândul ei, extinsă; Cerghit (1997) vorbește despre: a) jocurile de roluri; b) jocul de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
măsurat prin consumul cultural și prin situația materială a gospodăriei, este de asemenea o variabilă care sporește tendința defensivă de a limita intrarea persoanelor purtătoare de stigmat în mediul familial. Prin urmare, concepția căsniciei bazate în principal pe iubire este pusă în practică prin intermediul unor filtrări defensive a potențialilor pretendenți din medii sociale stigmatizate - precum persoanele cu condamnări în justiție, cei fără educație, cei care nu cred în Dumnezeu sau care aparțin unor confesiuni valorizate negativ, sau persoanele de etnie romă. De asemenea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
familiei de proveniență. Ce aflăm despre fericirea în căsnicie? Filozofia de viață privind succesul unei căsnicii pune pe primul loc iubirea, pe al doilea loc condițiile materiale și pe al treilea loc, la distanță, similaritatea socială. Atunci când aceste teorii sunt puse în practică pentru acceptarea unui potențial pretendent, iubirea nu este însă suficientă: părinții pun în funcțiune filtre defensive pentru a bloca accesul pretendenților din categorii sociale stigmatizate sau marginale. Este interesant că sărăcia familiei de origine a pretendentului nu este considerată un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
primele destinații de după 1990 erau Israelul și Turcia (1/5 din totalul deplasărilor), caracteristice fiind plecările de tip „pionierat-aventură”, după anul 2002, direcțiile principale devin Italia și Spania realizate „cu ajutorul cuiva”, de regulă, rude) (Sandu 2006, 24). Prin urmare, odată pusă în practică decizia de migrare, apar o serie de efecte în sfera vieții economice, politice, demografice, culturale, religioase, efecte resimțite atât în zona de plecare a migranților, cât și în cea care va deveni destinația acestora. Consecințe demografice ale migrațiilor Efecte cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
aceleași reguli. Uneori, proporția insulinei prandiale în cele două injecții poate fi mai mică decât la adulți (adică de 1/4 insulină prandială și 3/4 insulină bazală) (8). Respectarea unui program strict de mese poate fi mai ușor de pus în practică la această vârstă. Administrarea insulinei poate reveni părinților inițial, urmând ca aceștia să o transmită copilului cât mai repede posibil, odată cu însușirea deprinderilor necesare și sub supraveghere continuă (5). Urmărirea atentă a creșterii și dezvoltării psihosomatice este necesară, ea fiind
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
a teoriei face Flynn (1990), utilizând teoria lui Della Fave (1974) cu privire la cultura sărăciei. Della Fave (1974) identifică aspecte atitudinale determinante și diferențiale la nivelul claselor dezavantajate, astfel: 1. preferința, valorile preferate, ideale, pe care persoana ar dori să le pună în practică dacă circumstanțele i-ar permite; 2. expectanța, valorile pe care persoana se așteaptă să le pună în practică; 3. toleranța, valorile cele mai puțin acceptabile, cele pe care persoana este mai puțin dispusă să le pună în practică. Della Fave
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
aspecte atitudinale determinante și diferențiale la nivelul claselor dezavantajate, astfel: 1. preferința, valorile preferate, ideale, pe care persoana ar dori să le pună în practică dacă circumstanțele i-ar permite; 2. expectanța, valorile pe care persoana se așteaptă să le pună în practică; 3. toleranța, valorile cele mai puțin acceptabile, cele pe care persoana este mai puțin dispusă să le pună în practică. Della Fave (1974) susține că în situațiile în care valorile preferate ale unei persoane dezavantajate socioeconomic ar fi identice cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
să le pună în practică dacă circumstanțele i-ar permite; 2. expectanța, valorile pe care persoana se așteaptă să le pună în practică; 3. toleranța, valorile cele mai puțin acceptabile, cele pe care persoana este mai puțin dispusă să le pună în practică. Della Fave (1974) susține că în situațiile în care valorile preferate ale unei persoane dezavantajate socioeconomic ar fi identice cu ale unei persoane din clasa de mijloc, expectanțele și toleranța vor diferi ca urmare a adversităților specifice mediului sărac. Flynn
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
tu nu ai fi avut, tu făceai la fel, ai fi luat-o?”. Prin aceste întrebări, părintele sau educatorul dezvoltă la copil conștiința complexității lucrurilor, valoarea relațiilor cu ceilalți, capacitatea de a analiza din perspective diferite o situație înainte de a pune în practică o soluție. 3. Repararea rupturilor. în teoria rezilienței se accentuează importanța rețelei sociale, a sprijinului emoțional pe care copilul sau adultul-victimă îl poate avea atunci când se află sub impactul unor adversități majore. Sindromul de stres posttraumatic aduce cu sine, ca
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și a preotului, ca exemplu de urmat pentru țărani, dar și cel referitor la necesitatea ca duminica și în sărbătorile anului elevii însoțiți de învățători să meargă la biserică, fiecare cu clasa sa, au fost respinse, dar au fost regăsite, puse în practică, în anii următori. După începutul de discurs funebru, rostit de profesorul Augustin Paul la înmormântarea lui Ioan Popescu la Bârlad în ziua de 13 iulie 1901, vorbitorul s-a oprit și asupra unui episod întâmplat cu 38 ani în urmă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
s-au mai liniștit, semn că, probabil, populația augmentată a numeroaselor universități din țară s-a lăsat pătrunsă de conștiința de sine și, însuflețită de exemplul lui Kingsley Amis, Malcolm Bradbury și, mai ales, David Lodge, s-a decis să pună în practică un consistent savoar teoretic, risipit până atunci în puzderia de cursuri și seminarii de literatură. În plus, este și un semn al faptului că spațiul academic românesc s-a fixat în stratificarea lui, resemnându-se într-o tipologie nu întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
pentru a ajunge la 287 în 1913182. I.3.1.2. Evoluția presei din Spania în prima jumătate a secolului al XX-lea Sfântul Scaun, care milita pentru unitatea catolicilor, a oferit și indicații în acest sens; ele au fost puse în practică prin lansarea în 1910 a unui ziar nou: El Debate. La început a avut un parcurs anevoios, dar în 1911 a fost numit director Ángel Herrera Oria, care a subordonat publicația ierarhiei ecleziastice. S-a urmărit crearea unui instrument de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
domeniul presei. Corespondența purtată între anii 1925-1936 de mons. Anton Gabor și arhiepiscopul Alexandru Theodor Cisar 884, a demonstrat importanța problemei presei catolice și totodată necesitatea existenței unui cotidian catolic la București, însă aceste proiecte și idei nu au fost puse în practică; au rămas doar la stadiul de discuții 885. Au existat mai multe proiecte care vizau în esență realizarea a două deziderate majore: primul, apariția unei publicații catolice măcar bilunar sau chiar o dată pe săptămână (a unui ziar care cu timpul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
participarea la sistem și chiar în acel an, Alejandro Pidal y Mar a creat un partid confesional catolic, numit La Unión Católica. Ulterior Sfântul Scaun, care milita pentru unitatea catolicilor, a oferit și indicații în acest sens; ele au fost puse în practică prin lansarea în 1910 a unui ziar nou: El Debate. S-a urmărit crearea unui instrument de informare catolic, cu distribuție națională, în armonie cu directivele ierarhiei ecleziastice. 942 Albina, nr. 1, anul I, 9 noiembrie, 1921, f. 1. 943
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în domenii în care statele membre au interese comune.168 Deși Consiliul European nu are dreptul să ia decizii cu efect juridic, are, totuși, un drept directiv, rezultatele consultărilor fiind consemnate de fiecare dată în "Concluziile președinției", care, ulterior, sunt puse în practică de celelalte instituții europene; deoarece ședințele Consiliului European nu sunt publice, acesta raportează, în scris, Parlamentului European rezultatele și concluziile finale, fapt ce confirmă caracterul interguvernamental al acestei instituții.169 Consiliul Uniunii Europene (denumit anterior Consiliul de Miniștri) constituie principalul
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
a decis că "Uniunea trebuie să dispună de capacitate de acțiune autonomă, susținute de forțe militare credibile, mecanisme decizionale pentru folosirea lor și pregătirea de a răspunde adecvat crizelor internaționale fără a afecta acțiunile NATO";477 această capacitate a fost pusă în practică începând cu anul 2003, cănd UE a lansat sub auspiciile PESA patru misiuni de Tip Petersberg, trei în Europa și una în Africa. Primele misiuni militare ale Uniunii Europene s-au desfășurat în Balcani, unde au preluat conducerea forței militare
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
se încheie acorduri regionale privind controlul armelor decât aplicarea unor instrumente globale în întreg spațiul Orientului Mijlociu (că de exemplu: Tlatelolco Treaty Transforming Latină America into a nuclear weapon-free zone - NWFZ).606 Conform strategiei de securitate israeliene descurajarea poate fi pusă în practică în patru situații (de cod roșu): în caz de amenințare militară (military threat), în situația în care se face uz de arsenal militar (military attrition), în caz de război la scară extinsă (full-scale war) și în situația unui război total
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
este acolo pentru a ajuta ambele parți să-și asume angajamentul și să le ofere sprijinul în dificilul drum al negocierilor".846 În viziunea UE procesul de pace din Orientul Mijlociu are șanse să se finalizeze cu succes dacă se va pune în practică soluția coexistentei celor două state (un stat israelian și unul palestinian) și dacă se va implementa Foaia de Parcurs (The Road Map) stabilită în comun cu SUA, Rusia și ONU. UE consideră că acordul final israeliano-palestinian trebuie să se fundamenteze
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]